BusinessMagazin

Tag: Shopping

  • Tatian Diaconu, Immochan România: „Trebuie să fim creatori de experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

    El adaugă că “realitatea dovedeşte că este de preferat să investim în clădiri nu neapărat din considerente legate de LEAD sau BREAM, ci pur şi simplu de motivaţii care ţin strict de domeniul financiar şi de protecţia mediului. Se merită să investeşti în materiale de calitate de la bun început şi în primii zece ani de funcţionare să-ţi recuperezi investiţia”.

    Compania pe care o conduce dezvoltă centrul comercial Coresi din Braşov, care va fi deschis în luna martie a acestui an. ”Coresi este primul proiect comercial de anvergură care va deservi un oraş cu o populaţie de 370.000 de locuitori, dar care nu dispune în prezent de nicio astfel de facilitate”, afirmă Diaconu. Dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul, anterior abandonată, Coresi este cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România, readucând la viaţă 8% din suprafaţa oraşului. Coresi va găzdui un hipermarket Auchan cu o suprafaţă de vânzare de 13.300 mp şi o galerie comercială cu o suprafaţă închiriabilă de 32.000 de metri pătraţi şi o lungime de 650 de metri. Complexul va fi deservit de un spaţiu de parcare ce include 3.000 de locuri. Bugetul alocat pentru Coresi este de 60 de milioane de euro, din care până acum au fost cheltuiţi deja 35 de milioane de euro, confrorm planurilor, afirmă Diaconu. Tot el explică în detaliu de ce investiţia nu trebuie să depăşească un anumit prag, peste care recuperarea banilor ar deveni imposibilă. Calculele care se fac vizează nu numai preţul terenului, al construcţiei, dar şi încasările aşteptate de-a lungul anilor. Iar studiile derulate pentru Coresi arată că traficul estimat se plasează la 10 milioane de vizitatori pe an, vizând deopotrivă locuitorii oraşului, pe cei din vecinătate, dar şi turiştii străini şi români. La baza acestei estimări, adaugă directorul Immochan România, se află amploarea zonei de atracţie şi potenţialul ei turistic, accesul facilitat de mijloacele de transport în comun şi infrastructura rutieră. Conform estimărilor Immochan, Coresi va atrage zilnic 25.000 de vizitatori iar venitul mediu pe cap de locuitor în Braşov este de 575 de euro, în vreme ce turiştii declară că au veniri medii de aproape două ori mai mari. Dealtfel, Immochan este singurul dezvoltator care s-a încumetat să demareze contrucţia unui centru comercial la Braşov, deşi îşi declaraseră anterior interesul şi NEPI, compania poloneză Echo Investments şi Cora. În vreme ce concurenţa a preferat să mai aştepte, Immochan a demarat un proiect a cărui construcţie este realizată în proporţie de două treimi şi care ar urma să fie inaugurat în primăvara anului viitor. Francezii vor beneficia de avantajul primului venit, chiar dacă vreunul dintre concurenţii său va decide să-şi pună în aplicare planurile în privinţa oraşului de la poalele Tâmpei. De regulă, retailerii îşi fac calcule în ce priveşte numărul de clienţi pe care îi pot atrage într-un oraş, şi cel mai probabil majoritatea vor prefera să fie prezenţi în Coresi. În plus, Tatian Diaconu mizează în privinţa proiectului de la Braşov pe dezvoltarea lui ca un centru de atracţie pentru întreaga familie, pentru a genera astfel trafic; după cum punctează chiar el, cumpărăturile pot fi făcute şi de acasă, din faţa calculatorului, dar odată ajunşi într-un astfel de centru comercial pot cheltui sub îndemnul impusului.

    ”Din punctul meu de vedere, aş propune să răspundem cu toţii la întrebarea de ce facem să evolueze centrele comerciale? Consumatorul nu este cel al lui Immochan, al dezvoltatorului sau al unui anumit retailer. Suntem fiecare dintre noi şi încercăm să intuim ce-şi doreşte consumatorul. Din punct de vedere al dezvoltatorului am înţeles foarte clar că nu mai suntem în poziţia în care vindem metri pătraţi. Suntem conştienţi de faptul că suntem creatori de experienţe. Plecând de la faza de idee, urmând cea de planşă, apoi faza de construcţii şi ajungând în cele din urmă la partenerii noştri din retail care au o responsabilitate fantastică de a contribui la bunul mers al centrelor comerciale, atunci cred că la fiecare dintre aceste etape trebuie să avem în minte că singurul care decide succesul unui proiect este consumatorul. Iar ideea <de la shopping place la place to be> cred că subliniază această schimbare. S-a terminat cu ideea de a merge într-un centru comercial pentru că este promoţie la un anumit produs. Mergem acum în centrul comercial pentru că ne dorim să petrecem în familie sau cu prietenii două ore sau o după-amiază cu experienţe inedite. Şi rolul nostru acum este, şi insist asupra faptului că este un rol comun, să creem aceste experienţe. Astfel riscăm să auzim şi în România despre malluri care sunt goale”.

  • Club BM: Mallurile se transforma si devin mai mult decât destinaţie de shopping

    BM: Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic. Cum se reflectă acest lucru în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare şi operare ale unui centru comercial nou?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Mallurile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul „place to be“, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect. La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă malluri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are importanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori.

    Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja.

    BM: Sunt diferenţe mari între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: A existat tendinţa de a replica mallurile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov am realizat şi zone exterioare clădirii, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte malluri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creăm un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase.

    În această zonă a continentului, cele mai multe malluri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mallului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci va trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie.

    BM: Când aţi început să faceţi schimbări în felul în care realizaţi designul mallurilor?

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Cred că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mallurile pe piaţa din Portugalia. Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură.

    BM: Mallul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături.

    Mario Sua Kay, Sua Kay Architects: Da, şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Or într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial.

    BM: Sunt şi pe plan local tendinţele similare cu ce se întâmplă pe plan mondial?

    Ali Ergün Ergen, TBE Solutions: Am avut ocazia să lucrez pe parcursul ultimilor zece ani cu oameni care au lucrat în diferite locuri din lume, iar unul dintre ei mi-a tot repetat că „orice centru comercial este un organism viu“, adică se schimbă permanent. Dar apoi am înţeles bine ce voia să spună pentru că a crescut competiţia dintre centrele comerciale, care acum se confruntă cu o presiune imensă. În urmă cu zece ani, mallul era văzut pe piaţa românească în principal ca o destinaţie de shopping şi trebuia să căutăm câteva ancore care să atragă vizitatorii. Iar pe atunci, ideea era ca la interior construcţia să fie cât mai complexă, sofisticată, astfel încât vizitatorii să nu aibă timp de răgaz, să intre în cât mai multe magazine şi să cheltuiască. Această reţetă a funcţionat la acea vreme, însă acum lucrurile se schimbă. Acum competiţia este acerbă, iar centrele comerciale trebuie să se asigure că vizitatorii le vor trece din nou pragul şi, mai important decât atât, trebuie să convingă oamenii să petreacă mai mult timp în cadrul mallului. Iar asta se poate face doar dacă mallurile găsesc variante de petrecere a timpului liber, iar ancorele nu mai sunt suficiente. Şi anumite tradiţii se schimbă. Sunt, la origine, turc, şi am remarcat o schimbare în obiceiurile turcilor. Ei obişnuiau să se întâlnească acasă, să se viziteze; acum însă, preferă să se întâlnească în oraş, adeseori la malluri, care sunt deschise o perioadă lungă din zi şi au câte ceva de interes pentru orice segment demografic. E o schimbare importantă cea pe care am remarcat-o în Turcia. Şi trebuie să luăm în considerare acest lucru atunci când vrem să construim un nou centru comercial.

  • De la două maşini de cusut într-un apartament, afacerea Mizar a ajuns la 11 magazine

    Înfiinţat în 1996, brandul Mizar a deschis cele 11 magazine în centre comerciale din întreaga ţară, în care lucrează peste 50 de angajaţi. Compania deţine peste 1.000 mp de spaţii moderne de producţie, ateliere proprii de creaţie, colecţii anuale ce cuprind peste 1.000 de modele noi.

    “Magazinul din Băneasa Shopping City este menit să poziţioneze Mizar în acelaşi context cu concurenţa noastră şi să aducă publicului o alternativă românească,“ declară Dan Lupu, manager general Mizar. 

    În 2013 cifra de afaceri a companiei a depăşit 2.000.000 de euro, iar previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de 2.250.000 de euro.

    Strategia de viitor a brandului Mizar este concentrată pe extinderea reţelei de retail, în toate oraşele importante din Romania, iar ritmul propus pentru 2015 este de 3-4 noi magazine pe an. Un alt aspect al strategiei de dezvoltare a companiei în următorii ani este diversificarea colecţiilor actuale, ce conţin peste 1.000 de modele anual.

    Afacerea a început în luna august 1996 ca un mic atelier de apartament, cu doar două maşini de cusut, ajungând astăzi la un spaţiu propriu de producţie şi peste 150 de angajaţi. În cei 18 ani de existenţă, Mizar a crescut constant, ajungând să deţină peste 1.000 m2 de spaţii moderne de producţie, ateliere proprii de creaţie, colecţii anuale ce cuprind peste 1.000 de modele noi şi 11 magazine proprii în toată ţara.

  • BLACK FRIDAY 2014: Flanco Retail a vândut de 98 milioane de lei

    „Anul acesta, am derulat Black Friday atât în reţeaua de 87 de magazine din întreaga ţară, cât şi pe Flanco.ro”, a spus Dragoş Sîrbu, CEO al Flanco Retail. „Ne-am pregătit cu o gamă de produse care, în proporţie de 95%, au fost lansate în ultimul an, iar opţiunea clară a clienţilor pentru noile tehnologii, reflectată în rezultatele de vânzări, ne confirmă că am avut dreptate să mizam pe nou.”

    Ponderea vânzărilor în rate în weekendul deschis de Black Friday a fost de aproximativ 20%, confirmând strategia Flanco de asociere a ofertelor de vânzare cu cele de finanţare.

    „Oamenii au putut achiziţiona produsele pe care şi le doreau nu numai la preţuri foarte bune, dar şi cu soluţii de finanţare avantajoase, fără dobânzi, fapt care a dus la un trade-up, respectiv clienţii au putut opta pentru tehnologii de ultimă oră sau pentru performanţe superioare ale produselor”, a mai spus Dragoş Sîrbu. „Am extins, astfel, sfera oportunităţilor de cumpărare şi clienţii au reacţionat imediat.”

    În cele trei zile de vânzări de vârf, retailerul s-a pregătit cu un program de lucru extins şi 1100 de consilieri de vânzări. Traficul înregistrat în întreaga reţea de magazine şi pe www.flanco.ro a fost de peste 2,5 milioane vizitatori.

    Pe durata celor trei zile, retailerul a actualizat periodic stocurile puse la dispoziţia clienţilor. Clienţii Flanco Retail au optat cu precădere pentru televizoare smart sau 4K, cu diagonale mari, de peste 102 cm, pentru tablete şi echipamente mobile, dar şi pentru electrocasnice mari şi mici – maşini de spălat, combine frigorifice sau aparate de aer condiţionat cu funcţii de încălzire şi răcire.

    „Ne concentrăm pe livrarea tuturor comenzilor şi la momentul actual lucrurile merg conform planului”, afirmă Dragoş Sîrbu.

    Cel mai mare discount de care a beneficiat un client în Black Friday a fost de 12.000 de lei, la un televizor de diagonală mare. Cele mai bine vândute repere au fost televizoarele de 102 cm, laptopurile cu procesoare i3, i5 şi A8, smartphone-urile cu specificaţii tehnice înalte, maşinile de spălat de 6 kg şi 7 kg, combinele frigorifice şi echipamentele de reţelistică (routere).

    „Rezultatele din weekendul deschis de Black Friday indică o schimbare în comportamentul consumatorilor, după 4 ani de festival de shopping la final de noiembrie, în sensul în care raţionalul domină emoţionalul şi alegerea fiecăruia se îndreaptă şi către valoarea mai mare, nu numai către preţul mai mic”, a declarat Dragoş Sîrbu. „Ele confirmă, de asemenea, revenirea încrederii în consum şi creează premise favorabile pentru sezonul cumpărăturilor de iarnă, care începe în câteva zile.”

  • 36.000 de persoane trec zilnic pragul Sun Plaza Shopping Center

    Sun Plaza are, conform reprezentanţilor companiei, cea mai mare creştere procentuală anuală a traficului din rândul centrelor comerciale din Bucureşti, situată constant la un nivel de 10%. Aşa cum arată rezultatele după al treilea trimestru din 2014, centrul comercial a înregistrat o cifră de afaceri cu 11% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Tot în 2014 Sun Plaza a iniţiat proiecte de reamenajare şi redecorare în care a investit peste un milion de euro.

    Procentul vizitatorilor loiali a crescut de la 23% la sfârşitul lui 2010 la 64% în 2013.

    În prezent categoria de vârstă cea mai întâlnită este cea de 25-44 de ani, cu un grad ridicat de educaţie, fiind reprezentată preponderent de familii tinere formate din trei membri, ceea ce defineşte Sun Plaza ca fiind o destinaţie preferată de acestea atât pentru shopping cât şi pentru petrecerea timpului liber.

    Investiţiile s-au concentrat asupra reamenajării parcării, a Piaţetei Sud şi dezvoltării unor puncte de atracţie în interiorul centrului comercial, cum ar fi cel mai mare ecran full HD de interior din Europa, cu o suprafaţă de aproximativ 40 de metri pătraţi.

    CBRE România a preluat administrarea Sun Plaza în septembrie 2013. CBRE are în regiune un portofoliu de peste 2,5 mil. de metri pătraţi, din care 1,5 mil. de metri pătraţi reprezintă centre comerciale. Echipa de asset management a CBRE depăşeşte 400 de specialişti în 6 ţări.

    Până la sfârşitul anului ar urma să deschise toate cele 24 de magazine adăugate mixului, ocupând o suprafaţă totală de 3.000 de metri pătraţi. Printre noile branduri adăugate până în prezent în portofoliul centrului comercial se numără Tom Tailor, Timeout, Kenvelo, Ziggo, Crabtree & Evelyn, The Body Shop, Salamander, Bijoux Brigitte, DM Droguerie.

    Sun Plaza Shopping Center, aflat în sudul capitalei, este un proiect dezvoltat şi deţinut de S IMMO AG, listată la Bursa din Viena, fiind cea mai veche companie de investiţii imobiliare din Austria. Deschis în februarie 2010, centrul comercial Sun Plaza are peste 130 de magazine între care Cora, Baumax, H&M, Zara, Cinema City (cu 15 ecrane), o zona dedicată pentru bowling, o terasă de vară aflată la înălţime şi numeroase restaurante cu bucătărie variată.

    Sun Plaza deţine o suprafaţă închiriabilă de 81,000 m2 şi peste 210.000 de m2 suprafaţă construită. Centrul are o capacitate de 2,000 de locuri.

  • Coresi Shopping Resort este închiriat în proporţie de 80%

    Coresi Shopping Resort, dezvoltat de Immochan România avansează conform planurilor stabilite, lucrările fiind realizate în proporţie de peste două treimi. În acest moment clădirea este ridicată în întregime, închiderea faţadelor este realizată în proporţie de 90% iar parcarea este construită în procent de 50%. „Facem tot posibilul ca în 2-3 săptămâni să terminăm lucrările în exterior, înainte de debutul sezonului rece. Astfel, odată ce vom putea lucra doar la interior, avansul lucrărilor nu va mai fi influenţat de ploi sau îngheţ şi vom putea intra în linie dreaptă pentru finalizarea ultimei etape a construcţiei, cea în care sunt realizate instalaţiile şi amenajările. Prin urmare, în luna decembrie a acestui an vom putea livra către marii operatori circa jumătate din spaţiul Coresi, urmând ca în a doua jumătate a lunii ianuarie să finalizăm acest proces. Primele livrări vor fi făcute către chiriaşii care au contractat suprafeţe mai mari, pentru că amenajarea spaţiilor lor durează mai mult”, declară Tatian Diaconu, Director General al Immochan România.

    Pentru 80% din suprafaţa Coresi Shopping Resort sunt deja semnate contracte de închiriere cu retaileri români şi internaţionali, unul dintre cele mai noi contracte fiind cel încheiat cu H&M, care a contractat un spaţiu de 2.200 mp, aflat în apropierea uneia dintre cele cinci intrări ale proiectului. „H&M este unul dintre cei mai importanţi operatori de fashion şi prin parteneriatul cu acest retailer întregim experienţa de shopping a viitorilor clienţi, pentru că ne dorim să facem din Coresi Shopping Resort o destinaţie preferată nu numai pentru locuitorii oraşului ci şi pentru cei din întreaga regiune”, declară Tatian Diaconu.

    Astfel, cu jumătate de an înainte de inaugurarea Coresi Shopping Resort, programată pentru luna martie a anului viitor, Immochan România se află în faze avansate de negociere pentru acoperirea în mod optim a 20% din suprafaţa centrului comercial. Acesta va include cel mai mare hipermarket Auchan din Transilvania (13.300 mp), branduri cunoscute între care se numără cele ale grupurilor Inditex şi Kenvelo, dar şi cele ale retailerilor ca Flanco, Decimas, Sabrini, Yves Rocher, TUI Travel, Arsis – Vodafone, Inmedio şi Sensiblu.

    Cele mai noi parteneriate sunt cele semnate cu H&M, iStyle Apple Premium Reseller şi Office Shoes. O parte dintre retailerii care vor fi prezenţi în Coresi sunt la primul pas pe piaţa românească, un exemplu în acest sens fiind retailerul de articole sportive spaniol Decimas.

    „În acest moment, spaţiile de dimensiuni medii, cu suprafeţe cuprinse între 500 şi 1.000 mp, nu mai sunt disponibile şi am fost puşi în situaţia de a nu putea onora cererile unor retaileri care îşi doreau să fie prezenţi în cadrul Coresi Shopping Resort. Prin urmare, ne gândim din ce în ce mai mult să demarăm cât mai repede lucrările la faza a doua a proiectului, cea de retail park, în care vom reuni comercianţi care au nevoie de spaţii cuprinse între 1.000 şi 2.000 mp.

    Un lucru interesant este faptul că în acest moment este vizibil interesul unor retaileri internaţionali care în primă fază s-au arătat reticenţi. Pentru a fi cât mai transparenţi vom organiza pe 14 octombrie un eveniment pe şantier pentru reprezentanţi ai retailerilor care vor putea vedea concret ritmul în care avansează lucrările”, spune Tatian Diaconu.

    Cu un buget de investiţii de 60 de milioane de euro, Coresi Shopping Resort va deveni o destinaţie de shopping şi petrecere a timpului liber ce se adresează nu numai locuitorilor din Braşov, ci celor din întreaga regiune. Proiectul include un centru de distracţii indoor şi o zonă de cinema, cu o suprafaţă de 3.200 mp pentru opt săli digitale, în mare parte multifuncţionale, care vor putea fi transformate în săli de conferinţe, de teatru sau de recepţie. Galeria comercială are o suprafaţă de 32.000 mp şi o lungime de 650 metri, 10% din galerie fiind destinată zonei de food court. În exterior sunt construite 2.400 de locuri de parcare iar pe câteva hectare sunt amenajate spaţii verzi.

    Immochan România s-a înfiinţat în ianuarie 2012 iar în prezent administrează nouă galerii comerciale: trei în Bucureşti (Centrele Comerciale Auchan Titan, Vitan şi Crângaşi) şi şase în ţară – în Piteşti-Bradu, Craiova-Craioviţa, Sibiu, Braşov-Eliana Mall, Bacău şi Târgu Mureş-Sud. Cele nouă galerii reunesc 35.000 mp de suprafaţă închiriabilă.

    Immochan România are în dezvoltare două proiecte: Coresi Shopping Resort Braşov şi Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti, valoarea totală a investiţiilor fiind de 120 de milioane de euro.

    Fondată în 1976, Immochan, filiala imobiliară a Grupului Auchan, este una dintre primele societăţi europene de dezvoltatori imobiliari, proprietari şi operatori de centre comerciale. În 2013, pe plan internaţional, Immochan a investit 617 milioane de euro în 235.000 mp de galerii comerciale; societatea gestionează 362 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de mp de galerie comercială (GLA).

  • Româncele, din ce în ce mai interesate de shopping-ul online

    Studiul calitativ, realizat de Mediafax, a scos la iveală preferinţele de achiziţie în mediul online pentru femei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 39 de ani. Conform rezultatelor, acestea cumpără de pe Internet din ce în ce mai multe haine, cosmetice sau accesorii, făcând din asta mai degrabă o activitate de relaxare, decât o necesitate în adevăratul sens al cuvântului. În medie, femeile alocă 100 de RON pentru fiecare achiziţie şi preferă ca această activitate să fie făcută în a doua parte a zilei.

    În general, spun participantele la studiu, cele mai importante criterii pentru care ajung pe anumite site-uri de cumpărături sunt recomandările prietenilor, preţurile produselor, dar şi experienţa anterioară de achiziţie de pe un anumit site. În plus, şi reţelele sociale au un impact destul de mare asupra fixării părerilor despre shopping-ul online, Facebookul fiind adus în discuţie tot mai des ca mediu de promovare al magazinelor online pentru femei.

    În funcţie de comportamentul de achiziţie, femeile care cumpără frecvent produse de pe Internet se împart în două categorii. Consumatoarea îndrăzneaţă este cea care a încercat aproape tot şi îi place să testeze produse noi, iar consumatoarea conservatoare (clasică) este cea care consumă un produs dintr-o anumită gamă bine cunoscută care i-a câştigat deja încrederea şi foarte rar face rabat de la această practică de consum.

    Participă şi tu la a doua etapă a studiului despre femei şi cumpărături online

  • Familia Adamescu renunţă la creditul pentru investiţii la Unirea şi la cumpărarea acţiunilor Astra

     Unirea Shopping Center este controlată indirect de familia Adamescu, prin The Nova Group Investments România, care deţine un pachet reprezentând 74,16% din acţiunile societăţii. În structura acţionariatului se mai regăseşte SIF Muntenia (SIF4), cu 10% din titluri, în timp ce 15,8% din capital este deţinut de alţi acţionari.

    La 5 iunie, acţionarii Unirea Shopping Center au decis contractarea unui credit bancar în valoare de 40-45 milioane de euro (propunerea iniţială a fost de 70 milioane de euro) pentru investiţiile programate în cele două centre comerciale pe care le deţine în Bucureşti şi Braşov

    Pentru acest an, conform informaţiilor dintr-un raport al companiei, conducerea avea în vedere crearea de legături de acces între zona comercială şi căile de circulaţie şi transport în comun (metrou, respectiv gară), în cadrul ambelor centre comerciale din Bucureşti şi Braşov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maxi Toys intră pe piaţa din România. Primul magazin va fi deschis în Militari Shopping

     Magazinul are o suprafaţă de 300 metri pătraţi şi va cuprinde peste 2.000 de jucării, din care peste 30% branduri proprii.

    Nicoro Trading deţine drepturile de francizare pentru România, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Prezent pe piaţa din România din 1994, Nicoro Trading este unul dintre cei mai importanţi distribuitori de jucării la nivel naţional, reţeaua de distribuţie incluzând hipermarketuri, benzinării şi magazine specializate.

    “Investiţia în lansarea unei noi reţele de retail în jucării vine ca urmare a experienţei de 20 de ani în acest domeniu pe care o are echipa Nicoro. Credem că părinţii au nevoie de mai multe opţiuni atunci când cumpără jucării, iar noi venim cu un concept de succes, care a trecut testul timpului în pieţe extrem de competitive”, a declarat, într-un comunicat, Mihai Frangulea, director general şi proprietar al Nicoro Trading.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 18 ani şi câştigă jumătate de milion de dolari stând în camera ei de acasă

    O adolescentă de 18 ani, Bethany Mota, a reuşit să adune pe canalul de Youtube 4,8 milioane de abonaţi, mai mulţi chiar şi decât Lady Gaga. Pe Instagram, mai mult de două milioane de oameni urmăresc activitatea ei zilnică. Cel mai important, însă, este faptul că are venituri de aproape 500.000 dolari pe an din contractele de publicitate care i se oferă.

    Bethany Mota a absolvit liceul anul trecut şi locuieşte încă alături de părinţii ei, conform Businessinsider.com. Este un adevărat superstar pe Internet datorită clipurilor pe care le postează, filmate în camera ei, în care prezintă idei de shopping, make-up sau diferite accesorii.

    Youtube a fost o rampă de lansare pentru mulţi adolescenţi în trecut (Justin Bieber), dar Bethany pare să fie cel mai de succes exemplu al modului în care firmele se folosesc de social media pentru a-şi creşte vânzările. Aeropostale, o companie specilizată în haine pentru adolescenţi, i-a oferit lui Bethany un contract pentru a produce  o linie de haine şi bijuterii care să îi poarte numele.

    Adolescenta a descoperit comunităţile de frumuseţe şi îngrijire de pe Youtube întâmplător. Primul ei clip, din 2009, nu se ridică la standardele celor pe care le postează astăzi. Dar încă de la acea vîrstă, ştia să îşi prezinte ideile.

    Bethany Mota a filmat sute de clipuri, pe care tot ea le editează. Principalul subiect abordat este shopping-ul şi sfaturi despre shopping, dar a înregistrat şi câteva legate de machiaj, feluri de a-şi aranja părul sau cum să îţi decorezi casa. În 2010, a lansat un al doilea canal Youtube, menit să prezinte aspecte mai personale ale vieţii ei.

    Un număr atât de mare de abonaţi înseamnă, însă, şi o mare responsabilitate. Bethany trebuie să înregistreze constant noi clipuri, să vină cu idei noi şi să răspundă fanilor care îi scriu neîncetat. Pentru a menţine autenticitatea, preferă să nu facă reclamă unor produse în clipurile ei, deşi ofertele au fost extrem de tentante.