BusinessMagazin

Tag: tensiuni

  • Tensiuni Paris/Londra pe tema Brexit: Johnson îl compară pe Hollande cu un gardian de lagăr nazist

    Francois Hollande, preşedintele Franţei, ar putea vrea să administreze “bătăi” în stilul unui “gardian de lagăr” din al II-lea Război Mondial, a acuzat ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, după ce oficiali francezi au transmis Londrei să nu se aştepte la o relaţie bună cu UE după Brexit.

    După discurul rostit marţi de Theresa May, consilieri prezidenţiali francezi au transmis că Marea Britanie nu trebuie să se aştepte la o relaţie mai bună cu Uniunea Europeană după ieşirea din Blocul comunitar.

    Rugat de jurnalişti, în cursul unei vizite în India, să comenteze avertismentul, Boris Johnson, un politician considerat populist, a afirmat: “Dacă domnul Hollande vrea să administreze bătăi punitive oricărei persoane care încearcă să scape din UE, în maniera unui gardian din filme despre al II-lea Război Mondial, nu cred că acesta este un drum înainte; şi nu este în interesul prietenilor şi partenerilor noştri”.

  • TENSIUNILE dintre China şi SUA continuă. Decizia DECISIVĂ a Beijingului

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Numărul turiştilor străini din Turcia s-a redus cu 40% în iunie, procent record

    Numărul turiştilor străini care au călătorit în Turcia s-a redus cu peste 40% în iunie, cea mai mare scădere din ultimii 22 de ani, în contextul în care atacurile teroriste din ultimele săptămâni şi tensiunile cu Rusia au ţinut vizitatorii la distanţă, scrie Reuters.

    Declinul vine după o serie de veşti proaste pentru economia turcă, pe măsură ce tensiunile politice şi de securitate au erodat încrederea investitorilor străini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul turiştilor străini din Turcia s-a redus cu 40% în iunie, procent record

    Numărul turiştilor străini care au călătorit în Turcia s-a redus cu peste 40% în iunie, cea mai mare scădere din ultimii 22 de ani, în contextul în care atacurile teroriste din ultimele săptămâni şi tensiunile cu Rusia au ţinut vizitatorii la distanţă, scrie Reuters.

    Declinul vine după o serie de veşti proaste pentru economia turcă, pe măsură ce tensiunile politice şi de securitate au erodat încrederea investitorilor străini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi TENSIUNI la frontiera României: Autorităţile din această ţară situată la graniţa cu România se confruntă cu riscul unui nou conflict militar

    Administraţia prooccidentală de la Kiev se confruntă cu riscul unui nou conflict militar, de data aceasta în vestul Ucrainei, în apropierea frontierelor cu România, Ungaria şi Slovacia, unde combatanţii grupului ultranaţionalist Sectorul Dreptei sunt implicaţi în confruntări armate cu autorităţile.

    Autorităţile ar putea lansa o operaţiune antiteroristă în regiunea Transcarpatia, la frontiera cu România, Ungaria şi Slovacia

     

     

     

  • Noi TENSIUNI la frontiera României: Autorităţile din această ţară situată la graniţa cu România se confruntă cu riscul unui nou conflict militar

    Administraţia prooccidentală de la Kiev se confruntă cu riscul unui nou conflict militar, de data aceasta în vestul Ucrainei, în apropierea frontierelor cu România, Ungaria şi Slovacia, unde combatanţii grupului ultranaţionalist Sectorul Dreptei sunt implicaţi în confruntări armate cu autorităţile.

    Autorităţile ar putea lansa o operaţiune antiteroristă în regiunea Transcarpatia, la frontiera cu România, Ungaria şi Slovacia

     

     

     

  • Rusia ar putea să anexeze Arctica. 76.000 de militari au făcut o demonstraţie de forţă în “zona de interes strategic”

    Demonstraţia de putere, care a inclus exerciţii militare în întreaga Rusie, din KaliningRAd până la Pacific, a avut loc într-o perioadă în care Rusia a marcat prima aniversare a anexării Crimeei, care a declanşat cea mai gravă criză cu Occidentul de după Războiul Rece.

    În cadrul aplicaţiilor, trupe paramilitare de la baze de pe întreg teritoriul Rusiei au fost transportate în regiuni îndepărtate, au aterizat pe o coastă arctică, în timp ce avioane de luptă au survolat regiunea Kaliningrad, aflată între Polonia şi Lituania, ambele state membre ale NATO. Ministrul Apărării Serghei Şoigu a declarat după o întâl-nire cu militari de rang înalt că armata a efectuat cu succes desfăşurarea de capacităţi de luptă în Arctica, regiunea baltică şi Crimeea.

    Exerciţiile militare au fost ordonate de Vladimir Putin, inclusiv desfăşurarea de rachete Iskander la Kaliningrad şi rachete nucleare cu rază lungă de acţiune în Crimeea.

    Într-o documentar difuzat de televiziunea de stat din Rusia, Putin a spus că i-a informat pe liderii occidentali, în timpul crizei din Crimeea, că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a apăra interesele vitale ale Rusiei. El a arătat că Rusia a fost pregătită să aducă armamentul nuclear în stare de alertă în timpul tensiunilor din Crimeea.  ”Am fost pregătiţi pentru o evoluţie negativă a evenimentelor„,  a spus Putin.

    În perioada 9-18 martie, armata norvegiană a organizat exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ru-sia, la care au participat 5.000 de militari, iar desfăşurarea de forţe a Rusiei pare a fi o reaţie la acestea.

    Aleksandr Hrolenko, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a deţinut posturi-cheie în Cecenia şi Osetia de Sud, a argumentat, în declaraţii pentru Ria Novosti, că NATO, prin intermediul Norvegiei, a provocat în mod deliberat Rusia.

    ”Având în vedere tensiunile dintre Rusia şi NATO, alegerea zonei de antrenament arată ca o provocare. Prin aducerea fregatei norvegiene Thor Heyerdahl la Kirkenes, un oraş norvegian la graniţa cu Rusia, Norvegia amen-inţă Flota Nordică a Rusiei„, a scris Hrolenko. El a arătat că exerciţiile NATO încalcă vechile principii ale bunei vecinătăţi în zona arctică, adăugând că Norvegia nu a invitat militarii ruşi ca observatori la exerciţii, punând capăt unor decenii de practici comune. Hrolenko susţine şi că NATO se foloseşte de exerciţiile arctice pentru a afla cum să dezvolte operaţiunile de spionaj împotriva Rusiei în nord, precum şi pentru a spori presiunile militare asupra Rusiei, în zona arctică.

    Rusia îşi reafirmă influenţa geopolitică în Europa redesenând graniţele naţionale, dar frontierele arctice nu au fost stabilite niciodată cu precizie. De-a lungul istoriei a fost mult mai dificil pentru state să îşi afirme suveranitatea pe oceane decât pe uscat, chiar şi în cazurile în care apele sunt acoperite de gheaţă cea mai mare parte a timpu-lui.
    Timp de secole, mărimea apelor teritoriale ale unei ţări s-a bazat pe aşa-numita regulă a bătăii unei lovituri de tun de pe uscat, respectiv o limită de trei mile marine. Acest sistem de calcul a fost schimbat după Al Doilea Război Mondial, când a fost introdusă Legea ONU a Convenţiei Marine (UNCLOS), în 1982. Potrivit UNCLOS, fiecare semnatar are dreptul să declare ape teritoriale de până la 12 mile marine şi o zonă economică exclusivă de până la 200 de mile pentru activităţi comerciale, precum pescuitul şi explorări petroliere. Semnatarii pot să îşi extindă suveranitatea dincolo de limitele zonei economice speciale cu până la 150 de mile marine dacă pot dovedi că pla-toul lor continental depăşeşte cele 200 de mile de la ţărm.

  • Feţele schimbării europene: partidele antisistem câştigă teren, iar BCE tipăreşte bani

    Victoria Syriza, cu ajutorul promisiunii de a renegocia datoria publică a Greciei, a fost primită cu bucurie de politicienii antisistem de stânga şi de dreapta din Europa, fiind considerată o dovadă că administraţia de la Bruxelles, la presiunea Germaniei, a mers prea departe cu tăierile de cheltuieli care au sărăcit oamenii. Dincolo de argumentele legate de austeritate stă un conflict mai adânc de voinţe democratice, între verdictul alegătorilor din Grecia, disperaţi de sărăcie, şi cei din Germania, Finlanda şi Olanda, care nu vor ca taxele plătite de ei să fie folosite pentru acordarea de cecuri în alb statelor cu probleme financiare.

    „În ultimă instanţă, este mai mult o ciocnire a democraţiilor decât una a ideilor. Alegătorii din Germania şi Grecia au interese foarte diferite“, a explicat Mats Persson, director al institutului de cercetări Open Europe din Londra, pentru New York Times. Germanii şi grecii au opinii fundamental diferite despre cum se conduce o economie, iar votul din Grecia va forţa o regândire, într-o anumită măsură, în nordul Europei, fiind posibil ca Germania să accepte o anumită relaxare a termenilor, fără să aibă loc o schimbare fundamentală a abordării, a adăugat Persson.

    Într-adevăr, noul premier elen, Alexis Tsipras, a declarat victoria Syriza drept semnalul morţii austerităţii şi l-a numit ca ministru de finanţe pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare, dovedind că noul guvern de coaliţie format cu partidul de dreapta Grecii Independenţi va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali. În acest timp, şeful de cabinet al cancelarului german Angela Merkel, Peter Altmaier, a exclus orice modificare majoră a politicii europene faţă de Grecia. „Am urmat o strategie care funcţionează în multe state europene şi o vom păstra şi în viitor“, a avertizat acesta.

    Un prim semnal privind atitudinea Uniunii Europene faţă de cutremurul politic de la Atena a fost o reuniune a miniştrilor de finanţe ai celor 19 state din zona euro. Fără să ia o decizie concretă, aceştia s-au angajat să înceapă negocieri cu noul guvern de la Atena. „Suntem democraţi. Când oamenii votează nu putem ignora votul. Nu trebuie să existe diviziuni, nici geografice, nici ideologice“, a susţinut comisarul pentru economie Pierre Moscovici. Şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a spus la rândul său că nu crede într-o separare nord-sud, el notând că există multe ţări în nord, ca statele baltice, în sud, ca Spania, şi în vest, cum este Irlanda, care au adoptat reforme majore şi au revenit la creştere economică.

    Un indiciu privind diferenţele de opinie dintre Germania şi Grecia este un articol apărut în publicaţia Bild, cel mai bine vândut ziar german, care se întreabă, după  alegerile din statul elen, câte miliarde vor mai plăti contribuabilii germani pentru greci.

    Angela Merkel, cel mai influent politician în politica economică europeană, a făcut rabat de la imaginea de susţinător inflexibil al austerităţii, cerând la Forumul Economic Mondial de la Davos din această lună ca discuţiile să nu aibă loc în termeni de alb şi negru. Ea continuă însă să susţină că injectarea de noi fonduri în economia europeană fără asigurarea unei mai mari discipline bugetare riscă să permită ţărilor îndatorate să evite sau să amâne reformele. Această abordare se bucură de sprijin în rândul alegătorilor germani, chiar şi al celor care au votat cu rivalii politici ai cancelarului.

     Rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă o a doua lovitură pentru politica economică a lui Merkel, după anunţul Băncii Centrale Europene privind achiziţiile lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro, începând din luna martie, în speranţa stimulării creşterii economice.

  • Nebănuitele efecte ale războiului hackerilor cu Sony

    Membrii Congresului american au dat puţină atenţie pirateriei informatice în ultimii ani, dar atacurile împotriva Sony au adus în centrul atenţiei o serie de noi riscuri, între care tacticile cibernetice ofensive, legislaţia criminalităţii cibernetice şi definiţia dată de comunitatea internaţională atacurilor de acest fel.

    Atacul a avut loc în noiembrie, în perioada când Sony pregătea lansarea filmului, a afectat grav reţeaua IT a companiei şi a dus la publicarea online a unor filme nelansate încă pe piaţă şi a unor e-mailuri personale ale angajaţilor.

    Sony a anulat iniţial lansarea de Crăciun a peliculei The Interview, după ce hackerii au proferat ameninţări violente la adresa cinematografelor. În urma criticilor formulate de preşedintele Barack Obama şi de unele celebrităţi de la Hollywood, compania a lansat totuşi filmul, dar trebuie să recupereze 88 de milioane de dolari cheltuite pentru marketing şi producţie. Filmul a adus studiourilor Sony încasări de 15 milioane de dolari în primele trei zile după lansarea sa pe Internet şi alte 2,8 milioane de dolari din vânzări de bilete într-un număr restrâns de cinematografe americane. Apple a decis între timp să includă filmul în magazinul iTubes.

    Atacul, dezvăluit la sfârşitul lui noiembrie de către Sony, a paralizat sistemul informatic al companiei şi a fost însoţit de difuzarea online a cinci filme aparţinând studioului, unele nelansate încă, a datelor personale a 47.000 de angajaţi, a unor documente confidenţiale ca scenariul viitorului film cu James Bond şi unei serii de e-mailuri foarte stânjenitoare pentru membri din conducerea Sony.

    FBI a imputat acest atac cibernetic, revendicat de grupul de hackeri GOP (Guardians of Peace), Coreei de Nord, care neagă orice implicare. Un mesaj publicat online, care pare să fi fost transmis de grupul de piraţi informatici care a atacat reţeaua Sony Pictures, a luat în derâdere Biroul Federal de Investigaţii pentru ancheta sa privind spargerea reţelei informatice a studiourilor de film. Mesajul, trimis în decembrie mai multor jurnalişti, înainte de lansarea filmului, conţinea adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin, cu un mesaj intitulat „Cadou de Crăciun“, luând în derâdere FBI-ul. „Rezultatul anchetei FBI este atât de bun, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri“, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. „Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume“, mai scria în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Congresul  SUA ia în discuţie noi prevederi privind securitatea informatică

    Congresmenii s-au angajat să organizeze audieri pe această temă, au cerut Casei Albe să declare război cibernetic Coreei de Nord şi au exercitat presiuni pentru noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Phenian.

    Atenţia bruscă a Congresului a fost declanşată nu atât de atacul în sine, cât de decizia Sony Pictures de a amâna lansarea de Crăciun a filmului, în urma ameninţărilor violente primite din partea hackerilor.

    „Dacă ar fi lansat pur şi simplu filmul, preşedintele nu ar fi vorbit despre el. Ar fi fost doar un nou atac al hackerilor împotriva unei companii şi publicarea unor e-mail-uri personale“, a explicat Jason Healey, director la Atlantic Council, care a lucrat în domeniul securităţii cibernetice la Casa Albă, iar apoi pentru Goldman Sachs în Hong Kong. Chiar dacă Sony a revenit asupra deciziei o săptămână mai târziu, lansând pelicula online şi în cinematografe, anunţul iniţial a provocat o furtună la Washington. Congresmenii s-au grăbit să denunţe îngrădirea dreptului la liberă exprimare al americanilor şi au criticat reacţia slabă a Casei Albe.

    Retorica obligă Congresul să acţioneze atunci când se va reuni în ianuarie. „Mulţi membri care până acum nu au dedicat prea mult timp şi resurse securităţii cibernetice vor da mai multă atenţie acestui subiect în 2015”, consideră Andrew Borene, membru al Truman National Security Project.

    În ultimii ani, Congresul nu a votat o lege majoră în domeniul securităţii informatice, iar problemele ridicate de incidentul de la Sony, relaţiile cibernetice cu China şi recomandările Naţiunilor Unite referitoare la tratarea acestor riscuri nu sunt în mod neapărat subiecte în care Legislativul american are un cuvânt greu de spus. Preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce, a cerut însă Congresului să înăsprească sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.

    Cele mai recente discuţii de pe Capitol Hill privind securitatea informatică s-au referit la un proiect de lege care să permită sectoarelor public şi privat să facă schimb de informaţii referitoare la riscurile cibernetice, iar ideea s-ar putea concretiza chiar din 2015.

  • OFICIAL: Vladimir Putin a plecat de la summitul G20 înainte de final, pe fondul tensiunilor

    Avionul preşedintelui Rusiei a decolat de la Brisbane înainte de publicarea comunicatului final al summitului G20.

    Surse ruse au anunţat sâmbătă că Vladimir Putin a decis să plece mai devreme decât era programat de la summitul G20 desfăşurat în oraşul australian Brisbane. “Programul vizitei preşedintelui Putin a fost modificat. A fost scurtat”, a declarat o sursă din cadrul delegaţiei ruse, citată de AFP. Conform surselor citate, preşedintele Rusiei participă la dezbaterile summitului, dar nu va fi prezent la dineul oficial şi va pleca mai devreme decât era prevăzut. “Acest dineu este mai degrabă o ocazie de divertisment”, adaugă sursa citată.

    Summitul G20 se desfăşoară sâmbătă şi duminică în oraşul australian Brisbane.

    Vladimir Putin a fost supus presiunilor cu ocazia summitului G20, liderii occidentali reproşându-i implicarea în conflictul separatist din Ucraina, inclusiv în doborârea Cursei Malaysia Airlines MH17, incident soldat cu 298 de morţi, inclusiv 38 de australieni.

    Kremlinul a respins speculaţiile că Putin şi-a modificat agenda din cauza disensiunilor cu liderii occidentali: “Aceste speculaţii sunt nişte absurdităţi. Tema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost abordată pe larg la toate întrevederile bilaterale, dar nu a făcut nimeni presiuni.