În momentul scrierii articolului, platforma Beez, care a ajuns în topul celor mai descărcate cinci aplicaţii de shopping din România, avea înregistraţi peste 7.400 de utilizatori, iar fondurile economisite de ei ajungeau la peste 11.500 de lei. În primele două luni de la lansare, reprezentanţii Beez spun că platforma a înregistrat tranzacţii în valoare de peste 300.000 de lei.
Ideea lansării platformei Beez i-a venit lui Vasile Tămaş, în urma unui proiect de marketing despre educaţia financiară, la care a lucrat pentru unul dintre clienţii agenţiei de marketing pe care o deţine. El a conştientizat atunci că cei care urmează cursuri de educaţie financiară rareori aplică ceea ce au învăţat şi că sunt reticenţi când vine vorba de economisire. A descoperit că una dintre sursele acestei probleme se leagă de conceptul de loss aversion (frica de pierdere); Tamaş explică acest concept ca fiind incapacitatea oamenilor de a economisi deoarece creierul lor anticipează sau percepe economisirea ca pe o pierdere dureroasă. În consecinţă, ideea de economisire, pe care Tamaş o numeşte „baza oricărui drum spre independenţa financiară”, are din start premisele unui eşec.
Un alt obstacol care stă în calea economisirii este discountul: „Discountul este un comportament pe care oamenii şi-l doresc, deoarece în mintea lor înseamnă economisire. Asta este de fapt un miraj”, adaugă el.
Tamaş s-a gândit să creeze un produs care să stimuleze obiceiul de a economisi al utilizatorilor, într-un mod pe care aceştia să nu îl perceapă negativ. Aşa a apărut Beez, platforma online pe prin care utilizatorii pot economisi bani din propriile cheltuieli, la fiecare tranzacţie efectuată. Lucian Cramba, care deţine şi platforma online Fastorder (prin care şi-a propus să îmbunătăţească serviciile din restaurante) s-a alăturat businessului ulterior, însă cei doi nu sunt la prima colaborare, ci povestesc că se cunosc de mulţi ani.
Cei doi antreprenori spun că întregul proces integrează principiul universal win-win (câştig-câştig), prin care clienţii, platforma, dar şi magazinele partenere obţin anumite beneficii. „E ceea ce se numeşte marketing afiliat”, descriu ei colaborarea. Prin intermediul acesteia, magazinele partenere, care în mod normal alocă bugete de marketing pentru atragerea şi fidelizarea clienţilor, aleg să direcţioneze un procent din valoarea fiecărei comenzi venite prin intermediul aplicaţiei Beez reprezentanţilor platformei, care la rândul lor împart acest procent cu utilizatorii.
Sumele acumulate în urma tranzacţiilor se pot retrage când depăşesc valoarea de 50 lei, acesta fiind pragul minim la care se poate completa cererea de retragere a banilor în contul bancar, sau pot fi păstrate pentru investiţii ulterioare sub forma de „sweet deals”, o metodă prin care utilizatorii cu un comportament de economisire exemplar sunt recompensaţi prin reduceri la anumite produse. Comisionul direcţionat înspre platforma Beez diferă în funcţie de magazinul partener, variind între 1 şi 25%. Suma rezultată se împarte între contul de economisire al utilizatorilor şi reprezentanţii platformei Beez (70% din această valoare merge către economiile clienţilor).
După încheierea tranzacţiei, clientului i se adaugă noul comision în contul de economisire; acesta va rămâne în aşteptare timp de 30 de zile, până la expirarea perioadei legale de retur. După această perioadă, în cazul în care produsul nu a fost returnat, tranzacţia este validată. În situaţia unui retur, suma înregistrată pe platformă în urma tranzacţiei respective este anulată.
Potrivit lui Tămaş, jumătate din veniturile românilor sunt destinate achiziţionării produselor alimentare, 15-20% hainelor, 10-15% din bani sunt folosiţi pentru plata asigurărilor şi a utilităţilor şi tot în jurul a 10% călătoriilor. El spune că în momentul de faţă aplicaţia poate fi folosită pentru aproximativ 20% din coşul mediu lunar de cumpărături al clienţilor.
Pe viitor, planurile celor doi vizează „creşterea procentului mediu lunar pe care îl impactăm din coşul mediu de cumpărături al utilizatorilor noştri, aşa că ne vom întrepta atenţia către piaţa de retail şi food, unde încercăm să stabilim parteneriate cu magazine offline şi online care ar fi dispuse să adopte tehnologia noastră, pentru a-şi fideliza clienţii”. Ei se aşteaptă la o creştere de până la 60-70% odată cu extinderea în zona de food, iar principalii retaileri la care se gândesc pentru încheierea parteneriatelor în această direcţie sunt Carrefour şi Mega Image, care au deja platforme online de cumpărături.
Anul trecut, comerţul electronic a înregistrat în România o valoare de 2,5 miliarde de euro iar previziunile pentru acest an spun că valoarea acestei pieţe va depăşi 4 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor Beez.
„În ultimii trei ani, comerţul online a înregistrat salturi exponenţiale cuprinse între 60% şi 80% de la an la altul”, observă Lucian Cramba.
Dintre utilizatorii aplicaţiei Beez, un procent de circa 70% sunt bărbaţi şi 30% femei. Cramba spune că „deşi în acest segment al cumpărăturilor electronice intuim că femeile realizează un volum mai mare de tranzacţii, aparent bărbaţii sunt mai deschişi să testeze şi să adopte soluţii tehnologie precum aplicaţia noastră”.
Printre obiectivele pe care cei doi şi le-au fixat până la finalul acestui an se numără atingerea unui prag de 30.000 de utilizatori. De asemenea, se gândesc să se extindă şi pe plan internaţional, primele două obiective fiind Marea Britanie şi Statele Unite. În acest sens au demarat un parteneriat cu Citi Bank pentru a-şi facilita expansiunea mai rapidă pe cele două pieţe.
După ce vor reuşi să consolideze comportamentul de economisire al clienţilor, următorul pas este educarea acestora ca potenţiali investitori, însă până acolo reprezentanţii Beez spun să este un drum lung şi că momentan se focusează pe creşterea credibilităţii platformei şi consolidarea poziţiei acesteia ca platformă de economisire. În prezent, echipa Beez este formată din nouă angajaţi.