BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Preşedintele ANAF, Mirela Călugăreanu: Sistemul SAF-T va deveni obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili

    Sistemul informatic SAF-T (Standard Audit File for Tax) va deveni obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili, după cum a declarat preşedintele ANAF, Mirela Călugăreanu.

    ”De la 1 ianuarie 2022, sistemul SAF-T va deveni obligatoriu pentru marii contribuabili. Avem în jur 2.700 de mari contribuabili”, a spus Mirela Călugăreanu în cadrul conferinţei anuale de taxe  ”Viitorul incepe azi: De la supravieţuire la reconstrucţie. Noua politică fiscală, la ce ne aşteptăm?”, organizată de PwC România.

    De asemenea, Mirela Călugăreanu a spus că lista marilor contribuabili va fi revizuită, având în vedere impactul pe care pandemia de COVID-19 asupra mediului de afaceri local.

    SAF-T este un standard internaţional pentru schimbul electronic de date contabile între companii/organizaţii şi autorităţile fiscale sau auditorii externi ce permite ca oamenii Fiscului să nu mai vină la firme pentru a solicita informaţii.

  • În faţa unor probleme demografice grave, Spania se luptă să-şi revoluţioneze sistemul de pensii

    Spania speră să-şi determine cetăţenii să se pregătească pentru pensie cu un plan de economii facultative în încercarea de a-i face pe aceştia să nu mai depindă exclusiv de pensiile de stat, scrie Bloomberg.

    Obiectivul priveşte crearea unui fond administrat de companii de investiţii private până la sfârşitul anului, spaniolilor oferindu-li-se o alternativă accesibilă care să se adauge pensiilor publice. Însă, spre deosebire de alte ţări, sistemul spaniol va avea un caracter facultativ, fără ca cetăţenii să fie înscrişi automat.

    „Credem că există un grup de spanioli cu venituri medii şi mici care vor fi interesaţi să-şi sporească economiile“, a declarat Jose Luis Escriva, ministrul siguranţei, incluziunii sociale şi migraţiei, pentru guvernul spaniol condus de socialişti.

    Escriva doreşte să crească economiile şi să contrabalanseze dependenţa de planul de pensii de stat, un sistem despre care economiştii spun că ameninţă sustenabilitatea fiscală. Decizia de a menţine sistemul facultativ reflectă temerile unor legislatori de stânga privitoare la implicarea sectorului privat.

    Există un potenţial uriaş, muncitorii au nevoie de mai multe opţiuni, a declarat Escriva. Oficialii spanioli urmează să deschidă procesul de ofertare pentru selectarea unuia sau mai multor manageri de fonduri.

    Guvernul vrea de asemenea să crească stimulentele fiscale pentru a-i încuraja pe angajaţi să nu se pensioneze devreme şi să reformeze sistemul liber-profesioniştilor pentru alinierea contribuţiilor cu câştigurile.

    Oficialii spanioli s-au inspirat de la sistemul britanic, cunoscut drept Nest, în cadrul căruia mai mulţi manageri de fonduri investesc în numele a peste 9,5 milioane de britanici. Însă sistemul spaniol va avea un caracter facultativ.

    Escriva se loveşte însă de limite politice. Noul plan este unul dintr-o serie de reforme asupra cărora legislatorii s-au pus de acord anul trecut. O încercare anterioară de reformare a sistemului spaniol de pensii a eşuat după ce milioane de pensionari au ieşit în stradă în 2018 şi 2019 ca semn de protest.

    Reformarea sistemului este dificilă în Spania, care oferă unele dintre cele mai generoase pensii publice ca procent din câştigurile generate de-a lungul vieţii din OCDE şi care cheltuie aproximativ 12% din PIB pe pensii. Totalul va ajunge la aproape 14% din PIB în 2050, potrivit OCDE.

    Şomajul ridicat este o altă problemă, iar între timp criza coronavirusului a exacerbat problemele fiscale.

    Spania se confruntă de asemenea cu un fenomen accentuat de depopulare care-i afectează puterea economică, relevă un studiu recent realizat de think tank-ul spaniol Funcas. Această scădere progresivă a populaţiei afectează în principal generaţia mai tânără şi persoanele de vârstă activă.

    Rata fertilităţii din Spania este în scădere, în timp ce populaţia ţării este în curs de îmbătrânire, ţara riscând să devină o bombă cu ceas demografică.

    Antonio Roldan de la Centrul pentru Politică Economică din cadrul Esade Business School spune că dacă situaţia nu se va schimba, impactul asupra economiei spaniole va fi dramatic. „Pentru fiecare pensionar există acum patru muncitori. Până în 2050, va fi un muncitor pentru fiecare pensionar“.

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Am plătit 200 de milioane de lei în ultimii 4 ani în taxa clawback, bani care nu au rămas în sistem, au acoperit alte găuri din economie

    Se strang anual 1,8-2 miliarde lei din clawback care ar putea finanta constructia de 2-4 spitale pe an, in fiecare an.

    Dar daca continua furtul si risipa din sistem, indiferent de competenta si reputatia echipei de la MS, nu ajung toti banii din lume.

    Astea de mai jos cred ca sunt solutiile, altfel o sa discutam din 3 in 3 luni despre nenorocirile din sistemul sanitar. Grotesc, cei care comenteaza in public despre nenorocirile din sistemul sanitar, atat dupa Piatra Neamt cat si dupa Bals, sunt chiar politicieni care l-au condus in ultimii 5 ani

    • Portofoliul Sanatatii sa fie preluate de oameni de afaceri numiti de catre coalitii de afaceri sau camere de comert.
    • 50-70% din impozitul pe profit al fiecarei companii sa fie directionat nominal la spitale in baza unui plan national de distributie. Sa stim unde se duc banii, sa cerem socoteala.
    • Schimbari in reglementarile privind componenta consiliilor de administratie din spitale in care sa fie numiti oameni de afaceri. Ideal, directorii acestora ar trebui sa fie oameni de afaceri cu buna reputatie.

  • (P) Europa. Conectată: Construim în România un sistem educaţional conectat

    Ultimele luni ne-au arătat un peisaj economic, social şi geopolitic foarte dinamic la nivel mondial, determinat de pandemie şi efectele sale de durată. Acest context, din ce în ce mai volatil, în care ne aflăm cu toţii, s-a tradus în riscuri mai mari şi impredictibilitate, atât pentru oameni, cât şi pentru organizaţii. În acelaşi timp, uitându-mă unde suntem astăzi, sunt impresionată şi recunoscătoare să văd cât de eficiente au fost eforturile comune de mobilizare. Totodată, sunt mândră de măsurile pe care le-am luat noi, ca parte a angajamentului nostru de a sprijini Guvernul şi societatea românească în ansamblul ei. Ne-am adaptat peste noapte la munca de acasă pentru a proteja sănătatea şi siguranţa angajaţilor noştri şi ne-am ajustat ofertele şi serviciile pentru a răspunde mai bine nevoilor urgente ale clienţilor noştri rezidenţiali şi de business. Ne-am consolidat reţeaua pentru a asigura o capacitate sporită şi am oferit sprijin autorităţilor prin conectarea spitalelor de campanie, a personalului medical şi prin furnizarea unor soluţii digitale relevante ca răspuns la noile nevoi ale societăţii.

    Însă, decalajele au crescut, lăsând persoanele vulnerabile şi mai mult în urmă. La Vodafone, aspirăm către o lume în care nimeni nu e lăsat în urmă şi ne străduim să conectăm cât mai mulţi oameni pentru un viitor mai bun pentru toţi. Credem în colaborarea cu societatea în ansamblul ei pentru a reduce decalajele digitale şi pentru a creşte numărul conexiunilor şi gradul de digitalizare, şi exact asta am făcut la Vodafone România.

    Şcoala din Valiză: Conectăm elevii şi profesorii

    Una dintre iniţiativele noastre de susţinere a societăţii este Şcoala din Valiză. Condus de Fundaţia Vodafone România, acesta este un proiect care ajută la dezvoltarea educaţiei digitale în România printr-o abordare inovatoare şi cuprinzătoare. Pe măsură ce şcolile au fost închise şi educaţia s-a mutat din ce în ce mai mult în mediul digital, procesul educaţional a devenit o provocare tot mai mare şi adesea de nedepăşit pentru mulţi elevi care nu aveau resurse pentru accesarea educaţiei digitale – dispozitive, abilităţi, cunoştinţe digitale şi chiar conexiune. Acesta a fost, în special, cazul elevilor din zonele rurale sau izolate.

    Şcoala din Valiză  a fost lansat în 2018 pentru a sprijini educaţia digitală şi pentru a contribui la reducerea decalajului dintre comunităţile urbane şi cele rurale. Proiectul constă în furnizarea gratuită a unei „valize” IT ce conţine tablete, laptop-uri şi echipament pentru conexiunea la internet, dar şi în asigurarea accesului la  conţinut educaţional digital, totul integrat într-o platformă de eLearning modernă. Platforma reuneşte numeroase resurse educaţionale în concordanţă cu programa şcolară oficială şi o zonă specială în care profesorii îşi pot crea propriile lecţii digitale şi, de asemenea, pot participa la seminarii web dedicate pentru a-şi perfecţiona abilităţile digitale şi chiar pentru a împărtăşi din experienţa lor altor profesori. Astfel, platforma de eLearning Şcoala din Valiză este continuu îmbunătăţită şi adaptată nevoilor utilizatorilor.

    La începutul pandemiei COVID-19, am extins rapid proiectul pentru a sprijini încă 35 de şcoli din mediul rural în doar câteva luni. Deoarece nevoia de educaţie digitală a crescut enorm în România, am apelat la sprijinul oamenilor. Prin intermediul campaniei „Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă”, toţi utilizatorii de servicii de telecomunicaţii, inclusiv angajaţii noştri, au donat pentru a contribui la extinderea acestui proiect prin achiziţionarea mai multor tablete pentru elevi şi îmbogăţirea conţinutului digital de pe platforma de eLearning. Fundaţia Vodafone România a dublat toate donaţiile făcute şi Vodafone România a oferit conexiune gratuită la Internet.

    Acum, programul Şcoala din Valiză este deja activ în 50 de şcoli rurale, permiţând, astfel, celor aproximativ 17.000 de elevi şi sutelor de profesori nu doar să îşi continue activitatea educaţională, ci să o facă într-un mod interactiv şi eficient, pregătindu-se în acelaşi timp pentru piaţa locurilor de muncă din viitor.

    Construim prin digitalizare

    Există, cu siguranţă, multe lucruri pe care le-am învăţat în contextul acestei crize. Unul dintre primele aspecte pe care cred că această pandemie le-a scos la iveală au fost vulnerabilităţile. De asemenea, ne-a arătat cât este de important să avem reţele de telecomunicaţii robuste şi soluţii digitale. Dar, mai presus de toate, ne-a arătat cât de puternici putem fi dacă ne unim forţele şi  lucrăm împreună – oameni, organizaţii, guverne.

    La Vodafone, aspirăm la un viitor mai conectat pentru toată lumea. Împreună cu guvernele, putem contribui la construirea unei societăţi mai reziliente şi vom continua să sprijinim Guvernul României în adoptarea de noi tehnologii, oferind soluţii inovatoare, de ultimă generaţie pentru educaţie şi sănătate.

    Tehnologia nu ar trebui să fie în detrimentul, ci în beneficiul oamenilor. Suntem conştienţi de faptul că oamenii şi companiile au nevoie de îndrumare şi sprijin pentru tranziţia lor către un mod de viaţă şi de lucru în care tehnologia joacă un rol important. De aceea, vom avea grijă să asigurăm accesul digital pentru cei mai vulnerabili şi să îi ajutăm să îşi dezvolte abilităţile digitale. De asemenea, ne vom sprijini clienţii companii, în special IMM-urile, oferindu-le soluţii dedicate şi expertiza noastră, în călătoria lor spre adoptarea la scară largă a soluţiilor digitale, pentru a face faţă vremurilor pe care le trăim. Suntem, de asemenea, hotărâţi să continuăm să dezvoltăm parteneriatul cu guvernul pentru a susţine o redresare economică sigură şi durabilă, graţie soluţiilor digitale.

    Europa.Conectată

    Pe măsură ce parcurgem următoarea etapă a crizei, iar incertitudinea se menţine, mai sunt încă multe de făcut. Trebuie să ne redresăm şi ar trebui să profităm de această şansă pentru a reconstrui mai bine. Avem în faţa noastră o oportunitate unică de a crea o societate care să se bazeze mai mult pe tehnologie, o societate mai durabilă şi mai prosperă, reducând astfel diferenţele dintre comunităţi şi oferind mai multe şanse de creştere tuturor.

    De asemenea, avem şansa generaţiei noastre de a realiza acest lucru prin intermediul Fondurilor de Redresare oferite de UE care ar putea conduce la un viitor digital, mai conectat şi sustenabil. Aceste planuri ar permite tuturor statelor membre să îşi accelereze creşterea economică, rezilienţa economică şi socială, creând noi locuri de muncă şi reducând decalajul. Toate acestea pot deveni posibile într-o Europă Conectată, în care planurile naţionale şi europene sunt armonizate.

    România, de exemplu, poate beneficia de o infrastructură nouă şi îmbunătăţită, cu „autostrăzi” conectate la internet de mare viteză. Priorităţile noastre aici sunt extinderea serviciilor 4G în zonele izolate, lansarea 5G şi oferirea de servicii de telecomunicaţii de înaltă calitate prin reţele Gigabit prietenoase cu mediul. În plus, suntem pregătiţi să implementăm şi să dezvoltăm soluţii IoT pentru sectorul public şi privat pentru reducerea consumului de energie, optimizarea şi accelerarea proceselor acestora, digitalizarea educaţiei şi furnizarea de soluţii de telemedicină spitalelor, începând cu Unităţile de Terapie Intensivă pentru nou-născuţi.

    Planul european de redresare este o oportunitate semnificativă de a reporni economia României pe drumul plin de provocări al ieşirii din această criză. Pentru o naţiune care încă se luptă cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale Produsului Intern Brut pe cap de locuitor din Europa, utilizarea eficientă a fondurilor alocate de UE în Planul Naţional de Redresare va contribui la modernizarea societăţii şi la accelerarea călătoriei noastre de digitalizare către revenirea societăţii. Sunt încrezătoare că acest lucru va contribui la o creştere şi mai dinamică a capitalului uman al României şi îi va impulsiona pe cetăţenii săi, în special generaţia următoare care va face parte din Deceniul Digital al Europei.

    DESI 90 pentru 27

    Pe măsură ce criza COVID-19 conduce la o Europă din ce în ce mai conectată, UE va beneficia de o infrastructură digitală mai bună, susţinută de strategia potrivită. Este posibil să nu avem toate soluţiile imediat, dar este important pentru redresarea şi rezilienţa UE ca statele membre să îşi stabilească obiective îndrăzneţe pentru digitalizare. 

    Prin urmare, Vodafone invită toate naţiunile UE să îşi concentreze eforturile pentru îmbunătăţirea Indicelui Economiei şi Societăţii Digitale (DESI), astfel încât UE să atingă un scor de 90/100 pentru toate cele 27 de state, cu rezultate bune pe agenda sa digitală şi „verde”.

    Este cu siguranţă o provocare uriaşă, dar pas cu pas şi prin colaborări şi parteneriate public-privat, fiecare ţară ar putea face o mare diferenţă. Mai mult, guvernele pot face un salt important în domeniile în care e nevoie de îmbunătăţire, adoptând o abordare  de perspectivă în momentul alocării fondurilor de redresare. De exemplu, numai programul nostru Şcoala din Valiză a contribuit până acum la indicele „Utilizarea serviciilor de internet” şi, pe termen lung, la indicele „Capitalul uman”, ambele fiind zone în care România se situează la un nivel foarte scăzut şi intenţionăm să dezvoltăm programul pentru a veni în sprijinul mai multor  beneficiari. Dacă astfel de iniţiative ar fi extinse, sunt încrezătoare că aceşti doi indici s-ar îmbunătăţi în mod semnificativ şi scorul mediu DESI al României  ar creşte.

    Când unele uşi se închid, altele se deschid. Acum ne aflăm chiar în faţa uneia care duce către un viitor „verde”, digital şi durabil pentru toţi, într-o Europă.Conectată. Şi avem cheia pentru a o deschide. 

     

  • Telekom pune pe piaţă un instrument adaptat lucrului la distanţă prin care companiile pot ţine într-un singur loc toate aplicaţiile pe care le folosesc

    Telekom România anunţă că a dezvoltat o soluţie prin care companiile pot aduna toate aplicaţiile pe care le folosesc într-un singur loc.

    Proiectul integrează aproape 40 de aplicaţii realizate in-house sau cu ajutorul partenerilor, precum Interactions, oferind businessurilor posibilitatea de a-şi organiza interfaţa cu toate aplicaţiile de care au nevoie într-un singur loc pentru o vizibilitate optimă, un Password Manager local, fără captarea parolei într-un cloud, şi funcţia OneSearch, ce permite căutarea în toate aplicaţiile pe care utilizatorul a ales să le instaleze. În plus, o funcţie dedicată oferă vizualizarea într-un singur ecran a mai multor aplicaţii.

    “OneDock este o aplicaţie de desktop care simplifică folosirea tehnologiei şi creşte nivelul de performanţă în orice context, chiar şi atunci când lucrezi de acasă. OneDock îşi propune să strângă sub umbrela aceleiaşi platforme toate aplicaţiile folosite de o afacere. Pentru a-şi creşte competivitatea, este necesar ca brandurile de telecomunicaţii să gândească mai mult precum companiile de software”, spune Alexandru Isbăşoiu, Business Development Manager OneDock în cadrul Telekom Romania.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, aplicaţia este deja folosită la nivel intern de către angajaţii Telekom. .

    “În momentul de faţă, urmărim atent tendinţa de transformare digitală şi ne dorim să contribuim la succesul acestei aplicaţii care ajută semnificativ un business aflat în tranziţia impusă de context”, completează Marius Palcă, Account Manager Interactions.

  • Sistemul bancar se îndreaptă spre un profit mare şi în 2020, însă în scădere faţă de 2019. Restructurarea sistemului a continuat, dar s-a accentuat şi digitalizarea

    Întregul sistem bancar românesc, for­mat din 34 de bănci, a înregistrat în pri­mele nouă luni din 2020 un profit net de circa 4,5 mld. lei, în scădere cu peste 10% faţă de 2019, potrivit datelor pre­li­minare ale BNR.

    Totodată, activele au atins un nou maxim, de 533 mld. lei, în timp ce raportul credite/depozite şi rata NPL au scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2019, iar solvabilitatea de­pă­şeşte 22%.

    Comparativ, la sfârşitul pri­melor no­uă luni din 2019 sistemul ban­­car avea un profit net de peste 5,1 mld. lei. Pe an­sam­blul întregului an 2019, profitul băn­cilor a fost de 6,4 mld. lei, conform BNR.

    Majoritatea băncilor mari au ra­portat pentru primele nouă luni din 2020 profituri în scădere faţă de 2019, în contextul efectelor crizei coronaviru­su­lui, care a impus constituirea unor provi­zioane mai mari.

    Profiturile nete cumulate ale celor mai mari trei bănci din România – Ban­ca Transilvania, BCR şi BRD – au tota­lizat aproape 2,5 mld. lei după nouă luni din 2020, reprezentând mai mult de jumătate din câştigul întregului sistem bancar. Iar dacă punem împreună câşti­gurile celor mai profitabile cinci bănci se ajunge la 3,5 mld. lei, adică aproape 78% din câştigul total al sistemului ban­car românesc.

    Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul lunii septembrie 2020 de 1,17% şi, respectiv 10,48%, în scădere faţă de valorile de la sfârşitul primelor nouă luni din 2019, de 1,45% (ROA) şi 13,18% (ROE). În 2018, ROA şi ROE în­re­gis­trau valori mai mari, apropiate de cele raportate pentru anii 2007-2008, de boom economic şi explozie a creditării.

    În 2020, la nivelul întregului sistem bancar românesc, semnale favorabile în privinţa profitabilităţii au fost vizibile încă din primele luni ale anului.

    După primul trimestru din 2020, sistemul bancar avea un câştig de circa 1,6 mld. lei, iar până la jumătatea anului profitul băncilor s-a majorat de 1,71 de ori, până la circa 2,74 mld. lei.

    În primul trimestru din acest an, creşterea profiturilor băncilor a fost susţinută de ascensiunea creditării, însă din al doilea trimestru au început să se simtă efectele crizei coronavirusului şi la nivelul creditării.

    Pe parcursul anului 2020, câştigurile relativ mari ale băncilor  au venit pe fondul unei creşteri moderate a cre­ditării şi în contextul declinului econo­miei, din cauza blocajului deter­mi­nat de pandemia de COVID-19.

    Pe ansamblul primelor nouă luni din 2020, soldul creditului privat a înregistrat o creştere medie anuală de 5,2% faţă de ianuarie – septembrie 2019, sub viteza din nouă luni din 2019, de aproape 8%.

    Viteza de creştere a creditării private a rămas modestă, în contextul crizei coronavirusului (COVID-19), însă luna septembrie a venit cu o uşoară revigorare, creditul privat total pentru populaţie şi companii înregistrând un avans de 1,1% faţă de august 2020 şi de 4% comparativ cu septembrie 2019.

    Economia a scăzut în primul semestru (S1) din acest an cu 4,6% pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu S1/2019, după cum a anunţat Institutul de Statistică.

    Şi restructurarea sistemului bancar românesc a mers mai departe în contextul consolidării, dar şi ca urmare a strategiei de reducere a costurilor şi a digitalizării.

    Băncile care activează pe piaţa locală aveau la sfârşitul pri­melor nouă luni din acest an 3.879 de sucursale şi agenţii, în timp ce numărul sala­ria­ţilor a scăzut până la 52.757, după cum re­ie­se din datele transmise de Banca Naţională.

    Comparativ cu situaţia de la finalul anu­lui 2019, se constată că în primele nouă luni din 2020, în contextul pandemiei de co­rona­virus, 139 de sucursale au fost închise şi 349 de angajaţi au plecat din sistemul bancar.

    Însă, dacă ne raportăm la situaţia de la finalul primelor nouă luni din 2019, se ob­ser­vă că în ultimul an 198 de su­cursale bancare şi-au închis porţile şi 151 de bancheri au părăsit acest domeniu.

    În raport cu vârful din 2008, peste 40% din numărul de unităţi bancare au dispărut şi mai mult de un sfert din numărul de angajaţi au ieşit din sistemul bancar.

    Dincolo de impactul pandemiei de co­rona­virus, care a mutat în acest an în me­diul online mare parte din activitatea ban­cară, şi nu numai, în ultimii ani ajustarea reţelei te­ritoriale a băncilor a venit şi în urma tăierii cos­turilor, dar şi pe fondul con­solidării secto­ru­lui bancar, în urma fu­ziunilor şi achiziţiilor, precum şi a tranzacţiilor cu portofolii. Ultimii trei ani au adus achiziţii ale unor bănci de către alţi jucători din piaţă, iar în urma acestor tranzacţii a început să se vadă în sta­tistici conso­lida­rea siste­mului bancar.

    Pe parcursul întregului an 2019, un număr de 323 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 631 de salariaţi au ple­cat din sistem.

    În perspectivă, restructurarea va con­ti­nua şi ca o consecinţă a pandemiei de co­rona­vi­rus care a accelerat procesul de digi­talizare, dar şi consolidarea sistemului ban­car autoh­ton se va manifesta în continuare în condiţiile în care mai există bănci, în spe­cial cele cu o co­tă de piaţă de sub 1%, care îşi caută cum­pă­rători, costu­rile pentru menţinerea pe piaţă mai ales în noile condiţii fiind mari.

  • Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.

    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • Avertisment: Pensia viitoare va fi mai mică, mai scumpă şi va veni mai târziu. Ce este de făcut?

    Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, con­sideră că nici Pilonul I – pensia publică – şi nici Pilonul II – pen­sia obligatorie – nu vor putea asigura un trai decent contribua­bi­lilor la retragerea din activitate a acestora şi de aceea mi­gra­rea treptată către un sistem privat de pensii şi majorarea pon­de­rii virată din salariu către acest sistem reprezintă o soluţie.

    „Pilonul public de pensii este foarte dezavantajos, se vede că este o taxă, nu primim înapoi nici măcar jumătate din cât con­tribuim. Soluţiile pe care le are la îndemână statul, folosite şi pe plan internaţional, şi din care cel mai probabil va im­ple­menta un mix, sunt creşterea taxării, majorarea vârstei de pen­sio­nare, plafonarea sau scăderea pensiilor publice“, a spus Adri­an Codirlaşu în cadrul unui eveniment în care mai mulţi ana­lişti financiari au dezbătut despre actualul sistem de pen­sii. „Oricare ar fi mixul, este cert că pensia publică viitoare va fi mai mică, mai scumpă şi va veni mai târziu“, spune Adrian Codirlaşu.

    Soluţia este să mergem treptat către un sistem privat de pensii şi să creştem ponderea alocată din salariu către sistemul privat.

  • World Vision România: Închiderea şcolilor va duce la sacrificarea educaţiei unei întregi generaţii de elevi

    Decizia autorităţilor de a trece întreg sistemul de învăţământ în online, la doar două luni de la începerea şcolii în cele trei scenarii de funcţionare, dar fără nicio soluţie la problemele sistemului semnalate încă din martie 2020, va duce la sacrificarea educaţiei unei întregi generaţii de elevi, afirmă reprezentanţii World Vision România.

    World Vision România spune că, astfel, dreptul tuturor copiilor de a avea acces la educaţie este încălcat.

    ”În mediul rural, şcoala online este în continuare o utopie. Conform studiilor World Vision România, 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la şcoala online în prima perioadă a restricţiilor, iar în unu din trei sate în care World Vision România activează există zone cu semnal slab sau inexistent, lucru care îi afectează direct pe elevii care fac eforturi să-şi continue studiile”, transmit ei.

    Închiderea tuturor şcolilor şi trecerea complet în online arată o lipsă de coerenţă decizională, consideră World Vision România. 

    “Vorbim cu copii care sunt speriaţi, ştiu că nu au făcut niciodată orele în online şi că nu au cum să le facă nici de acum încolo. Sunt acei copii care trebuie să se urce pe un deal să prindă semnal, care nu au dispozitive, ai căror profesori nu au fost pregătiţi nici până acum pentru şcoala online. Noi, ONG-urile care activăm în domeniul educaţiei, întotdeauna am spus că vrem să aducem această realitate din teren la masa luării deciziei în educaţie. Credem şi susţinem educaţia digitală, dar e nevoie  de investiţie şi de măsuri implementate din partea tuturor pentru a putea trece în online 100%. Nu e suficientă o decizie fără drept la replică şi fără un plan asumat de tranziţie”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

     

  • Terra se îndreaptă către un dezastru climatic ireversibil, dar 24 de planete din afara sistemului nostru solar ar putea fi “acasă”

    • Cercetătorii au testat 4500 de planete şi au identificat 24 ca fiind potenţiale superhabitate, conform Washington State University
    • Planetele au fost studiate după un set de criterii precum o vârstă cuprinsă între 5 şi 8 miliarde de ani
    • Problema principală este distanţa: sunt la peste 100 de ani lumină depărtare de Pământ
    Dacă ai fi acum în New York ai putea vedea în Manhattan un cronometru care arată că mai avem doar 7 ani până când atingem un dezastru climatic ireversibil. Căutarea pentru o planetă mai bună decât Pământul devine tot mai seriosă, în lipsa acţiunilor noastre de a proteja ceea ce avem deja.

    Un studiu condus de Washington State University ne arată că oamenii de ştiinţă au descoperit 24 de planete ce ar putea susţine viaţa. Acestea au fost testate conform unui set de criterii precum vârstă minimă de 5 miliarde de ani sau existenţa apei. Pământul are 4,5 miliarde de ani. Din 4500, doar 28 au bifat suficiente criterii pentru a putea fi considerate posibile superhabitate. Problema este ca toate sunt la minim 100 de ani lumină distanţă faţă de Pământ, în afara sistemului nostru solar. Ne-ar fi imposibil să ajungem pe una dintre aceste planete însă rămâne plăcut gândul că un alt Pământ ar putea exista în Univers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro