BusinessMagazin

Tag: tensiuni

  • Preţul aurului pe pieţele internaţionale a crescut puternic după uciderea lui Qasem Soleimani

    Preţul aurului pe pieţele internaţionale a crescut puternic după uciderea generalului iranian Qasem Soleimani, atingând maximele ultimelor patru luni, arată o analiză a site-ului Investing.com.

    Cotaţia futures a metalului galben la bursa de mărfuri de la New York (COMEX) a încheiat ziua de vineri în creştere cu 1,6% sau 24,3 dolari, la 1.552,40 de dolari pe uncie, după ce armata americană l-a asasinat vineri dimineaţă, în oraşul irakian Bagdad, pe generalul Qasem Soleimani, comandantul Forţei Quds din cadrul Gardienilor Revoluţiei din Iran.

    “Veştile din Orientul Mijlociu împreună cu o serie de elemente tehnice şi un dolar mai slab sprijină preţul aurului în această perioadă”, arată Benjamin Lu, analist la Phillip Futures.

    Creşterea preţului cu 1,6% de vineri a fost cea mai mare apreciere zilnică pentru cotaţia metalului preţios din şedinţa din 23 august 2019 încoace. Preţul aurului este de asemenea la mai puţin de 1% de maximele atinse în aprilie 2013, ceea ce înseamnă că depăşirea acestui prag ar putea împinge aurul la 1.600 de dolari pe termen scurt spre mediu.

    Preţul aurului pe pieţele internaţionale a încheiat săptămâna cu o creştere de 1,9%, a patra săptămâna consecutivă de apreciere.

    Aurul este considerat în general un activ de refugiu în vremuri de turbulenţe economice şi politice, iar evoluţia preţului metalului galben este deseori în contrasens cu evoluţia preţului acţiunilor, care vineri au urmat o tendinţă de depreciere.

  • Care sunt principalii trei factori de risc care ar putea arunca în aer economia globală

    Care sunt principalii trei factori de risc care ar putea pune şi mai multă presiune pe economia globală

    Iulian Tenchiu

    În 2007, băncile au încetat să îşi mai împrumute bani, în scurt timp comerţul se prăbuşea, rata şomajului creştea într-un ritm alarmant, producţia marilor fabrici încetinea, iar lumea se lovea de criza economică globală. Potrivit teoriei ciclicităţii, o astfel de criză este de aşteptat să apară de fiecare dată când un ciclu economic ia sfârşit, mai exact, odată la 10 ani. Cum cei zece ani au trecut deja, experţii îşi îndreaptă atenţia către modul în care evoluează economia SUA sau tensiunile din Hong Kong, pentru că acestea se numără printre principalii factori care ar putea intensifica tensiunile politice şi tensiunile financiare la nivel global, scrie CNBC.

    Top 3 factori de risc care ameninţă economia globală:

    1. Încetinirea economiei americane – Odată cu  tarifele de 1.5 trilioane dolari impuse de Trump mărfurilor chinezeşti, economia americană a început să dea semne de încetinire. În perioada aprilie-iunie 2019 investiţiile au scăzut cu 1%, spre comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2018. Fed şi-am redus prognoza de creştere a PIB-ului pentru acest an, aşteptându-se la o creştere de 2.2%, mult mai slabă decât pragul de 3% pe care administraţia Trump dorea să îl atingă în 2019. Ultima problemă cu care se confruntă SUA şi care a atras atenţia tuturor experţilor a fost fapul că activitatea fabricilor a atins cel mai mic nivel din ultimele 128 de luni.

     

    1. Împrumuturile uriaşe realizate de China – Potrivit Institutului de Finanţe Internaţionale, împrumuturile totale ale acestei naţiuni au depăşit 303% din PIB. Mai exact, împrumuturile Chinei, atât cele de tip corporate cât şi cele realizate de guvern se ridică la peste 40 trilioane de dolari în primul trimestru din 2019. În ultimii 10 ani China a fost responsabilă de un sfert din întreaga creştere a economiei globale, de aceea orice lovitură pe care ar încasa-o economia chinezească ar determina imediat investitorii din întreaga lume să acţioneze pentru a îşi proteja activele.

     

    1. Protestele din Hong Kong – Scopul iniţial al mişcărilor de stradă din Hong Kong a fost împiedicarea extrădării cetăţenilor din Hong Kong în China, în cazul în care aceştia ar fi comis vreo infracţiune. Totul a început acum mai bine de patru luni, iar în timp tensiunile au escaladat şi s-a trecut la violenţă. Din punct de vedere financiar, Hong-Kong este un centru important al comerţului şi al finanţelor. De asemenea este un centru foarte important de import şi export, dat fiind că mărfurile din Hong Kong pleacă în întreaga lume. Dacă protestele din acest stat nu vor înceta, atunci economiile din întreaga lume ar putea fi afectate. Pe fondul acestor tensiuni comerţul la nivel global ar putea fi perturbat, iar investitorii internaţionali ar putea fi forţaţi să îşi anuleze investiţiile.

     

     

     

  • Băncile centrale se împiedică de tensiunile politice, iar economia globală stă pe marginea prăpastiei

    „Ne confruntăm cu o serie de şocuri politice majore. Cel mai recent exemplu este cel de ieri”, a declarat guvernatorul Băncii din Australia, Philip Lowe, în cadrul conferinţei.

    Lowe face referire la evenimentul de duminică, atunci când atât SUA cât şi China au eliminat reciproc o parte din tarifele puse pe bunurile chineze şi americane. După această reducere a tarifelor, preşedintele SUA, Donald Trump a cerut companiilor americane să îşi încheie operaţiunile desfăşurate în naţiunea asiatică.

    „Din cauza acestor şocuri politice toată lumea crede că banca centrală ar trebui să rezolve pur şi simplu această problemă. Realitatea este mai mult mai complicată decât atât”, iar efectele tensiunilor politice nu vor putea fi remediate doar prin intermediul politicii monetare pe care plănuiesc să o lanseze cele mai importante bănci centrale, mai scrie Reuters.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia condamnă testul balistic efectuat de SUA, acuzând Washingtonul de amplificarea tensiunilor

    “Trebuie notat că testarea unui model avansat al rachetei Tomahawk a avut loc la doar 16 zile după retragerea SUA din Tratatul INF şi anularea acordului. Nu poate exista o confirmare mai clară a faptului că Statele Unite dezvoltă astfel de sisteme de mult timp şi că pregătirile pentru retragerea din acord au inclus activităţi de cercetare şi dezvoltare”, a declarat marţi Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministru irakian: Prezenţa forţelor occidentale în Golful Persic va alimenta tensiunile din regiune

    „Statele din Golf pot să asigure împreună tranzitul navelor”, a declarat acesta prin intermediul Twitter.

    „Irakul încearcă să reducă tensiunile prin intermediul negocierilor, iar prezenţa forţelor occidentale în regiune va duce la o creştere a tensiunilor”, a mai spus al-Hakim.

    Declaraţiile ministrului irakian vin la scurt timp după ce ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a acuzat Statele Unite că transformă regiunea Golfului Persic într-un „butoi de pulbere gata să ia foc”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tensiunile escaladează la noi cote: Forţele iraniene au arestat 17 persoane din cadrul unei reţele CIA, unii dintre ei fiind condamnaţi la moarte

    Forţele iraniene au reţinut 17 persoane care ar fi lucrat pentru Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), unii dintre ei fiind condamnaţi la moarte, pe fondul tensiunilor între Washington şi Teheran, a informat luni presa iraniană, citată de site-ul postului France 24.

    Autorităţile au “dezmembrat cu succes o reţea de spionaj CIA”, a informat şeful agenţiei iraniene pentru contraspionaj.

    “Cei care au trădat în mod deliberat ţara au fost predaţi justiţiei, unii au fost condamnaţi la moarte, iar alţii la închisoare”, a adăugat acesta.

    Anunţul a fost făcut în contextul intensificării tensiunilor între Washington şi Teheran, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat retragerea Statelor Unite din acordul nuclear semnat în 2015.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce economistul-şef al OCDE este extrem de îngrijorat cu privire la tensiunile comerciale globale. „În urmă cu doi ani creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 0% în Europa

    Încetinirea creşterii comerţului în mai multe părţi din lume pe fondul barierelor comericale şi al declinului investiţiilor reprezintă elemente îngrijorătoare, crede Laurence Boone, economistul-şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citat de CNBC.

    „Am fost şi continui să fiu extrem de îngijorat cu privire la ce se întâmplă în zona de comerţ. Lăsaţi-mă doar să vă dau două cifre. În urmă cu doi ani, în 2017, creşterea comerţului era de 5,5%, iar astăzi este aproape de 2%, iar în unele regiuni precum Europa se apropie chiar de 0%”, a declarat ea pentru CNBC.

    Boone subliniază importanţa comerţului şi a schimbului de bunuri atât pe partea de competiţie, cât şi în ceea ce priveşte inovaţia şi piaţa muncii. „Mai mult de o treime din locurile de muncă din fiecare ţară sunt de fapt generate de firme care exportă”, notează ea.

    „Cealaltă cifră pe care vreau să o subliniez este pe partea de investiţii. Din nou, în 2017 investiţiile creşteau la un ritm de 3,5% pe an, iar astăzi cresc cu un ritm de sub 1,7% pe an, iar cu investiţiile se duc şi locurile de muncă. Astfel, creşterea se erodează încet şi ajunge într-un teritoriu negativ”, spune Boone.

    Ea susţine că economiile globale nu işi permit acest lucru într-un moment în care „trebuie să creştem încă standardele de viaţă a multor oameni”.

    Organizaţia cu sediul în Paris are 36 de state membre, iar scopul ei este de a promova politici de prosperitate, egalitate, oportunitate şi bunăstare generală.

    În luna mai, OCDE a avertizat că dacă disputa comercială se intensifică între SUA şi China, PIB-ul global ar putea scădea cu 0,7% până în 2021-2022.

    OCDE prezice că economia globală va creşte cu 3,2% în 2019 şi 3,4% în 2020.

     

  • Tensiunile comerciale au şters peste 2.000 mld. dolari din valoarea acţiunilor în lume, în mai

    Washingtonul a anunţat că va impune un tarif de 5% bunurilor mexicane începând cu 10 iunie, care ar creşte apoi la 25%, până la oprirea imigraţiei ilegale în SUA.

    Indicele S&P 500 a scăzut cu 1,3%, pierderile pentru luna mai fiind de 6,6%, echivalentul a aproximativ 1.600 de miliarde de dolari din capitalizarea sa de piaţă, potrivit Datastream de la Refinitiv.

    Companiile care compun indicele global MSCI a scazut cu 0,8%, pierdere lunară fiind 6,2%, echivalentul a peste 2.000 de miliarde de dolari, potrivit Datastream.

    Indicele japonez Nikkei şi indicele MSCI Asia Pacific au scăzut cu aproape 8% în mai, subliniind sensibilitatea regiunii în raport cu comerţul mondial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • O nouă vizită plină de tensiuni: Viorica Dăncilă, HUIDUITĂ şi la Novaci, în judeţul Gorj

    Premierul Viorica Dăncilă a fost aşteptat de susţinători la sosirea la Festivalul Păstoresc „Urcatul Oilor la Munte”, din Novaci, judeţul Gorj, cu un buchet de trandafiri roşii şi pâine cu sare.

    După ce a vorbit cu oamenii şi a făcut poze cu ei, Viorica Dăncilă a plecat, fără să facă declaraţii.

    La plecare, câteva persoane au huiduit-o şi au strigat „Hoţilor”, „Ruşine” şi „Demisia”.

    Susţinătorii PSD au încercat să acopere vocile protestatarilor, scandând „România, România” şi aplaudând.

    Viorica Dăncilă a fost însoţită la Novaci de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi de ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI atrage din nou atenţia asupra stabilităţii globale: Tensiunile dintre SUA şi China au devenit iar un risc major

    Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), a lansat un nou avertisment cu privire la stabilitatea economiei globale care este iarăşi ameninţată de tensiunile comerciale dintre cele mai mari economii ale lumii, potrivit Bloomberg.

    Comentariile şefei FMI vin la două zile după ce preşedintele american Donald Trump a postat pe contul său de Twitter un avertisment cu privire la o nouă suită de tarife pe care vrea să le aplice pe bunurile chinezeşti.

    Declaraţia lui Donald Trump a şocat în contextul în care până acum negocierile dintre SUA şi China păreau că se îndreaptă spre un consens. Totuşi, amerianii îi acuză pe chinezi că dau înapoi în ceea ce priveşte angajamentele negociate.

    „Credeam că această ameninţare păleşte şi că relaţiile se îmbunătăţesc şi că ne îndreptăm spre un acord. Sperăm că încă suntem în această situaţie astăzi, dar zvonurile, tweet-urile şi comentariile nu sunt favorabile”, a spus Lagarde în Paris.

    În cadrul unui interviu cu Bloomberg, Lagarde a mai spus că este posibil să nu existe o soluţie simplă în contextul în are ambele părţi au de rezolvat „probleme foarte importante”.

    „Toţi observatorii şi-ar dori să fie gata ieri acordul, însă astfel de problematici necesită timp”, spune Lagarde.

    Liu He, negociatorul-şef al Chinei în discuţiile cu americanii, plănuieşte încă să viziteze SUA săptămâna aceasta pentru a discuta.

    Trump a anunţat că vrea să crească tarifele pe suita de 200 de miliarde de bunuri de la 10% la 25% şi că vrea să impună noi tarife pe o altă suită de bunuri în valoare de 325 miliarde dolari.