BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Federaţia Română de Fotbal a demarat proiectul de implementare a sistemului VAR

    FRF a precizat că a început proiectul de implementare a sistemului VAR, susţinând necesitatea acestuia în Liga 1. De asemenea, forul condus de Răzvan Burleanu a explicat că arbitrii vor fi pregătiţi la startul sezonului următor pentru noile modificări, iar sistemul VAR va putea fi implementat doar dacă vor exista resursele financiare necesare.

    “Federaţia Română de Fotbal a primit cu bucurie anunţul LPF făcut prin intermediul site-ului oficial şi precizează că a demarat deja proiectul de implementare a sistemului VAR. FRF a susţinut încă de la început necesitatea acestuia în Liga 1 şi apreciază că LPF a reuşit să găsească resursele financiare necesare. În acelaşi timp, Federaţia Română de Fotbal este pregătită să asigure resursele umane. În cadrul acestui proiect, la începutul verii, FIFA şi UEFA au fost anunţate, în luna septembrie a fost format un grup de lucru în cadrul FRF, iar următorul pas este întâlnirea cu reprezentanţii IFAB, întâlnire ce urmează să aibă loc în următoarele săptămâni. Astfel, Federaţia Română de Fotbal anunţă că arbitrii vor fi pregătiţi la startul sezonului viitor şi, din acest punct de vedere, sistemul VAR va putea fi implementat, dacă şi resursele financiare sunt asigurate”, a transmis FRF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai simplă caracterizare a sistemului educaţional din România. Florin Talpeş, Bitdefender: ”Aluatul” care intră în şcoală este bun, dar ce iese la absolvire este o prăjitură stricată

    Peste 64.000 de elevi din 114 şcoli cu rezultate medii sau slabe vor face parte, în următorii patru ani, din proiectul Edu Networks, o iniţiativă privată care îşi propune să reformeze sistemul public de educaţie.

    Edu Networks, un proiect educaţional de anvergură finanţat cu peste 1,2 milioane de euro de către producătorul de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender şi retailerul alimentar Lidl, îşi propune să transforme complet mentalitatea din şcolile româneşti, pentru ca absolvenţii să fie mai bine pregătiţi. Proiectul este gestionat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie, un ONG cu activităţi în acest sector.

    ”Pentru mediul economic, ce s-a întâmplat cu sistemul de educaţie a reprezentat la început o îngrijorare; apoi, îngrijoarea s-a transformat în frustrare şi acum a devenit o disperare. Disperarea este legată de faptul că absolvenţii pe care îi angajăm nu vin prea bine pregătiţi din şcoală şi ne-am trezit în situaţia în care diferenţele dintre aşteptările pe care le avem noi, ca angajatori, de la absolvenţi şi calitatea pregătirii lor sunt prea mari. Investim în acest proiect pe termen lung plecând de convingerea că <aluatul> din fabrica numită şcoală este un aluat bun, dar ce vedem noi că iese la absolvire este de fapt o prăjitură stricată”, a spus  Florin Talpeş, CEO şi fondator al Bitdefender, în cadrul unui eveniment organizat astăzi în Bucureşti cu ocazia lansării oficiale a proiectului Edu Networks.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ford va lansa primele autovehicule autonome în 2021

    Sistemul de conducere autonomă al autovehiculelor Ford, testat acum în sedanele hibride Fusion, este dezvoltat în comun cu Argo AI, un start-up cu sediul în Pittsburgh, în care Ford şi Volkswagen deţin împreună un pachet majoritar.

    Sherif Marakby, directorul executiv al diviziei vehiculelor autonome Ford, a declarat că firma intenţionează să lanseze serviciul de transport comercial în 2021, un vehicul hibrid construit special, care poate fi echipat pentru a transporta persoane sau mărfuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dominika Kovacs, Takeda: Pentru a implementa un sistem de sănătate sutenabil în România este nevoie de registre

    Dominika Kovacs, country head al producătorului japonez de medicamente Takeda, este de părere alcătuirea unor registre de date reprezintă un pas esenţial în obţinerea unui sistem de sănătate sustenabil în România.

    “Sustenabilitatea este o preocupare pe care o auzim atât în cazul pacienţilor, cât şi în cazul doctorilor, care vor să ofere tot ce este mai bun pentru pacienţii lor. Pentru a implementa un sistem de sănătate sutenabil în România avem nevoie de date, avem nevoie de registre. În ceea ce priveşte registrele, este o acţiune dificilă, care presupune colectarea datelor pacienţilor, lucru care necesită timp şi resurse. O soluţie ar putea fi cea aplicată în ţările din Europa de vest, care au implicat chiar pacienţii în colectarea datelor”, a spus Dominika Kovacs, Country Head, Takeda la ZF Health&Pharma Summit’19.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • #euprimar Radiografia unui sistem. Sănătatea şi educaţia Capitalei în 2019

    Dacă ne raportăm la alte capitale europene, ies la iveală şi problemele. Campania #euprimar vă oferă o radiografie a sănătăţii şi educaţiei Bucureştiului.

    Situaţia şcolilor la nivelul Capitalei: 
    – 419 şcoli şi grădiniţe
    – Din cauza supraaglomerării, în 11 unitţi sunt cursuri în 3 schimburi
    – Sindicatele acuză subfinanţarea sistemului
    – Sunt 102 unităţi de învăţământ care sunt reabilitate prin programul Băncii Europene de Investiţii
    – clădirea în care funcţionează Colegiul Tehnic de Poştă si Telecomunicaţii din Drumul Taberei este marcată cu bulină roşie

    Situaţia spitalelor la nivelul Capitalei: 
    – 19 spitale sunt în administrarea Primăriei Capitalei
    – Sindicatele şi asociaţiile pentru apărarea drepturilor pacienţilor acuză lipsa de medicamente sau a produselor sanitare
    – Nivelul clinicilor româneşti, sub niveul celor din alte capitale europene

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţie locală sau branduri în regim de franciză – ce preferă antreprenorii români?

    Astfel, omul de afaceri Cristian Preotu, care deţine împreună cu soţia sa, Maria, mai multe businessuri în domeniul gastronomiei, printre care şi magazinele Comtesse du Barry şi restaurantele Bistro Ateneu şi Le Bistrot Français, a adus pe piaţa locală în sistem de franciză brandul pentru copii Petit Bateau.

    Familia Calagiu, cu afaceri în energie, o prezenţă discretă în mediul de business local, a preluat franciza brandului de lux Gucci, sub care este deschis un magazin la parterul hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton. Apoi, încurajaţi de rezultatele brandului de lux, membrii familiei Calagiu au preluat şi franciza mărcii de lenjerie intimă La Perla. Acesta din urmă nu e un brand nou pe piaţa locală, ba chiar se află la cea de-a treia încercare în România după două eşecuri anterioare. Noul magazin La Perla este amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală, aproape vizavi de Gucci. 

    Tot la parterul Radisson Blu şi-a găsit loc şi Hugo Boss, un brand german activ pe piaţa premium. Marca e adusă în sistem de franciză de antreprenorul Adrian Antonio Gică. El este şi unul dintre acţionarii companiei Bere Băuturi Bucureşti, cel mai mare distribuitor al grupului olandez Heineken pentru sud-estul ţării. Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este tot a treia încercare pe piaţa din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizaţii de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.

    Unul dintre cele mai importante nume din moda de lux este însă familia Coman, cunoscută pentru businessul Transenergo Com din energie. Compania, unul dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, o firmă care avea 300 de clienţi finali de energie, a intrat în insolvenţă în iarna lui 2017 la propria cerere. Antreprenorii din spatele acestui business sunt de altfel şi unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de modă de lux, ei deţinând francizele Valentino, Dolce & Gabbana şi Roberto Cavalli.

    Pe segmentul premium şi de lux, aproape toate brandurile sunt venite în sistem de franciză, singurele excepţii fiind Louis Vuitton şi Michael Kors. Toate celelalte au în spate unul sau mai mulţi antreprenori locali sau străini. Acest model de business este justificat de faptul că piaţa locală este considerată de multe branduri de lux ca fiind subdezvoltată, astfel că preferă să nu vină direct.

    Pe de altă parte, pentru antreprenorii locali, acest model de business vine la pachet cu o serie de avantaje, precum un model de business deja pus la punct şi un brand deja binecunoscut.

    De partea cealaltă a businessului se află producătorii locali de textile care realizează haine „made in Romania“ pentru branduri de lux. Raul Doicescu, cel mai puternic antreprenor român din industria construcţiilor, care controlează grupul Bog’Art, deţine şi o fabrică de textile care produce haine în sistem de lohn pentru brandurile de lux, potrivit datelor ZF. Unitatea de producţie, care numără 40 de salariaţi, exportă întreaga producţie, lucrând doar pentru clienţi străini în sistem de lohn, potrivit informaţiilor ZF.

    Raul Doicescu controlează mai multe businessuri, însă principala activitate este cea din sectorul construcţiilor. În afară de firma Bog’Art SRL, care se ocupă cu activităţile propriu-zise de construcţii, Doicescu controlează prin intermediul grupului Bog’Art şi firme care activează, spre exemplu, în domeniul tâmplăriei de aluminiu sau al producţiei de oţel-beton fasonat, în proiectare şi consultanţă în construcţii, servicii de întreţinere şi administrare clădiri, dar şi design vestimentar, potrivit celor mai recente informaţii.

    În timp ce unii antreprenori au decis să producă pentru marile branduri străine, iar alţii au decis să le deschidă acestora magazine în sistem de franciză în România, există şi modele de businessuri locale care îmbină producţia şi retailul propriu. BriseGroup, un imperiu cu afaceri în agricultură fondat de antreprenorul Marius Bucur, şi-a diversificat activitatea cu o fabrică de confecţii la Constanţa şi un magazin online.
    Această activitate suplimentară este operată pe aceeaşi entitate juridică cu activitatea din agricultură.

    Totuşi, ponderea businessului de modă în total este mică în contextul în care compania fondată de Marius Bucur acum circa 14 ani este unul dintre cei mai mari jucători din agricultura românească, având activităţi atât în comerţul cu cereale, cât şi în retailul de profil prin reţeaua de magazine Ogorul. În ceea ce priveşte businessul de modă, de acesta se ocupă soţia lui Marius Bucur, potrivit datelor ZF.

    Moda este astfel alternativa pentru care au optat mai mulţi antreprenori locali de top atunci când a venit vorba de diversificarea portofoliului. Unii au făcut-o din pasiune, alţii pentru că au simţit că există loc pe piaţă pe un anumit segment, iar alţii au crezut că pot fi avantajaţi de forţa de muncă bine pregătită din producţie. Astfel, antreprenorii locali din energie, construcţii sau agricultură fac afaceri de milioane de lei din modă.

  • Producţie locală sau branduri în regim de franciză – ce preferă antreprenorii români?

    Astfel, omul de afaceri Cristian Preotu, care deţine împreună cu soţia sa, Maria, mai multe businessuri în domeniul gastronomiei, printre care şi magazinele Comtesse du Barry şi restaurantele Bistro Ateneu şi Le Bistrot Français, a adus pe piaţa locală în sistem de franciză brandul pentru copii Petit Bateau.

    Familia Calagiu, cu afaceri în energie, o prezenţă discretă în mediul de business local, a preluat franciza brandului de lux Gucci, sub care este deschis un magazin la parterul hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton. Apoi, încurajaţi de rezultatele brandului de lux, membrii familiei Calagiu au preluat şi franciza mărcii de lenjerie intimă La Perla. Acesta din urmă nu e un brand nou pe piaţa locală, ba chiar se află la cea de-a treia încercare în România după două eşecuri anterioare. Noul magazin La Perla este amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală, aproape vizavi de Gucci. 

    Tot la parterul Radisson Blu şi-a găsit loc şi Hugo Boss, un brand german activ pe piaţa premium. Marca e adusă în sistem de franciză de antreprenorul Adrian Antonio Gică. El este şi unul dintre acţionarii companiei Bere Băuturi Bucureşti, cel mai mare distribuitor al grupului olandez Heineken pentru sud-estul ţării. Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este tot a treia încercare pe piaţa din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizaţii de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.

    Unul dintre cele mai importante nume din moda de lux este însă familia Coman, cunoscută pentru businessul Transenergo Com din energie. Compania, unul dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, o firmă care avea 300 de clienţi finali de energie, a intrat în insolvenţă în iarna lui 2017 la propria cerere. Antreprenorii din spatele acestui business sunt de altfel şi unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de modă de lux, ei deţinând francizele Valentino, Dolce & Gabbana şi Roberto Cavalli.

    Pe segmentul premium şi de lux, aproape toate brandurile sunt venite în sistem de franciză, singurele excepţii fiind Louis Vuitton şi Michael Kors. Toate celelalte au în spate unul sau mai mulţi antreprenori locali sau străini. Acest model de business este justificat de faptul că piaţa locală este considerată de multe branduri de lux ca fiind subdezvoltată, astfel că preferă să nu vină direct.

    Pe de altă parte, pentru antreprenorii locali, acest model de business vine la pachet cu o serie de avantaje, precum un model de business deja pus la punct şi un brand deja binecunoscut.

    De partea cealaltă a businessului se află producătorii locali de textile care realizează haine „made in Romania“ pentru branduri de lux. Raul Doicescu, cel mai puternic antreprenor român din industria construcţiilor, care controlează grupul Bog’Art, deţine şi o fabrică de textile care produce haine în sistem de lohn pentru brandurile de lux, potrivit datelor ZF. Unitatea de producţie, care numără 40 de salariaţi, exportă întreaga producţie, lucrând doar pentru clienţi străini în sistem de lohn, potrivit informaţiilor ZF.

    Raul Doicescu controlează mai multe businessuri, însă principala activitate este cea din sectorul construcţiilor. În afară de firma Bog’Art SRL, care se ocupă cu activităţile propriu-zise de construcţii, Doicescu controlează prin intermediul grupului Bog’Art şi firme care activează, spre exemplu, în domeniul tâmplăriei de aluminiu sau al producţiei de oţel-beton fasonat, în proiectare şi consultanţă în construcţii, servicii de întreţinere şi administrare clădiri, dar şi design vestimentar, potrivit celor mai recente informaţii.

    În timp ce unii antreprenori au decis să producă pentru marile branduri străine, iar alţii au decis să le deschidă acestora magazine în sistem de franciză în România, există şi modele de businessuri locale care îmbină producţia şi retailul propriu. BriseGroup, un imperiu cu afaceri în agricultură fondat de antreprenorul Marius Bucur, şi-a diversificat activitatea cu o fabrică de confecţii la Constanţa şi un magazin online.
    Această activitate suplimentară este operată pe aceeaşi entitate juridică cu activitatea din agricultură.

    Totuşi, ponderea businessului de modă în total este mică în contextul în care compania fondată de Marius Bucur acum circa 14 ani este unul dintre cei mai mari jucători din agricultura românească, având activităţi atât în comerţul cu cereale, cât şi în retailul de profil prin reţeaua de magazine Ogorul. În ceea ce priveşte businessul de modă, de acesta se ocupă soţia lui Marius Bucur, potrivit datelor ZF.

    Moda este astfel alternativa pentru care au optat mai mulţi antreprenori locali de top atunci când a venit vorba de diversificarea portofoliului. Unii au făcut-o din pasiune, alţii pentru că au simţit că există loc pe piaţă pe un anumit segment, iar alţii au crezut că pot fi avantajaţi de forţa de muncă bine pregătită din producţie. Astfel, antreprenorii locali din energie, construcţii sau agricultură fac afaceri de milioane de lei din modă.

  • Cum reuşeşte un chirurg care a început să lucreze în 1948 să mai profeseze în regim full-time şi acum, 71 de ani mai târziu

    Un chirurg care a început să lucreze în sistemul public de sănătate din Marea Britanie lucrează în continuare în cadrul unui spital, 71 de ani mai târziu, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    Profesorul Harold Ellis, care are acum 93 de ani, a devenit medic în iulie 1948, lucrând ca şi chirurg în cadrul NHS (National Health Services – sistemul public de sănătate din Anglia). Şapte decenii mai târziu, bunicul a şapte copii face în continuare naveta între casa sa din apropierea Londrei, timp de cinci zile pe săptămână, pentru a preda la spitalul Guy, ca parte din personalul medical angajat de Universitatea din Londra.

    Profesorul Ellis este astfel unul dintre cei mai vechi angajaţi din domeniul serviciilor medicale publice din Regatul Unit.
    El refuză un program mai relaxat şi glumeşte asupra faptului că lucrează la vârsta de 93 de ani: „soţia mea mă vrea în afara casei”, a declarat el publicaţiei Daily Mail.

    Profesorul Ellis a lucrat în spitale răspândite prin Anglia. A condus chiar şi o unitate medicală, în timp ce era şi profesor de chirurgie, în anii ’60.
    A continuat apoi fiind în paralel chirurg şi profesor de chirurgie până în 1989.
    Ulterior, a început să predea anatomia la Universitatea Cambridge, iar în prezent, predă anatomia la Spitalul Guy din centrul Londrei, fiind angajat la Universităţii din Londra.
     

  • STS a anunţat că a fost semnat contractul pentru modernizarea serviciului 112

    „În aplicarea măsurii 7 din Raportul preliminar privind Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU), întocmit de Comitetul interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112 înfiinţat prin Decizia prim-ministrului nr. 166/2019, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale anunţă semnarea în data de 09.08.2019 a Contractului de furnizare echipamente şi aplicaţii informatice pentru „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă”, cu Asocierea Orange Romania S.A. – Atos Convergence Creators S.R.L. a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare în urma procedurii de licitaţie deschisă”, informează STS, printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • NATO anunţă finalizarea actualizării tehnice a sistemului antibalistic Aegis de la Deveselu

    “Sistemul de apărare antibalistică NATO de tip Aegis instalat în România a finalizat vineri procesul de actualizare tehnică. Actualizarea, implementată inclusiv sistemelor antibalistice Aegis de tip naval, nu conferă nicio capabilitate ofensivă instalaţiei de tip terestru” din România, anunţă Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro