BusinessMagazin

Tag: servicii medicale

  • Antreprenorul care nu va vinde niciodată. Ce spune Robert Şerban despre viitorul Gral Medical

    “Politica şi cultura noastră organizaţională sunt diferite. Jucătorii mari sunt supermaketuri, iar eu sunt magazin specializat. De aceea, eu nu concurez cu ei.” Pe biroul lui Robert Şerban, situat în zona pieţei Alba Iulia din Bucureşti, stă, printre alte volume în copertă roşie, cartea “Marile Speranţe”. Din holul care duce spre biroul fondatorului Gral Medical se zăreşte curtea interioară de care se leagă speranţele de creştere a businessului pentru următorii ani. Şerban spune că nu şi-a propus niciodată să ofere un pachet complet de servicii pacienţilor, ci a ales nişe pe care să acţioneze în mod profesionist: analize de laborator, dializă şi oncologie. “Supemarketurile le fac pe toate la un nivel acceptabil, eu ofer numai o bucată la un nivel mai înalt. Sunt şi avantaje, şi dezavantaje”, spune Şerban, cu trimitere la faptul că nici noul proiect al Gral Medical nu va ieşi din acest tipar. Grupul Gral Medical a rulat afaceri de 15 milioane de euro anul trecut, în timp ce pentru 2012 şi-a bugetat o cifră de afaceri de 18,5 milioane de euro.

    Noul spital pe care soţii Şerban vor să îl construiască vine “într-o logică a dezvoltării”, ideea pornind în 2009 ca urmare a cererii pacienţilor din ambulatoriu de a-şi rezolva nevoile prin internare. Spitalul va fi construit în curtea clinicii din zona pieţei Alba Iulia din Bucureşti, alegerea fiind motivată de faptul că restul de facilităţi deja existente vor contribui la mai buna funcţionare a unităţii. Investiţia va fi de circa 40 de milioane de euro, iar spitalul va fi construit de către dezvoltatorul Bog’art, deţinut de omul de afaceri Raul Doicescu, până la finalul anului 2013. Finanţarea proiectului s-a făcut din credite bancare oferite de Banca Europeană de Investiţii, dar şi din resurse proprii. “Nu poţi face greşeala să porneşti pe anumite specialităţi şi apoi să schimbi brusc, de aceea spitalul va merge pe aceleaşi linii cu clinicile deja existente”, explică Şerban. În piaţă erorile persistă, iar investitorii care consideră că un aparat de RMN sau TC (computer tomograf) amplasat într-o clădire garantează succesul unei astfel de afaceri încă există. Spune că se uită în curtea concurenţei doar când intră pe “felia” lui pentru că “supemarketurile se luptă între ele”. Cât despre viitor, nu se teme că marii operatori ar putea intra în ariile sale de acţiune, după ce au mizat ani la rând pe un pachet complet de servicii.

    În condiţiile în care sistemul public nu mai poate oferi ce le e necesar pacienţilor, cererea trebuie acoperită de operatorii privaţi, fie ei din România sau din străinătate. Şerban spune că bariera financiară sau cea legată de cunoaşterea limbii îi ţin pe mulţi în ţară, ei devenind clienţii clinicilor private locale. Gral Medical deţine în prezent 27 de puncte, care grupează clinici şi laboratoare, şapte dintre ele fiind amplasate în capitală. Creşterea businessului a fost însă organică, fără achiziţii din piaţă. Motivul îl enunţă chiar Robert Şerban: “Trebuie să-ţi asumi anumite părţi slabe ale unei achiziţii. Cea mai mare provocare e să faci două companii să funcţioneze la fel, iar în prestarea de servicii e greu să schimbi mentalităţi”. Criza nu l-a ajutat să găsească locaţii mai ieftine pentru clinicile sale. Contrar aşteptărilor, preţurile nu au scăzut, pentru că tarifele se stabilesc în Bucureşti, iar mulţi preferă să aştepte decât să închirieze. În afara capitalei, oferta de spaţii este şi mai redusă, de aceea proprietarii de clădiri au ales să ţină preţurile la fel de sus ca în anii buni ai economiei. Provincia diferă şi la capitolul cererii din partea pacienţilor: nu doar tarifele sunt mai mici, ci şi pretenţiile şi tipul de servicii oferite.

    Cu toate planurile de dezvoltare în derulare, Şerban nu se gândeşte să iasă din afacere, deşi primeşte “foarte multe oferte”. În anii trecuţi, principalii operatori din piaţă, MedLife şi Centrul Medical Unirea, devenit Regina Maria, au renunţat la pachete importante de acţiuni cedate unor fonduri de investiţii străine. Antreprenorul susţine însă că îi place ce face şi nu înţelege ce ar câştiga din faptul că va avea la masă încă o persoană care să-i sugereze ce şi cum ar trebui să procedeze: “M-am apucat de afaceri tocmai ca să nu-mi spună nimeni ce am de făcut, să fiu propriul meu stăpân”. Vorbeşte cu pasiune de intenţia sa de a lăsa afacerea copiilor săi şi susţine cu tărie crezul său din toţi aceşti ani, pe care ţine să-l transmită cu fiecare ocazie mai departe: “Încercaţi să aveţi antreprenori români, pentru că, dacă veţi avea numai companii străine, veţi munci numai pentru alţii şi veţi ajunge să rămâneţi cu mâna întinsă. O ţară puternică are antreprenori puternici”. Şerban spune că va repeta convingerile sale de câte ori va fi necesar pentru că mulţi au uitat cât de important e să păstrezi afacerile autohtone în actualul context economic.

  • Noua nişă de creştere în servicii medicale – screeningul

    Viitoarele mame pot afla, astfel, inca din primele saptamani de viata ale fatului daca acesta prezinta risc cresut de anomalii, malformatii fetale si pot apela in consecinta la diferite posibilitati terapeutice. Se bazează pe măsurarea şi cuantificarea unor markeri biochimici produşi de către fetus sau placentă şi care trec în sângele matern.

    Metoda Gold Standard – Kryptor Compact Plus este folosita la Euromaterna si in centrele medicale private MedLife si Matei Basarab, ambele din Bucuresti, unde pacientii pot beneficia de testul combinat, la recomandarea medicului sau din proprie initiativa. Oficialii HK&ZY Best Pharma Distribution SRL, importatorul Kryptor Compact Plus, promoveaza recomandarile Fetal Medicine Foundation (FMF) in ce priveste screeningul de anomalii fetale pentru primul trimestru de sarcina. Profesorul Kevin Spencer, director al Serviciului de Screening Prenatal de la Harold Wood Hospital, Romford, Essex, Marea Britanie, va participa la seminarul “Sarcina sanatoasa, copil sanatos. Dileme vechi – raspunsuri noi” in perioada 23-24 martie la Constanta pentru a aduce la cunostinta medicilor beneficiile screeningului.

  • Reţeaua Anima preia clinicile Diagnosis

    Desi intrata pe piata serviciilor medicale in urma cu mai putin de doi ani, Anima s-a remarcat ca operatorul celei mai mari retele de medici de familie din Bucuresti si a reusit sa dezvolte un portofoliu impresionant de clienti corporate situandu-se din acest punct de vedere in topul primilor cinci jucatori de pe piata, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

    “In urma acestei fuziuni clientii Diagnosis vor avea access la infrastructura moderna a clinicilor Anima precum si la o gama extinsa de servicii medicale de calitate atat gratuite prin simpla inscriere la medicii nostri de familie cat si suplimentare sau complementare”, a declarat Cristian Sas Chief Operating Officer al Anima.

    Diagnosis are 30 medici si peste 50 000 abonati de medicina muncii urcand astfel portofoliul Anima la aprope 100 000 abonati, probabil al 3-lea ca marime din tara si o cifra de afaceri anul trecut de 2 milioane euro.

    Printre clientii corporate Anima-Diagnosis se numara compani ca G4S, KPMG, CEC Bank, UniCredit Tiriac Bank, Actavis, Alpha Bank, Astra, Omniasig, Orange, Allianz, RCS-RDS, EMAG, Romtelecom, Banca IntesaSanpaolo, Royal Bank of Scotland, Libra Bank, Velpitar, BRD, FLANCO si multi altii.

  • Ultima etapă a investiţiilor MedLife în 2011: primul spital privat de ortopedie din România

    Desfăşurat pe trei niveluri şi o suprafaţă de 2000 mp, Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie MedLife include ambulatoriu de specialitate, departament de imagistică şi radiologie medicală, bloc operator cu 3 săli de operaţie, secţie de ATI cu 2 compartimente (septic şi aseptic), unitate de primiri urgenţe care va asigura funcţionarea spitalului 24/24 ore, departament de kinetoterapie şi recuperare medicală, laborator pentru analize de urgenţă, precum şi rezerve a câte 1 şi 2 paturi, capacitatea totală a spitalului fiind de 45 de paturi.

    “Avem în portofoliu şase spitale care acoperă cea mai largă gamă de intervenţii chirurgicale din medicina privată din România: de la cele de chirurgie generală şi ginecologică la cele de chirurgie oftalmologică, urologică, plastică, ORL, pediatrică şi, mai nou, ortopedică. Reunim 22 de săli de operaţie şi un număr de 540 de paturi”, a declarat Mihail Marcu, preşedinte MedLife.

    Reprezentanţii MedLife estimează că, în primul an de activitate, în spitalul de Ortopedie şi Traumatologie se vor trata aproximativ o mie de pacienţi lunar, iar cifra de afaceri a spitalului va urca la valoarea de două milioane euro, în primul an de activitate.

    Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie este cea de-a şasea unitate spitalicească dezvoltată de MedLife, fiind parte din programul de investiţii în valoare de 52 milioane de euro, anunţat pentru intervalul 2011-2015. La ora actuală MedLife deţine 6 spitale pluri şi monodisciplinare care totalizează 545 de paturi. Cele şase spitale, alături de cele nouă hyperclinici, opt laboratoare, şase farmacii şi trei maternităţi sunt parte a sistemului medical privat creat de MedLife.

    “Vom avea în 2012 o temperare a investiţiilor în noi unităţi, fiind programată, posibil în vara anului viitor, deschiderea noului spital de urgenţă din zona Floreasca”, a mai declarat Mihail Marcu.

  • Ultima etapă a investiţiilor MedLife în 2011: primul spital privat de ortopedie din România

    Desfăşurat pe trei niveluri şi o suprafaţă de 2000 mp, Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie MedLife include ambulatoriu de specialitate, departament de imagistică şi radiologie medicală, bloc operator cu 3 săli de operaţie, secţie de ATI cu 2 compartimente (septic şi aseptic), unitate de primiri urgenţe care va asigura funcţionarea spitalului 24/24 ore, departament de kinetoterapie şi recuperare medicală, laborator pentru analize de urgenţă, precum şi rezerve a câte 1 şi 2 paturi, capacitatea totală a spitalului fiind de 45 de paturi.

    “Avem în portofoliu şase spitale care acoperă cea mai largă gamă de intervenţii chirurgicale din medicina privată din România: de la cele de chirurgie generală şi ginecologică la cele de chirurgie oftalmologică, urologică, plastică, ORL, pediatrică şi, mai nou, ortopedică. Reunim 22 de săli de operaţie şi un număr de 540 de paturi”, a declarat Mihail Marcu, preşedinte MedLife.

    Reprezentanţii MedLife estimează că, în primul an de activitate, în spitalul de Ortopedie şi Traumatologie se vor trata aproximativ o mie de pacienţi lunar, iar cifra de afaceri a spitalului va urca la valoarea de două milioane euro, în primul an de activitate.

    Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie este cea de-a şasea unitate spitalicească dezvoltată de MedLife, fiind parte din programul de investiţii în valoare de 52 milioane de euro, anunţat pentru intervalul 2011-2015. La ora actuală MedLife deţine 6 spitale pluri şi monodisciplinare care totalizează 545 de paturi. Cele şase spitale, alături de cele nouă hyperclinici, opt laboratoare, şase farmacii şi trei maternităţi sunt parte a sistemului medical privat creat de MedLife.

    “Vom avea în 2012 o temperare a investiţiilor în noi unităţi, fiind programată, posibil în vara anului viitor, deschiderea noului spital de urgenţă din zona Floreasca”, a mai declarat Mihail Marcu.

  • Afacerile MedLife cresc cu 37% dupa primul semestru

    Cresterea veniturilor inregistrate in primele sase luni vine pe
    fondul investitiilor sustinute pe segmentul de retail, dar si a
    achizitiilor si noilor investitii greenfield derulate in ultimele
    12 luni. Printre cele mai importante proiecte in acest sens se
    remarca: lansarea unei noi linii de business – farmaciile
    PharmaLife, achizitia pachetului majoritar de actiuni a doua
    entitati medicale importante din tara – PDR Brasov si Genesys
    Medical Clinic, Arad, deschiderea Hyperclinicii MedLife Titan si a
    Spitalului de Pediatrie MedLife, prima unitate de acest tip din
    Europa Centrala si de Est.

    “Primul semestru al acestui an a reprezentat pentru MedLife o
    perioada de investitii strategice, orientate in special catre piata
    privata, independent de posibilitatile financiare accesate in
    parteneriat cu statul – de altfel, ponderea veniturilor
    inregistrate in baza fondurilor obtinute de la CNAS in structura
    cifrei noastre de afaceri reprezinta sub 8%, urmand ca acest
    procent sa continue sa se diminueze pana la sfarsitul anului
    curent, in corelare cu noile masuri legislative/ordine ale
    Ministerului Sanatatii si ale CNAS”, a declarat Mihail Marcu,
    presedinte CA MedLife.

    “Este de mentionat faptul ca desi aceste masuri ale
    autoritatilor ne afecteaza direct veniturile, suntem multumiti de
    aceasta initiativa prin care se stipuleaza pentru prima data
    obligativitatea pastrarii uniformitatii in aplicarea acestora, fapt
    ce va conduce implicit la inexistenta unor contracte semnate prin
    negociere directa, prin urmare la o transparenta mai mare.”

    Potrivit reprezentanţilor MedLife, segmentul de retail
    (fee-for-service) are o pondere de 66% din valoarea totala a cifrei
    de afaceri a companiei din primul semestru, acesta inregistrand o
    creştere in valoare absoluta de 48% fata de aceeaşi perioada a
    anului trecut. Pe segmentul abonamentelor corporate, MedLife a
    reusit sa isi consolideze poziţia de lider in special prin
    atragerea clientilor deserviti anterior de concurenta, in
    conditiile in care aceasta piata se afla inca in scadere.
    Rezultatele din primele sase luni arata ca 500 de companii noi si
    respectiv 20.000 de abonati au ales serviciile MedLife.

    MedLife a inregistrat in primul semestru din 2011 un numar total
    de peste 475 mii de pacienti, numarul mediu al pacientilor care
    apeleaza zilnic la serviciile de ambulatoriu fiind de peste
    4.000.

  • Ce ii ispiteste pe turci sa construiasca spitale in Romania

    “Investitia in sanatate este lipsita de grija falimentului”,
    spunea de curand premierul Emil Boc la inaugurarea celui mai mare
    centru de oftalmologie din regiune. Sa fie motivul pentru care
    companii din Turcia au cheltuit zeci de milioane de euro pe
    deschideri de noi spitale? Mai exact, banilor investiti in sectorul
    spitalicesc din mediul privat de companiile cu traditie li se
    adauga de ceva vreme altii din zone care pana de curand nu ajungeau
    in Romania. Deschiderea West Eye Hospital din primavara acestui an
    si, apoi, a Europe Eye Hospital, de saptamana trecuta, ambele
    aflate in posesia unor investitori turci, arata un interes crescut
    pentru singura piata care mizeaza pe cresteri cu doua cifre de la
    an la an.

    La inceputul lui 2010, SC West Eye Clinic SRL, prima firma
    investitoare in domeniul oftalmologic din Romania, a vandut 80% din
    actiuni firmei Batigoz Ltd Sti din Turcia, care mai detine cinci
    unitati cu acelasi profil in strainatate. Iar dupa un an s-a
    concretizat investitia in spitalul specializat pe problemele
    ochiului situat in cartierul bucurestean Vitan. Investitia a fost
    de trei milioane de euro, mare parte indreptandu-se inspre
    aparatura de ultima generatie. “Ne intereseaza definitivarea unui
    sistem cat mai performant, atat in Romania, cat si pe plan
    european”, spune Alexandru Milea, directorul unitatii. In viziunea
    sa, Romania poate fi considerata un centru de atractie pentru
    statele invecinate, avand astfel posi-bilitatea de a promova
    turismul medical. “In ciuda crizei financiare pe care am simtit-o
    cu totii, fara exceptie, consideram ca o astfel de investitie in
    Romania merita, mai ales ca e atat de necesara”, adauga Milea.

    Pe de alta parte, oficialii spitalului observa ca exista in
    continuare un numar mare de pacienti care merg in strainatate
    pentru investigatii si tratament. Asa se face ca pana si la
    spitalul din Turcia ajung numeroase solicitari de acest gen de la
    pacienti romani si nu numai. Iar daca europenii tot vin sa se
    trateze in Peninsula, reteta deschiderii de clinici in statele
    Uniunii Europene, deci mai aproape de clienti, nu are de ce sa nu
    fie una castigatoare. “Sunt segmente de piata inca neacoperite,
    exista cerere, iar imaginea sistemului medical de stat nu este una
    tocmai pozitiva, drept urmare momentul ales de noi credem ca este
    unul potrivit.” Operatorii pun la bataie tehnologii de ultima
    generatie si isi alatura echipe de medici profesionisti.

    De fapt, doctorii pot face diferenta in cazul deschiderii unui
    nou spital. Sau, asa cum explica de curand Laura Voinea, directorul
    Mednet Marketing Research Center, pacientii fac rareori comparatii
    de preturi intre clinici si observa mai putin diferentele intre
    diverse tehnologii. Celui mai recent proiect inaugurat la inceputul
    lunii mai, Europe Eye Hospital, situat in apropierea Pietei Unirii
    din capitala, i s-au alaturat si nume mari din breasla halatelor
    albe, precum presedintele Societatii Romane de Oftalmologie,
    profesorul Benone Carstocea. Investitia in proiect este de 20 de
    milioane de dolari. O unitate despre care directorul general Murat
    Akan spune ca e cea mai mare din Europa de Sud-Est, putand trata
    600 de pacienti pe zi: o suprafata de 10.000 de metri patrati, cu
    opt sali de operatii, 12 cabinete de consultatii, 30 de camere
    pentru pacienti, trei saloane VIP si patru postoperatorii.

    Dorinta managerului este sa dezvolte turismul de sanatate si sa
    aduca in Romania pacienti din statele invecinate precum Ungaria,
    Bulgaria si Ucraina si, treptat, din Uniunea Europeana.
    Investitorii din spatele Europe Eye Hospital au dezvoltat mai multe
    proiecte in Europa si fostele state ale URSS, insa investitia in
    domeniul sanitar este prima de acest fel. “Potentialul pietei este
    principalul motiv”, subliniaza Murat Akan. Fireste, dotarile si mai
    ales preturile se vor a fi magnetul pentru straini. Daca oficialii
    spun ca sistemul de corectie cu laser mai este prezent doar in doua
    clinici de pe continent, tarifele pentru consultatii si interventii
    sunt dintre cele mai mici. “Romanii au nevoie de servicii medicale
    specializate, de tratament complet si imediat, fara a mai fi
    necesare deplasarile in strainatate pentru orice investigatie mai
    complexa”, rezuma directorul West Eye Hospital Alexandru Milea.

    Potrivit sefului Societatii Romane de Oftalmologie, cele mai
    frecvente diagnostice ale bolnavilor din tara sunt glaucomul,
    degenerescenta legata de varsta si retinopatia diabetica. Doar in
    Romania, cel putin 150.000 de pacienti sunt diagnosticati cu
    glaucom si inca pe atat sunt nedepistati. Daca vorbim de drumul pe
    la medicul oftalmolog, cetatenii ajung de trei ori mai rar la o
    consultatie, in comparatie cu media Uniunii Europene. Mai putin de
    o cincime dintre romani au trecut in ultimul an pe la control,
    potrivit datelor furnizate de eurobaromentrul realizat de Comisia
    Europeana. Suficiente argumente pentru ca turcii sa pomeneasca de
    alte deschideri in urmatorii ani, nu doar in Bucuresti, ci si in
    provincie. Prima tinta pentru cei de la European Eye Centers,
    compania care detine Europe Eye Hospital, ar fi Clujul, unde ar
    urma sa investeasca alte zeci de milioane de euro. Cat despre
    veniturile obtinute, nimeni nu se aventureaza sa faca
    pronosticuri.

  • Cat de riscant e sa deschizi o clinica privata in mall

    Printre cumparaturi, restaurante si vizionari de film, clientii complexului comercial Sun Plaza, situat in partea sudica a capitalei, se vor intalni de luna viitoare cu medici veniti la serviciu. Oficialii Regina Maria au luat decizia de a incerca o zona neexplorata pana acum in cei 15 ani de existenta. Mai exact, policlinica va fi cea mai mare a retelei, prima din sudul Bucurestiului si tot prima deschisa intr-un mall. “Cunoscand piata medicala privata din Europa, am vazut un sistem asemanator in Polonia. De acolo am preluat ideea”, explica Wargha Enayati, care vorbeste despre deschidere ca despre “un pariu curajos”. Mai ales ca nivelul la care s-a realizat proiectul este mai mare decat tiparul de policlinica de mall. De ce tocmai Sun Plaza? Pentru ca spatiul inchiriat este mai mare de o mie de metri patrati, adica peste posibilitatile altor malluri din Bucuresti.

    “Daca ar fi fost Baneasa, probabil ar fi fost mai bine, dar noi in nord avem deja clinici, toate clinicile noastre sunt la nord de Piata Unirii. Iar celelalte malluri nu aveau capacitate pentru ceea ce doream sa facem, ceva mare.” Oficialii Regina Maria au recurs la un proiect de asemenea dimensiuni pentru ca e tot mai important pentru pacient sa gaseasca cat mai multe specialitati sub acelasi acoperis, 80% dintre clinicile Regina Maria fiind construite pe acest sablon. In plus, in imediata apropiere a Sun Plaza se afla si trei spitale publice de mari dimensiuni, Marie Curie, Bagdasar si Gheorghe Marinescu, deci nici recrutarea personalului medical nu a fost o problema pentru directorul retelei.

    Policlinica va avea un centru de imagistica, dar se va axa pe ortopedie si fizioterapie, dar si pediatrie. Din punct de vedere geografic, zona Pietei Sudului este una extrem de aglomerata la orele de varf, mallul are conexiune directa cu statia de metrou si ofera si un spatiu de parcare rezervat clientilor clinicii. Negocierile cu oficialii mallului nu au fost deloc usoare daca ne referim la stabilirea pretului chiriei. Tariful este confidential, insa contractul a fost semnat pe o perioada de cinci ani, iar investitia este de cel putin doua milioane de euro, cea mai mare parte fiind cheltuita pe aparatura de tip RMN.

    Situatia este favorabila si proprietarilor Sun Plaza, cat timp oficialii mallului vor fi, cel putin in lunile urmatoare, singurii care vor putea oferi un astfel de serviciu clientilor din mall. Termenii contractului prevad ca Regina Maria sa fie singurul operator de servicii medicale private care functioneaza in mall pe durata celor cinci ani. Circa 60-70 de medici vor lucra in unitatea nou-deschisa si, dupa cum spune Enayati, este policlinica cu care a avut cele mai mici probleme in gasirea personalului. Estimarile sale indica faptul ca investitia va fi recuperata in circa trei ani, iar oficialii vizeaza un ritm de 250 de pacienti tratati in fiecare zi dupa doi ani.

    In perioada imediat urmatoare, Regina Maria va inaugura policlinicile din zona Floreasca si zona Lujerului, dar si al saptelea spital, de obstetrica-ginecologie, situat in campusul din cartierul bucurestean Baneasa. De asemenea, reteaua va deveni furnizor oficial al Casei Regale pe zona de servicii medicale.

    “N-o sa mai facem alt pas pana cand nu vom vedea cum merge noua clinica, nu mai riscam. In domeniul nostru trebuie sa fii foarte inovativ. Noi avem 15 ani de experienta si stim pe ce trebuie sa ne bazam. Cu bani poti sa faci orice, dar iti trebuie si experienta”, conchide Wargha Enayati.

  • Cum i-a educat criza pe clientii clinicilor private

    La o recenta editie a clubului BUSINESS Magazin, Fady Chreih,
    directorul executiv al retelei de clinici private Regina Maria, a
    remarcat o serie de modificari importante de comportament ale
    cetatenilor vizavi de criza: oamenii au inceput sa foloseasca mai
    des cardurile de fidelitate sau de reduceri pe care le aveau de la
    diversi furnizori, lucru care s-a reflectat inclusiv in randul
    abonatilor de servicii medicale. Chiar daca unii dintre ei n-au
    fost afectati direct, pacientii au luat masuri sub influenta
    exemplelor din jur si nu au mai facut investitii si cheltuieli
    nejustificate din prudenta. Iar pentru zona de servicii medicale,
    consumul a crescut “foarte mult”.

    Razvan Diaconescu, directorul general al Impuls Leasing, remarca
    faptul ca, din momentul in care a inceput dezvoltarea firmei, au
    crescut salariile si au introdus plata abonamentelor la servicii
    medicale, s-au imbolnavit brusc mai multi angajati.

    Imediat s-a intrebat de ce. Raspunsul este ca angajatii “au
    inceput sa constientizeze ce inseamna sanatatea pentru ei. Nu sunt
    mai bolnavi decat in urma cu cinci ani, dar au inceput sa fie
    preocupati de sanatate. Acest lucru a inceput sa devina o valoare,
    sa inteleaga ca sanatatea are un pret”.

    La fel se intampla si in cazul lui Tudor Furir, directorul
    general al Pernod Ricard, distribuitor de bauturi alcoolice. In
    urma cu cinci ani, cand avea controalele anuale de medicina a
    muncii, angajatii fugeau “ca potarnichile”. “Trebuia sa fiu destul
    de ferm, dand mail-uri cu <Atentie! Este obligatoriu!>. Acum
    nu mai e o problema, n-ar lipsi sub nicio forma”, spune Furir.

    In Romania, asigurarea serviciilor medicale a intrat in primele
    cinci beneficii ca factor diferentiator in momentul in care se
    negociaza cu un angajator, potrivit datelor procesate de clinicile
    private. Nu e de mirare ca angajatii incep sa foloseasca tot mai
    mult cardurile pe care le au in portofel sau uitate intr-un sertar
    acasa. Acum cinci ani lucrurile stateau altfel. “Nu era deloc
    interes. Va spun pentru ca in urma cu cinci ani de zile faceam
    angajari. Nimeni nu ma intreba in acel moment, erau interesati doar
    de salariul bun si de masina”, spune Razvan Diaconescu.

    In fapt, criza i-a facut pe oameni sa foloseasca asigurarea
    medicala sau programele de training atat din perspectiva punctelor
    de fidelitate pe care le au pe card, cat si a gratuitatilor
    aferente. “Odata ce un pacient vine si testeaza un serviciu
    medical, gradul de fidelitate este ridicat”, spune Fady Chreih.
    Intrebarea fireasca e atunci in ce masura se aglomereaza clinicile
    dupa asaltul pacientilor care altadata se vedeau rar
    sau deloc cu medicii. Oficialii de la Regina Maria observa ca
    fenomenul le incarca mai mult activitatea, dar asta inseamna ca si
    imaginea pozitiva a companiei creste in piata, cat timp si alti
    pacienti aud de serviciile primite. Un aspect foarte important, mai
    ales ca un client multumit va duce vorba mai departe.

    “Dincolo de marketing si publicitate, vrem ca serviciile noastre
    sa fie principalul mod de promovare”, spune si Dorin Preda,
    business development manager al MedLife. Dupa cum spune Chreih,
    timpul de asteptare a pacientilor pentru consultatii a ramas
    acelasi, pentru ca numarul de medici, policlinici si spitale noi
    este in crestere.

    Comportamentul din ultima vreme poate fi pus si pe seama crizei
    din economie, pentru ca, dincolo de faptul ca oamenii
    constientizeaza beneficiile de care dispun, multi se resimt din
    cauza presiunilor din ce in ce mai mari. Catalina Balan, directorul
    general al Medicover, face distinctia intre un grad de aglomerare
    mai mare in clinici sau varfuri de sarcina, adica momente ale zilei
    dupa orele de program in care oamenii acceseaza mai intens
    serviciile medicale.

    In opinia sa, gradul de asteptare e afectat cand pacientul are o
    solicitare legata strict de un anumit medic. Iar in asemenea
    situatii nu e un motiv de plangere. “Avem mai multi doctori care
    ofera acelasi tip de consultatii, iar daca se doreste o
    alternativa, o putem oferi. Noi tintim un timp de asteptare de 48
    de ore la specializarea solicitata, nu neaparat la medicul
    solicitat”, spune Balan.

    Cei mai mari operatori de clinici private vorbesc de ponderi ale
    abonatilor de 50-60% din totalul de pacienti, insa strategiile lor
    din perioada urmatoare mizeaza, mai mult sau mai putin, pe
    castigarea clientilor individuali. Cat priveste lupta pentru
    abonati, ea se poarta “mai mult pe teritoriul pretului si mai putin
    pe cel al serviciilor, dat fiind si contextul economic”, spune
    Cristian Sas, directorul operational al retelei de clinici
    Anima.

  • Cum e sa conduci banci si apoi spitale?

    “Faptul ca ieseam din domeniul bancar si faceam schimbarea
    pentru un domeniu care imi place foarte mult, dar care este similar
    si ofera foarte multe oportunitati a fost un vis devenit
    realitate.” De-a lungul interviului, Catalina Balan, numita de trei
    luni la conducerea Medicover, a folosit de cel putin zece ori
    cuvantul “oportunitati”. Iar preluarea conducerii Medicover de
    catre un bancher de cariera atrage dupa sine oportunitati, dar si
    provocari.

    Absolventa de Finante-Banci in 1993, Balan a inceput odiseea
    lucrului in domeniul bancar in urma unui concurs organizat de
    Bancorex. Sistemul bancar era atunci la inceput, pentru ca sediile
    bancare se aflau doar in Bucuresti, iar Bancorex era singura
    unitate care lucra cu valuta. Pe parcursul celor 17 ani de lucru in
    banci, Balan marturiseste ca a fost un domeniu care i-a oferit
    multe sanse de a se reinventa. Asa se face ca a trecut apoi prin
    Banca Anglo-Romana, iar in 1996 s-a mutat la Citibank, care abia
    intra pe piata romaneasca. Dupa opt ani, Catalina Balan a parasit
    Romania, din pozitia de branch manager al ABN-AMRO, si a ajuns
    tocmai la Londra: “Decizia de a pleca a venit exact datorita
    diferentei de sistem economic in care functionam noi, cei tineri.
    Desi trecusera ani de la Revolutie, putine lucruri apucasera sa se
    schimbe”. Pe scurt, se invata dupa manuale vechi, iar experienta
    profesorilor era limitata. Pe seama lipsei de experienta si a
    nevoii de a intelege cum functioneaza o alta economie, a aplicat la
    un MBA la London Business School, unde a studiat intre 2001 si
    2003.

    Dupa doi ani de studii postuniversitare, lucrurile din Romania
    se vedeau mai bine. “Odata ce ajungi sa lucrezi intr-o piata
    capitalista matura, iti dai seama cat de greu este sa ai aceste
    oportunitati profesionale pe care in Romania le aveai inca de la o
    varsta tanara.” Sau, dupa cum explica Balan, evolutia profesionala
    are loc intr-o alta dimensiune a timpului decat in Romania. Dupa
    absolvirea MBA-ului, a primit o oferta de la ABN-AMRO din Londra,
    pe partea de corporate & investment banking, iar in 2007 s-a
    intors in Romania.

    De la inceput, dorinta de a face un master in administrarea
    afacerilor si nu in domeniul financiar a fost luata tocmai pentru
    ca voia sa devina un manager bun, nu neaparat in domeniul bancar.
    “E un mediu in care multi manageri si-au facut ucenicia, un mediu
    aflat intr-o continua dezvoltare, dar ai mai degraba un rol
    consultativ si nu poti merge mai departe fata de mandatul
    clientului.” Intoarcerea in tara a fost “fructificarea” acestui
    masterat prin acceptarea unei pozitii manageriale, cea de director
    executiv la Bancpost, pe partea de retail banking. Balan a condus
    2.500 de angajati, toata reteaua de 300 de sucursale a Bancpost,
    plus partea din centrala. “Un rol pur managerial si nu unul
    consultativ sau de analiza.”

    Iar venirea in Medicover a continuat parcursul in acelasi
    registru. “Ce mi s-a parut foarte diferit de domeniul bancar a fost
    independenta de spirit a breslei medicale. Sunt oameni foarte
    calificati, pentru care principalul instrument de motivare este
    posibilitatea de dezvoltare profesionala.” Fireste, pare diferit
    pentru un bancher obisnuit sa nu aiba in subordine angajati pentru
    care ascensiunea profesionala vizeaza si o pozitie manageriala.
    Dincolo de o expansiune teritoriala, de deschidere de spitale si
    clinici, Catalina Balan spune ca pentru a fi de succes pe piata
    serviciilor medicale private trebuie sa vorbesti de o diversificare
    a serviciilor pe care le oferi si de calitate. Fiind vorba de
    sanatatea oamenilor, e nevoie de o forta medicala foarte bine
    pregatita cu dorinta de autodezvoltare permanenta.