După ce a zdrobit mitul că nimeni nu se poate atinge de depozitele din bănci într-o societate dezvoltată precum cea a zonei euro – din economiile mai mari de 100.000 de euro statul va confisca până la 80%, Ciprul devine şi prima ţară membră a unei uniuni monetare care blochează ieşirile de capital din ţară. Analiştii spun că prin astfel de restricţii ale fluxurilor de bani mica economie insulară iese, practic, din zona euro. Ciprul va confisca până la 40% din depozitele neasigurate, adică mai mari de 100.000 de euro, constituite la cea mai mare bancă a ţării, Bank of Cyprus, şi până la 80% din cele neasigurate ale grupului bancar Marfin, care va fi lichidat, potrivit oficialilor guvernamentali. În schimb, deponenţii de la Bank of Cyprus vor primi acţiuni la instituţia de credit, care va fi recapitalizată şi restructurată. Guvernul aplică această măsură pentru a strânge mai multe miliarde de euro fără de care nu s-ar califica pentru programul de bailout de 10 miliarde de euro stabilit cu creditorii internaţionali, UE, BCE şi FMI, fără de care economia ar intra în faliment.
Tag: sistem bancar
-
CONFERINŢA MEDIAFAX – Teodorovici: Guvernul vrea să reducă numărul organismelor intermediare şi a programelor operaţionale
“Vom discuta în şedinţa de Guvern de mâine (miercuri, n.r.) câte organisme intermediare şi câte programe operaţionale vom avea pentru exerciţiul 2014-2020. Acum avem câte şapte din fiecare, dar vrem să reducem numărul acestora”, a spus Teodorovici.
Oficialul a precizat că ministerul pe care îl conduce are în vedere descentralizarea procesului de accesare a fondurilor europene, astfel că la nivel central vor fi menţinute doar proiectele mari, derulate de companii mari, în timp ce cele mai mici vor fi transferate la Agenţiile Regionale de Dezvoltare.
“Vrem să mergem pe descentralizare spre regiuni, dar şi pe simplificare. Vrem să implicăm mai mult sistemul bancar şi mediul privat în implementarea proiectelor cu fonduri UE. Cred în sistemul bancar mai mult, pentru că cineva mai exigent stă cu ochii pe sistemul bancar”, a adăugat Teodorovici.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Premierul Orban vrea să aducă jumătate sau chiar mai mult din sistemul bancar în mâini ungare
Premierul ungar Viktor Orban a declarat practic război băncilor străine anunţând că va încerca să aducă jumătate sau chiar mai mult din sistemul bancar al ţării în mâini ungare. Industria este dominată în proporţie de 80% de bănci străine, acuzate de guvern că nu sprijină suficient economia şi care în perioada de boom economic au alimentat prin credite îndatorarea în monedă străină a populaţiei. În prezent, Ungaria este cel mai îndatorat stat din Europa Centrală şi de Est, iar datoria în valută a populaţiei a ajuns din cauza crizei o povară care apasă greu pe economie. „Nu este sănătos că proprietarii sistemului bancar din Ungaria sunt străini, deoarece aceasta se întoarce împotriva noastră în situaţii de criză. De aceea trebuie să încercăm să creştem controlul Ungariei în sistem. Guvernul are o ţintă, am vrea să vedem că 50% sau mai mult din sistemul bancar este în mâini ungare“, a declarat Orban. El a explicat că, în vremuri de criză, băncile străine încearcă să-şi rezolve problemele prin reducerea creditării şi cu cât problemele sunt mai serioase, cu atât scăderea este mai drastică, ceea ce privează afacerile de finanţare.
-
Băncile au tăiat 4.000 de posturi anul trecut. Măsurile dure de reducere a costurilor se văd şi în scăderea salariului mediu net
Peste 4.000 de angajaţi au părăsit sistemul bancar în 2012, în condiţiile în care 322 de unităţi au tras obloanele, reţeaua totală intrând sub pragul de 6.000 de sucursale şi agenţii. Băncile au trecut astfel la măsuri mai dure de reducere a costurilor de operare după ce în primii ani de criză au tot tras de timp sperând în zadar că economia îşi va reveni. O ajustare se vede şi la nivelul salariului mediu net, care a coborât de la 4.000 de lei/bancă în decembrie 2011 la 3.424 de lei/bancă în decembrie 2012, cu toate rezervele legate de acest indicator care suportă deformări importante din cauza câştigurilor din top management. Şi totuşi BNR consideră insuficiente măsurile de restructurare.
“Nu este suficient cât au închis până acum, iar la situaţia de azi din economie nu mai poţi susţine aceleaşi salarii la un personal atât de mare. Reduci ori salariile, ori numărul de angajaţi. Altă soluţie nu există, iar dacă nu se restructurează, pierderile se vor accentura, decapitalizarea se va accentua şi iar vor primi de la noi ordin de majorare a capitalului. Nu cred că acţionarii vor fi bucuroşi să vadă ordinul de la BNR”, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR.La sfârşitul lui 2012 lucrau în bănci 61.739 de angajaţi, iar reţeaua totală număra 5.724 de unităţi.
Cinteză spune că băncile s-au lăbărţat când aveau activitate, iar acum trebuie să se restrângă. Mai multe bănci au prezentat la BNR planuri de restructurare. “Dacă le aplică întocmai, situaţia se va îmbunătăţi rapid.”
-
Draghi, BCE: În a doua parte a anului vom vedea o revigorare treptată a economiei zonei euro
Economia zonei euro se va redresa, treptat, în a doua jumătate a anului 2013, iar pentru a susţine încrederea este esenţial ca guvernele să reducă în continuare dezechilibrele fiscale şi structurale, în timp ce restructurarea sectorului financiar va merge înainte, consideră Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). „În a doua jumătatea a anului 2013 activitatea economică ar trebui să se redreseze, treptat, susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare a BCE, de îmbunătăţirea încrederii pieţelor financiare, precum şi de creşterea exporturilor care beneficiază de consolidarea cererii globale”. Şeful BCE a amintit de scăderea economiei zonei euro în al doilea şi al treilea trimestru din 2012, intrarea în recesiune fiind antrenată de ţările din sudul Europei, afectate de datorii mari. „Datele disponibile continuă să indice o încetinire a economiei întrimestrul patru şi la începutul anului 2013. Această slăbire a activităţii economice reflectă impactul negativ al consumului scăzut şisentimentul investitorilor, precum şi cererea externă slabă. Cu toate acestea, sentimentul pieţelor financiare s-a îmbunătăţit şi cei mai recenţi indicatori confirmă o stabilizare a încrederii mediului de afacerişi a consumatorilor, deşi la un nivel scăzut”.
-
Draghi, BCE: Supraveghetorii trebuie să aibă puterea să concedieze şefii băncilor comerciale care nu sunt competenţi
Supraveghetorii ar trebui să aibă posibilitatea să evalueze şefii băncilor comerciale şi să îi concedieze, dacă, din diferite motive, nu corespund poziţiilor pe care le ocupă şi nu sunt competenţi, consideră Mario Draghi, presedintele Băncii Centrale Europene (BCE).El a fost întrebat la conferinţa de presă de după decizia de politică monetară, organizată la Frankfurt, dacă consideră că se poate învăţa o lecţie din scandalul Monte dei Paschi, respectiv faptul că băncii centrale a Italiei ar trebui să i se acorde puterea de a concedia şefii băncilor comerciale. Înainte de a deveni şeful BCE, Draghi a fost guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, fiind responsabil cu supravegherea sistemului bancar italian când au început problemele la Monte dei Peschi, cea mai veche bancă din lume. Monte dei Peschi a cumpărat banca mai mică Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de declanşarea crizei financiare globale, printr-o tranzacţie caracterizată ca fiind “dubioasă şi costisitoare”. Criticii susţin că Banca Italiei ar fi trebuit să împiedice achiziţia. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea Antonveneta. -
Băncile cu capital străin care au participat la iniţiativa de la Viena şi-au redus expunerea cu 8%
Băncile cu capital străin care au participat la prima iniţiativă de la Viena şi care deţin circa două treimi din sistemul bancar românesc şi-au redus expunerea pe subsidiarele din România cu 8% din martie 2009 până la sfârşitul anului trecut, a declarat joi viceguvernatorul BNR Cristian Popa, scrie Mediafax. “Procesul de dezintermediere controlată continuă. Cea mai recentă cifră, care cred că este pentru 11 luni, era de 8% reducere a pasivelor mamă – fiică pentru subsidiarele cu capital străin, cele aferente sistemului Viena 1. Acele bănci străine deţin împreună două treimi din sistemul bancar. O anumită reducere se cunoaşte. Acesată reducere este faţă de martie 2009”, a afirmat Popa, după conferinţa de presă în care a fost prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei. El a arătat că această scădere este parţial compensată de faptul că o parte din liniile de finanţare anterior disponibile au fost transformate în credite subordonate, care sunt elemente de rang 2, şi contribuie la capitalizarea sistemului bancar într-o manieră directă.
-
Cum a ajuns sistemul bancar olandez, unul dintre cele mai vechi din lume, să supravieţuiască doar cu ajutorul statului
Prin naţionalizarea băncii SNS Reaal săptămâna trecută statul olandez a ajuns să controleze două dintre cele mai mari bănci din ţară. ING, cel mai mare creditor, supravieţuieşte cu un bailout de zece miliarde de euro primit în 2008 şi este încă dator guvernului pentru aceşti bani. Din top patru, doar Rabobank a rămas fără „pată“. Naţionalizarea SNS Reaal contra unui bailout de 2,2 miliarde de euro reprezintă un semnal puternic că sistemul bancar european încă se confruntă cu efectele crizei financiare şi că acesta trebuie să găsească o soluţie prin care să lase instituţiile de credit să intre în faliment fără ca datoriile guvernelor să crească, scrie CNN. În Olanda sistemul bancar a supravieţuit celor cinci ani de la începutul crizei financiare datorită ajutorului venit din partea statului, care pe lângă SNS Reaal mai controlează ABN Amro. „Este îngrijorător. Aproape întreg sistemul bancar din Olanda depinde acum de ajutorul guvernului“, a spus Arnoud Boot, profesor de finanţe la Universitatea din Amsterdam, citat de publicaţia The Wall Street Journal.
-
Băncile încep anul cu reduceri de dobânzi la depozite. Ce se întâmplă cu creditele?
BRD, a doua bancă din sistem după activele deţinute, a redus cu un sfert de punct procentual dobânzile plătite la depozitele la termen în euro cu scadenţa de 3, 6 şi 12 luni, nivelul bonificaţiei ajungând în prezent la un maxim de 3,25% pe an. Dobânda la depozitele în euro cu scadenţa la o lună a fost micşorată cu 0,3 puncte, până la 2,3% pe an. Turcii de la Garanti au tăiat o jumătate de punct din dobânzile la depozitele în euro, acestea fiind cuprinse în prezent între 2,7% şi 2,95% pe an. Cea mai mică dobândă, de 2,7% pe an, este plătită la depozitele cu scadenţa la o lună, în timp ce sumele economisite pe 3, 6 şi nouă luni sunt bonificate cu 2,95% pe an.
-
Şase luni pe baricade: băncile rezistă
Europa Centrală şi de Est e cel mai bun loc pentru anii ce vin – mai bun decât zona euro – “şi e de sperat că situaţia politică se va îmbunătăţi aşa fel încât să poată fi valorificat potenţialul regiunii”, a declarat săptămâna trecută Andreas Treichl, CEO al grupului austriac Erste, la anunţarea rezultatelor financiare pe prima jumătate a anului. “Am redus uşor previziunile pentru anul în curs, fiindcă tendinţele macroeconomice s-au deteriorat din nou. Avem două ţări în regiune, Cehia şi Ungaria, cu o uşoară contractare a economiei. România e punctul de cotitură, e în plină transformare şi suntem foarte încrezători că BCR se va reîntoarce pe profit din 2013”, a spus bancherul, care a apreciat că vârful costurilor cu acoperirea riscului va fi depăşit în acest an.
Privind declaraţiile din perspectivă românească, optimismul bancherului austriac probabil că e mai relevant decât valoarea pierderilor aduse grupului în prima jumătate a anului de România şi Ungaria (125 mil. euro, respectiv 73 mil. euro), atâta vreme cât de la BCR se aşteaptă profit de la anul, în timp ce de la filiala ungară abia din 2014. În plus, BCR n-a pierdut decât 0,5% din active faţă de sfârşitul anului trecut, păstrându-şi poziţia de lider de piaţă cu 17,15 mld. euro, portofoliul de credite a crescut cu 2,8%, iar în privinţa pierderilor în sine, ele au scăzut în al doilea trimestru faţă de primul, de la 70,7 la 54,3 mil. euro, după ce şi provizioanele au scăzut cu 11,5%. Pe de altă parte însă, banca a explicat creşterea creditării mai ales prin împrumuturile ipotecare (Prima Casă), iar contextul economic l-a definit ca “dificil”, caracterizat prin “cerere de credite scăzută, marje de dobândă în scădere datorită trecerii spre active cu risc mai scăzut, precum şi deteriorarea continuă a ratei de schimb leu/euro, care a apăsat asupra clienţilor băncii”.
Or, aceiaşi factori au marcat şi marchează şi activitatea celorlalte bănci, iar dacă ei se vor menţine sau se vor accentua în următoarea perioadă, atunci şi restructurarea portofoliilor, şi stoparea creşterii creditelor neperformante, şi tranziţia de la creditarea în euro la cea în lei, recomandată de BNR şi asumată de majoritatea băncilor, ar putea fi obiective ratate pentru anul în curs. Cât priveşte susţinerea de către BNR a unei relansări a creditării prin reducerea dobânzii de politică monetară sau prin scăderea ratei rezervelor minime obligatorii, contextul economic extern, cu prelungirea crizei financiare din zona euro, şi cel intern, cu o presiune estimată mai mare a inflaţiei şi cu agitaţia politică neîntreruptă, silesc deocamdată la prudenţă banca centrală. Prognoza Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari susţine că până la sfârşitul anului, BNR va menţine la 5,25% dobânda de politică monetară, rata RMO la valută va rămâne neschimbată, iar rata RMO la lei ar putea scădea uşor, de la 15% la 13%. Eugen Şinca, economist al BCR, crede că abia din 2013 “BNR ar putea acţiona pentru stimularea creditării în lei, reducând cu paşi mici rata RMO la lei”.
A doua bancă din sistem, BRD – Societe Generale, a făcut profit, însă rezultatul pe prima jumătate a anului (7,5 mil. euro) a fost de şapte ori mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, tras în jos de faptul că în lunile aprilie-iunie, banca a intrat pe pierdere (9,9 mil. euro). Activele au scăzut cu 2%, la 10,5 mld. euro faţă de finele anului trecut. Volumul creditării a crescut cu 5%, ca efect al programului Prima Casă şi al campaniei promoţionale Expresso pentru împrumuturi în lei; în privinţa creditelor neperformante, “costul riscului pentru clientela de persoane fizice confirma tendinţa pozitivă, în timp ce pe piaţa corporate se poate observa reducerea progresivă a noilor intrări în incapacitate de plată”, susţine banca.
A treia instituţie din sistem după active, Banca Transilvania, şi-a confirmat eficienţa tradiţională, anunţând un profit net cu 47% mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, la 40,9 mil. lei, dar şi o creştere a activelor cu 12% faţă de finele lui 2011, determinată în special de investiţiile în active disponibile pentru vânzare, dar şi de creşterea soldului creditelor cu ceva mai mult de 1%.
A şasea bancă din sistem, UniCredit Ţiriac Bank, a consemnat un profit net de 17 mil. euro, în scădere cu 19% faţă de primele şase luni din 2011. În trimestrul al doilea din 2012, profitul net a fost de 51 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât în primul trimestru al anului. Activele băncii au atins 5,1 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în creştere cu 10,8% faţă de 30 iunie 2011 şi în uşoară scădere (0,7%) faţă de începutul lui 2012. La jumătatea anului, valoarea creditelor din bilanţ a fost de 17,1 mld. lei, mai mult cu 18,4% faţă de 30 iunie 2011 şi cu 7,2% faţă de începutul lui 2012. Potrivit calculelor băncii, portofoliul de credite s-a majorat de patru ori mai repede decât cel al întregului sistem bancar în primele şase luni, în condiţiile majorării cu 28% a portofoliului de împrumuturi pentru IMM şi cu 16% a creditelor acordate companiilor de talie medie.
Tot săptămâna trecută şi-au publicat rezultatele financiare şi două bănci de talie redusă. Millennium Bank şi-a redus pierderile cu 35%, la 6,5 mil. euro, urmând aceeaşi tendinţă descrescătoare de anul trecut, şi a anunţat o creştere cu 13,7% a soldului brut al creditelor, în timp ce Libra Internet Bank, o bancă axată pe clienţii cu profesii liberale şi IMM, a raportat profit, însă în scădere (4 mil. lei, faţă de 9,1 mil. lei în iunie 2011), în paralel cu o creştere a activelor (652 mil. lei, faţă de 645,5 mil. lei faţă de finele anului trecut).