BusinessMagazin

Tag: Suceava

  • Care este cel mai zgomotos oraş din România

    Pe de altă parte, Braşov, Sibiu şi Miercurea Ciuc, urmate de Cluj-Napoca şi Slobozia sunt oraşele în care se înregistrează cel mai ridicat nivel de linişte din România. Studiul analizează percepţia cetăţenilor asupra nivelului de linişte în regiunile, oraşele şi cartierele în care aceştia locuiesc.

    Cât despre regiunile din România, cea mai liniştită este Transilvania, iar cea mai zgomotoasă – Bucureşti şi Ilfov, potrivit studiului realizat de Storia.ro. Capitala se află pe poziţia cu numărul şapte în topul celor mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al nivelului de linişte. Mai mult, cele mai zgomotoase cartiere din Bucureşti sunt Bucur Obor, Lujerului şi Militari, în timp ce Pajura, Dămăroaia şi Ozana sunt cele mai liniştite cartiere bucureştene. 

    La nivel naţional, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie din Sibiu, Răcădău din Braşov şi Pajura din Bucureşti, în timp ce la coada clasamentului pe ţară se află Micro 18 din Galaţi, Ultracentral din Botoşani şi UTA din Arad.

    În Braşov, cartierele cu cel mai ridicat nivel de linişte sunt Răcădău, Noua, Schei, Stupini şi Avantgarden, iar în Cluj-Napoca – Grigorescu, Gruia, Andrei Mureşanu, Gheorgheni şi Zorilor. Orădenii au votat Dealuri, Oncea, Episcopia Bihorului, Iosia şi Cantemir ca fiind cele mai avantajoase cartiere din punct de vedere al nivelului de linişte. În Sibiu, acelaşi clasament este condus de Valea Aurie, Trei Stejari, Sub Arini, Lupeni şi Ştrand.

    Locuitorii din Iaşi au votat Miroslava, Tomeşti, Valea Adâncă, Lunca Cetăţuii, Popas Păcurari ca fiind cele mai liniştite cartiere din oraşul lor. În Timişoara, Bucovina, Mehala şi Soarelui sunt cartierele cu cel mai ridicat nivel de linişte, urmate de Freidorf şi Ronat, potrivit notelor oferite de către timişoreni.

    Percepţia cetăţenilor asupra celor mai avantajoase oraşe şi cartiere din punct de vedere al nivelului de linişte este a zecea temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research – „Oraşe şi cartiere din România”. Până în prezent, 258.948 de români au răspuns chestionarului propus de platforma de imobiliare. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punct de vedere al nivelului de linişte, de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Poliţiştii din Suceava, dotaţi cu maiouri antiglonţ şi anti-înjunghiere, după crima din Gara Burdujeni

    Inspectoratul de Poliţie Suceava ia măsuri după tragedia care a avut loc în vara acestui an în Gara Burdujeni, când un agent de poliţie de la Transporturi Feroviare, în vârstă de 36 de ani, a fost ucis cu un cuţit. Pentru protecţia propriilor angajaţi, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava a scos la licitaţie achiziţionarea a 125 de bucăţi de maiouri antiglonţ şi anti-înjunghiere.

    Maiourile vor avea dimensiuni diferite, pentru achiziţia acestora IPJ Suceava alocând o sumă de 125.000 de lei.

    Pentru a fi siguri că maiourile vor salva viaţa poliţiştilor dacă sunt atacaţi, conducerea IPJ Suceava solicită firmei care va câştiga licitaţia să ofere o mostră a produsului pentru verificarea specificaţiilor solicitate, dar şi certificate de conformitate, de garanţie şi buletinele de încercări.

    Cititi mai multep e www.mediafax.ro

  • Poliţiştii din Suceava, dotaţi cu maiouri antiglonţ şi anti-înjunghiere, după crima din Gara Burdujeni

    Inspectoratul de Poliţie Suceava ia măsuri după tragedia care a avut loc în vara acestui an în Gara Burdujeni, când un agent de poliţie de la Transporturi Feroviare, în vârstă de 36 de ani, a fost ucis cu un cuţit. Pentru protecţia propriilor angajaţi, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava a scos la licitaţie achiziţionarea a 125 de bucăţi de maiouri antiglonţ şi anti-înjunghiere.

    Maiourile vor avea dimensiuni diferite, pentru achiziţia acestora IPJ Suceava alocând o sumă de 125.000 de lei.

    Pentru a fi siguri că maiourile vor salva viaţa poliţiştilor dacă sunt atacaţi, conducerea IPJ Suceava solicită firmei care va câştiga licitaţia să ofere o mostră a produsului pentru verificarea specificaţiilor solicitate, dar şi certificate de conformitate, de garanţie şi buletinele de încercări.

    Cititi mai multep e www.mediafax.ro

  • Medici de la Spitalul Suceava, nevoiţi să plătească tratamentul pacienţilor, din cauza unei greşeli

    Mai mulţi medici ai Spitalului Judeţean Suceava trebuie să plătească, din propriile buzunare, tratamentul şi investigaţiile medicale pe care le-au prestat pacienţilor, sumele imputate variind între 2.000 şi 4.000 de lei, pentru fiecare fişa de tratament pe care medicii au completat-o incorect.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Farmec se extinde în regiunea Moldovei şi deschide 3 noi magazine Gerovital

    Pentru lucrările de proiectare, amenajare şi inaugurare a celor 3 magazine de brand a fost investită o sumă totală de peste 165.000 de euro.

    Primul magazin Gerovital din Iaşi, inaugurat pe data de 21 iunie, este amplasat în incinta centrului comercial Iulius Mall, aflat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, şi are o suprafaţă de 50 metri pătraţi.

    Situat pe strada Calea Unirii, Nr. 22, în incinta centrului comercial Iulius Mall, magazinul Gerovital din Suceava are o suprafaţă de 44,3 metri pătraţi şi, începând cu data de 23 iunie, pune la dispoziţia vizitatorilor toate produsele gamelor Gerovital şi Aslavital.

    În cadrul tuturor celor 3 spaţii comerciale Gerovital pot fi regăsite produse destinate îngrijirii tenului, pielii şi părului, adresate tuturor segmentelor de consumatori. Printre cele mai cunoscute game ale brandului se numără Gerovital H3 Derma+ Premium Care, Gerovital H3 Evolution, Gerovital Stop Acnee, Gerovital Sun, Gerovital Tratament Expert şi Gerovital Men. De asemenea, consumatorii au la dispoziţie şi gama Aslavital, unică pe piaţa locală datorită compoziţiei sale naturale din argilă 100% românească, provenită din Munţii Pădurea Craiului.

    Farmec dispune în acest moment de 11 magazine Gerovital, amplasate pe întreg teritoriul ţării. În afară de cele 3 puncte de vânzare deschise recent la Piatra Neamţ, Iaşi şi Suceava, de la începutul anului 2017, reţeaua de spaţii comerciale monobrand a fost extinsă cu 5 magazine Gerovital la Craiova, Cluj, Bucureşti, Ploieşti şi Timişoara.

    Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producător român de cosmetice, este un brand emblemă pentru România, al cărui portofoliu impresionează o lume întreagă prin produse mereu actuale şi moderne, concepute în laboratoare performante. Compania are acreditări internaţionale ale proceselor de fabricaţie şi comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 ţări.

  • Poliţistul Godină iese din nou la ATAC. Răspunsul lui pe Facebook în cel mai fierbinte scandal din ultimul timp a încins toată România

    Să începem cu 24 mai. Undeva în Suceava într-un sat uitat de lume, doamna Vasilica e amendată cu 1.740 de lei (jumătate în 48h) pentru că nu avea actele de identificare personală şi nici luminile obligatorii pe bicicletă. Ea a zis pentru Monitorul de Suceava (publicaţie online) că a împrumutat bicicleta ca să îi ia medicamente copilului. Vasilica Andrieş a plătit rapid amenda echivalentă unui salariu (870 de lei).

    IATĂ AICI RĂSPUNUL LUI GODINĂ CARE A ÎNCINS TOT INTERNETUL DIN ROMÂNIA

  • Deputat ALDE, prins în timp ce gonea cu 142 km/h, deşi avea permisul suspendat

    Parlamentarul sucevean avea permisul de conducere suspendat de politie pentru contravenţii de acelaşi gen. Baisanu va fi anchetat de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si riscă o pedeapsă cuprinsă între şase luni şi trei ani de închisoare.

    Băiaşanu conducea cu viteza de 142 km/h când a fost surprins de aparatul radar. Acesta fusese lasat fara permisul de conducere pentru contravenţii de acelaşi gen. Deputatul sucevean va fi anchetat de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    „Persoana la care faceţi referire a fost depistată în trafic rulând cu viteza de 142 km/h, încălcând regimul legal de viteză în localitate. În urma verificărilor efectuate de poliţişti, s-a stabilit că persoana depistată în trafic avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice suspendat. Având în vedere aspectele constatate, precum şi calitatea conducătorului auto depistat, conform art.40 din Codul de Procedură Penală, a fost declinată competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Bacău, Cătălina Creţu, potrivit presei locale.

     

  • Deputat ALDE, prins în timp ce gonea cu 142 km/h, deşi avea permisul suspendat

    Parlamentarul sucevean avea permisul de conducere suspendat de politie pentru contravenţii de acelaşi gen. Baisanu va fi anchetat de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si riscă o pedeapsă cuprinsă între şase luni şi trei ani de închisoare.

    Băiaşanu conducea cu viteza de 142 km/h când a fost surprins de aparatul radar. Acesta fusese lasat fara permisul de conducere pentru contravenţii de acelaşi gen. Deputatul sucevean va fi anchetat de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    „Persoana la care faceţi referire a fost depistată în trafic rulând cu viteza de 142 km/h, încălcând regimul legal de viteză în localitate. În urma verificărilor efectuate de poliţişti, s-a stabilit că persoana depistată în trafic avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice suspendat. Având în vedere aspectele constatate, precum şi calitatea conducătorului auto depistat, conform art.40 din Codul de Procedură Penală, a fost declinată competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Bacău, Cătălina Creţu, potrivit presei locale.