BusinessMagazin

Tag: Timiş

  • Care este rolul lui Radu Timiş Jr. în afacerea familiei şi care a fost prima lecţie de business pe care a primit-o de la tatăl său, fondatorul Cris-Tim

    „În cadrul businessului nu ne comportăm ca o familie. Fiecare răspunde de rezultatele lui şi este tratat ca un manager. Sigur, nu este uşor, pentru că suntem două generaţii diferite, lucrăm diferit, gândim diferit, avem alte viziuni asupra viitorului şi poate de multe ori apar şi scântei din cauza asta, dar sunt scântei constructive. Noi am reuşit să ne sudăm familia, să lucrăm foarte bine ca o echipă şi asta se vede şi în business”, a descris Radu Timiş Jr., 25 de ani, directorul comercial al grupului Cris-Tim, responsabilităţile sale în cadrul afacerii de familie, în cel mai recent interviu acordat revistei Business MAGAZIN.

    El a început să lucreze în cadrul grupului acum trei ani, în timp ce fratele său Ştefan s-a alăturat echipei în urmă cu aproximativ doi ani şi apoi a urmat fratele mai mic, care se ocupă de conacul Casa Timiş. Un singur băiat al soţilor Timiş nu a intrat încă în business, dar se pregăteşte şi el să-şi susţină familia. „Suntem patru băieţi şi vom fi cu siguranţă o echipă solidă în viitor”, mai spune Radu Timiş Jr. Mesele în familie sunt un prilej pentru membrii familiei Timiş să vorbească tot despre business, mai ales că planurile Cris-Tim indică o continuare a dezvoltării afacerii în următorii ani. Pentru anul acesta, Radu Timiş estimează că grupul Cris-Tim va atinge venituri de 175 de milioane de euro şi se pregăteşte să intre pe piaţa vinului cu lansarea Casa Timiş.

    Profilul lui Radu Timiş Jr. a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP şi a fost premiat de Business MAGAZIN în cadrul galei unde a fost lansat catalogul.

  • Saga de 10 miliarde de dolari a contractelor de exploatare pe zăcămintele de gaz din Senegal continuă: Omul de afaceri Frank Timiş, gigantul BP şi fratele preşedintelui senegalez în centrul atenţiei

    Aliou Sall, fratele preşedintelui senegalez Macky Sall, şi-a dat demisia dintr-o funcţie guvernamentală la finalul lunii iunie în cadrul unui scandal de peste 10 miliarde dolari în care este implicat şi omul de afaceri român Frank Timiş, cel care a iniţiat proiectul Roşiei Montane, gigantul britanic BP Petroleum şi autorităţile din Senegal, potrivit Financial Times.

    BBC a relatat luna trecută că o companie condusă de Aliou Sall ar fi primit o serie de plăţi secrete de la o companie care şi-a securizat două licenţe offshore pentru exploatarea gazului din ţară – aceste licenţe fiind în centrul controverselor încă de acum şapte ani când au fost acordate.

    De la relatările BBC-ului, întreaga ţară este pusă pe jar, cu proteste masive în oraşul Dakar – populaţia îi cere statului să gestioneze mai bine unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume.

    Potrivit BBC, gigantul BP Petroleum a fost de acord să îi plătească omului de faceri Frank Timiş, prin compania Timiş Corp, suma de 250 milioane dolari pentru o participaţie în licenţa de exploatare a unor zăcăminte de gaz în 2014. Mai mult, BP a fost de acord să îi plătească acestuia redevenţe de 10 miliarde de dolari în următoarele decenii.

    Potrivit companiei BP, redevenţele stabilite erau mult mai mici, şi că a făcut un due diligence semnificativ înainte de a semna tranzacţia.

    La finalul lunii iunie, Aliou Sall şi-a dat demisia dintr-un corp guvernamental responsabil cu trezoreria, dar a rămas primar al suburbiei Dakar. El a lucrat pentru Timiş Corp Senegal până în 2016, iar după ce a plecat de la subsidiara respectivă, a continuat să colaboreze cu alte subsidiare ale companiei în alte ţări din Africa de Vest.

    Pentru că l-ar fi ajutat în acest deal, BBC susţine că Frank Timiş i-a plătit lui Aliou Sall 250.000 de dolari şi încă 1,5 milioane de dolari drept salariu într-o perioadă de 5 ani. Mai mult, i-a oferit lui Sall acţiuni în Timiş Corp în valoare de 3 milioane dolari.

     

     

     

     

     

  • Cine este controversatul om de afaceri român care ar urma să primească până la 12 miliarde de dolari de la gigantul britanic BP într-un deal din energie

    Agenţia britanică scrie că gigantul din energie ar fi cumpărat participaţia lui Frank Timis dintr-un zăcământ de gaz din Senegal pentru 250 mil. dolari în 2017, dar documentele obţinute de BBC Panorama şi Africa Eye arată că BP va plăti de asemenea către compania omului de afaceri român încă 9-12 mld. dolari în redevenţe.

    Atât Frank Timiş, cât şi BP neagă că ar fi comis orice ilegalităţi în tranzcţie.

    ”Aceste acuzaţii sunt complet false. Nu este nicio ilegalitate comisă în concesiunile pentru zăcământul de gaze. Realitatea este că această Concesiune – acordată de preşedintele Wade – a fost un risc major şi o investiţie speculativă care a venit cu obligaţii investiţionale extrem de costisitoare şi substanţiale”, au declarat reprezentanţii lui Frank Timis. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ALERTĂ METEO: Cod roşu de inundaţii în Timiş şi Caraş Severin/ Şuvoaiele au cuprins mai multe proprietăţi

    Avertizarea cod roşu este valabilă până la ora 18.00 şi vine ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, ceea ce poate duce la scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu efecte severe de inundaţii locale.
    Sursa citată menţionează că se pot înregistra depăşiri ale cotelor de pericol pe râurile din bazinele hidrografice: Bega – bazin superior aferent amonte S.H. Făget, Nădrag (afluent al râului Timiş), Bistra – curs inferior, judeţele: Caraş-Severin şi Timiş.

    Mai multe curţi şi anexe gospodăreşti au fost inundate, în ultimele ore, în judeţul Caraş Severin, reprentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă anunţând că, la ora transmiterii ştirii, se intervine în mai multe localităţi pentru reducerea efectelor.

    „Pentru gestionarea eficientă a situaţiilor de urgenţă care ar putea fi generate de fenomenele hidrologice, la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”SEMENIC” al Judeţului Caraş-Severin a fost prealertat personalul propriu şi a fost notificat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Caraş-Severin, precum şi comitetele locale şi serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţul din România distrus de droguri, unde se droghează şi copii de 11 ani. Canabisul este cel mai consumat drog

    131 de persoane, printre care şi copii, au ajuns în primele nouă luni din 2018 de urgenţă în spitalele din judeţul Timiş, din cauza consumului de droguri. Potrivit medicilor, se droghează chiar şi copii de 11 ani, iar canabisul este drogul cel mai consumat.
     
    Subcomisarul de poliţie Adela Şleam, din cadrul Centrului Antidrog Timişoara, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că doar în primele nouă din 2018, 131 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în unităţile de primiri urgenţe din spitalele din judeţul Timiş, după ce au consumat droguri.

    Judeţul Timiş se află în topul naţional al consumului de droguri, însă reprezentanţii Centrului Antidrog Timişoara au precizat că acest lucru este cauzat de mai mulţi factori.

    “Periodic se fac studii pentru a obţine date relevante cu privire la consumul de droguri. Potrivit ultimului studiu care s-a realizat de către Agenţia Naţională Antidrog, la nivelul judeţului Timiş, 11,1% dintre elevii de liceu au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite. Dintre aceştia, 6,8% au consumat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar 3% au consumat cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Trendul este uşor ascendent, dar la nivelul judeţului Timiş trebuie să avem în vedere mai mulţi factori. Creşterea aceasta se înregistrează în contextul în care nivelul consumului a crescut în România şi în Europa.

    În ceea ce priveşte locul ocupat de România în domeniul consumului de droguri, suntem printre ultimele ţări din Europa, nu ocupăm locuri fruntaşe. În judeţul Timiş trebuie avut în vedere faptul că ne aflăm în zona de vest a ţării şi este un judeţ care este foarte tranzitat şi în contextul acesta consumul este mai ridicat. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi faptul că este centru universitar şi sunt tineri din mai multe judeţe ale ţării. Bucureşti este pe primul loc la consumul de droguri, Timişul este aproximativ la acelaşi nivel cu Clujul, Constanţa, Braşov. Deci, judeţele care au cumva aceleaşi caracteristici, care sunt centre universitare, în care nivelul de viaţă este destul de ridicat”, a explicat Adela Şleam.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tinerii care împlinesc 18 ani ar putea primi un voucher pentru cultură de până la 2.000 de lei

    ”Ştiţi că în campania electorală am promis că voi introduce vouchere pentru cultură. În această sesiune parlamentară, împreună cu o parte din colegi, vom redacta proiectul de lege pe care îl voi depune în Parlament până în luna martie. Voucherul de cultură presupune ca tinerii, la împlinirea vârstei de 18 ani, să beneficieze de un voucher valoric prin care să poată să intre la teatre, opere, muzee, pentru a-şi dezvolta latura culturală, să aibă acces şi la alte lucruri decât cluburi sau alte chestiuni care pot fi mult mai tentante pentru tineret. Vreau să fie un proiect de suflet pentru a dezvolta cultura, spiritul cultural în rândul tinerilor, mai ales că Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană”, a afirmat Marian Cucşa.
     
    Potrivit deputatului ALDE de Timiş, acest voucher pentru cultură ar putea avea o valoare cuprinsă între 1.000 şi 2.000 de lei, urmând să poată fi utilizat cel mult doi ani.
     

  • Moment istoric. Unul dintre cele mai importante tezaure ale Europei, gasit intr-o vie, se ‘intoarce’ acasa, in Timis. Afla-i uimitoarea poveste

    Dupa descoperirea lui, acum mai bine de 200 de ani, tezaurul de la Sannicolau Mare a fost recuperat de autoritatile vremii si inclus in colectia Curtii Imperiale austriece, iar in prezent se afla la Viena.
     
    De aproape 10 ani, Primaria din Sannicolau Mare poarta tratative cu reprezentantii institutiei austriece, insa nu au reusit sa obtina acordul de a realiza o copie fidela a tezaurului.
     
    Vestile bune vin insa din Ungaria. Administratia locala din Sannicolau Mare a semnat deja un contract cu Muzeul din Szeged pentru realizarea copiilor dupa obiectele ce compun valorosul tezaur, scrie opiniatimisoarei.ro
     
    „Nu am reusit cu austriecii, pentru ca nu ne-am inteles cu cei de acolo. In primavara, am semnat deja un contract cu Muzeul din Szeged pentru o copie dupa tezaur. Termenul de executie este de un an si jumatate. Vom obtine o copie a celor 23 de piese, tezaurul va fi suflat in aur de 24 de karate, exact cum e originalul. Vom obtine de la specialisti un certificat care sa ateste ca este copie conforma cu originalul, ca sa poata fi expus intr-un muzeu pentru public”, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro Danut Groza, primarul orasului Sannicolau Mare.
     
    Termenul de finalizare a proiectului privind reproducerea tezaurului de la Sannicolau Mare este toamna anului 2019. Iar odata incheiata lucrarea, piesele vor fi expuse, cel mai probabil, la Castelul Nako, recent reabilitat la exterior si pentru care se cauta solutii de renovare interioara, astfel incat sa intre intr-un circuit al obiectivelor de vizitat din cel mai vestic oras al Romaniei.
     
    Tezaurul de la Sannicolau Mare este compus din 23 de obiecte din aur, in greutate totala de peste 10 kilograme, provenind din perioada medievala timpurie. Este considerat unul dintre cele mai importante tezaure ale Europei de la inceputul Evului Mediu si se afla la Kunsthistorisches Museum din Viena. Cele 23 de piese ale tezaurului, eterogene ca forma si executie stilistica, sunt confectionate din aur cu o finete variind intre 12 si 22.
     
    In vara anului 1799, pe 3 iulie, un taran Nera Vuin, sarb de origine, sapa pe langa un zid ca sa planteze vie, in curtea casei lui din Sannicolau Mare. La un moment dat, sapa i s-a lovit de ceva metalic. Ceea ce a scos apoi din pamant avea sa uimeasca o lume intreaga. Nu se stie nici acum, si probabil nu se va sti niciodata, cate piese faceau parte din tezaur. Multe dintre ele sunt perechi si e posibil ca toate sa fi avut o pereche, dar nu au mai ajuns pana la noi. Povestea spune ca descoperitorul le-a vandut pe nimica toata mai multor negustori, separat, sau numai unui negustor grec ori armean, care a incercat sa le vanda la pret mult mai mare, la Pesta.
    Aici piesele au atras imediat atentia si au fost confiscate si inventariate.
     
    O alta varianta spune ca, atunci cand taranul a incercat sa le vanda, proprietarul terenului a aflat si a alertat autoritatile. Era in interesul lui, caci legea oferea o compensatie atat descoperitorului (daca declara imediat comoara), cat si proprietarului pamantului, iar daca descoperitorul nu declara, dar era denuntat, partea acestuia ii revenea denuntatorului.
     
    Indiferent cum s-a intamplat, cert este ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns, intr-un final, de la Pesta la Viena, unde se afla si astazi. Unele dintre piese fusesera deteriorate. Sotia lui Nera Vuin ar fi pastrat si ea cateva piese mici, pe care le-a topit. Despre soarta taranului care a facut colosala descoperire nu mai stim mare lucru. Doar ca sotia sa a batut de doua ori pe jos drumul pana la Viena, ca sa-i ceara imparatului partea sa de recompensa, si n-a primit nimic.
     
    Locul in care s-a descoperit tezaurul se afla astazi pe strada Comorii din Sannicolau Mare. Descoperirea a avut in epoca un mare rasunet, valoarea fiind estimata la trei milioane de florini. Tezaurul de la Sannicolau Mare a fost expus si la Budapesta, de doua ori, prima data in 1884, apoi in 2002, la aniversarea a doua sute de ani de la fondarea Muzeului National al Ungariei. In Romania nu a fost expus niciodata.
     
    S-a pus problema presupuselor perechi lipsa. Sperand ca au fost ingropate undeva aproape de locul descoperirii tezaurului, in 2006, o echipa mixta de arheologi romano-maghiara a investigat zona, cu aparatura performanta. Nu s-a gasit nimic. Cautatorii de comori au rascolit si ei pamantul de-a lungul anilor, dar in zadar.
     
    Tezaurul este alcatuit din sapte ulcioare, ornamentate cu figuri florale, mitologice si geometrice, sapte vase joase – doua farfurii mai mari, doua mici, doua patere si un platou oval -, un bol cu o lucratura extrem de sofisticata, trei pocale, dintre care doua cu un cap de taur rasucit, privind inapoi si sprijinite pe trei picioare, iar un al treilea, in forma de scoica, doua potire, doua cani si un corn in forma de palnie. Majoritatea au inscriptii: in greaca, in limbi locale, dar cu alfabet grecesc, inca nedescifrate satisfacator, insemne cu aspect de rune, de asemenea nedescifrate intrutotul.

  • Liderul PSD Timiş atacă Alianţa Vestului. Cu ce scop ar fi fost creată

    Călin Dobra, preşedintele interimar al PSD Timiş, a declarat, joi, la Timişoara, că Alianţa Vestului nu are nicio posibilitate de a atrage fonduri europene pe actualul ghid de finanţare.
     
    “Nu contează că discutăm de municipii reşedinţă de judeţ, că discutăm de consilii judeţene, municipii, oraşe sau comune, cred că aceste alianţe sunt binevenite atât timp cât sunt în interesul cetăţeanului. Nu este rea o astfel de alianţă pentru dezvoltarea locală şi dezvoltarea regională. Dar în cadrul acestui protocol apare la un punct atragerea de fonduri europene.
     
    O astfel de alianţă n-are nicio posibilitate să atragă fonduri europene pe actualul ghid de finanţare. A ieşit şi comisarul european Corina Creţu, care a explicat foarte clar: nu sunt eligibili pentru atragerea fondurilor europene, unu la mână. Doi la mână, fiecare municipiu reşedinţă de judeţ are axă clară destinată pe Programul Operaţional Regional, axa 4 privind mobilitatea urbană, unde au sume alocate pentru proiecte pe fonduri europene”, a declarat Călin Dobra.
     

  • În sfârşit Canalul Bega va fi reabilitat: Plimbări cu vaporaşul pe Bega din Timişoara până în Serbia

    Proiectul are o valoare de aproape 14 milioane de euro, dintre care 11,7 milioane de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene, iar în cadrul acestuia se vor efectua lucrările necesare astfel încât să se poată relua circulaţia cu vaporaşul din Timişoara până în Serbia, la fel ca în urmă cu zeci de ani.
     
    Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, a afirmat că la finalul acestui proiect transfrontalier România – Serbia, zona Banatului se va dezvolta din punct de vedere turistic.
     
    “Cred că acest proiect este important pentru întreg Banatul istoric, pentru că este un proiect care leagă judeţul Timiş de regiunea Voivodina, din Serbia, un proiect care va deschide o nouă cale de comunicare, un nou parteneriat.
     
    Sper că implementarea acestui proiect va duce la o dezvoltare economică a întregii zone, aici discutăm şi de posibilităţile de dezvoltare turistică, ţinând cont că în cadrul proiectului, partenerii noştri din Serbia vor continua cu pista de biciclete de la graniţă, vom deschide un nou punct de trecere a frontierei şi pentru pistă, şi pentru canalul Bega. Cred că anul 2021 va coincide cu finalizarea acestui proiect şi reluarea circulaţiei pe canalul Bega”, a afirmat Călin Dobra.
     

  • O poveste fascinantă de succes: Antreprenorul român care a pornit de la zero, a reuşit să se lupte cu multinaţionalele şi să câştige. Acum conduce un imperiu pe care vrea să îl lase moştenire copiilor

    Carte de vizită 

    După ce a absolvit Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, a lucrat ca profesor în Olteniţa timp de trei ani

    Primele sale încercări antreprenoriale au eşuat: a pierdut de două ori tot ce a investit, a treia oară a plecat la drum cu un chioşc, iar afacerile sale depăşesc azi 170 de milioane de euro

    Un punct de referinţă în istoria grupului Cris-Tim, activ în prezent pe piaţa mezelurilor, dar şi a lactatelor, a fost campania prin care s-a construit marca Salam Săsesc

    Antreprenorii care au creat în România afaceri de zeci de milioane de euro pe care le-au vândut şi acum o iau de la zero