BusinessMagazin

Tag: seceta

  • Cum a ajuns un oraş cu 4 milioane de oameni sa RĂMÂNĂ FĂRĂ APĂ

    Cape Town, cel mai întins oraş din Africa de Sud, şi al doilea ca număr de locuitori, riscă să rămână fără apă în mai puţin de 90 de zile. După trei ani de secetă fără precedent, metropola cu aproape 4 milioane de locuitori e aproape de a deveni primul mare oraş din lume care rămâne fără apă, dacă locuitorii nu vor începe să economisească drastic consumul zilnic, avertizează primarul oraşului, Patricia De Lille. „Ziua zero”, cum a fost numită, va fi pe 22 aprilie.

    Avertismentul nu e doar o tactică de a speria populaţia. „Ziua zero”, cum e numită, este stabilită în urma unui calcul săptămânal a capacităţii rezervorului, în raport cu consumul zilnic. Primarul De Lille a revizuit recent data de 29 aprilie, bazându-se pe creşterea consumului zilnic la nivel municipal.

    Oraşul nu va seca propriu zis;  în cele mai multe cazuri, rezervoarele nu pot seca până la ultima picătură, deoarece nămolul face ultimele 10 sutimi din apa captată de baraj neutilizabile. Autorităţile au decis să închidă barajul imediat ce acesta va ajunge la doar 13,5% din capacitate; spitalele vor fi singurele care vor putea beneficia de rezerva de apă.

    Cetăţenii se vor putea aproviziona cu maxim 25 de litri pe zi, de la cele 200 de puncte de colectare a apei răspândite prin oraş. Gărzile vor supraveghea procesul de livrare, pentru a menţine pacea şi pentru a preîntâmpina situaţiile în care cineva ar încerca să ia mai mult decât raţia stabilită. Cei înstăriţi vor fi, desigur, scutiţi de această situaţie. Numeroase companii si-au prezentat deja oferte de a aduce contra cost cisterne cu apă din părţile mai puţin aride ale ţării.

    Oraşul a limitat consumul de apă pentru fiecare gospodărie, la 87 de litri de persoană pe zi. Ce presupune asta, pentru majoritatea locuinţelor: nu pot folosi duşurile mai mult de 2 minute; nu pot uda grădina; nu îşi pot spăla maşinile; apa la toaletă se trage doar dacă e absolut necesar; limitarea extremă a consumului pentru spălarea vaselor şi a hainelor.

    Cu toate acestea, statisticile arată că doar 54% din rezidenţi au respectat limita impusă, acesta fiind unul dintre motivele pentru care „Ziua Zero” a fost mutată cu o săptămână mai devreme. Cetăţenii care nu s-au conformat, riscă însă amenzi sau alte pedepse.

    Calculele au arătat de mult timp faptul că, datorită creşterii populaţiei, care aproape s-a dublat în ultimii 20 de ani, rezerva de apă a oraşului nu va reuşi să facă faţă consumului. Totuşi, climatologii declară că o secetă de trei ani se întâmplă o dată la 1000 de ani, aşa că nici cele mai bune sisteme de apă nu ar face faţă într-o asemenea situaţie.

    Conducerea oraşului face tot posibilul să se redreseze, şi încearcă  să monteze instalaţii de desalinizare a apei şi să foreze pentru a găsi pozibile izvoare. Totuşi, este puţin probabil ca vreunul din aceste sisteme să poată fi cumpărat înainte de 22 aprilie. Sezonul ploios ar trebui să înceapă în mai; studiile prevăd însă ani de secetă, aşa că cel mai probabil, situaţia actuală este doar o perioadă de acomodare pentru ce va urma.

  • Situaţie DRAMATICĂ în Italia: oamenii trebuie să îşi chibzuiască rezervele de apă

    Meteorologii postului online de televiziune Sky TG24 au anunţat că Italia este afectată de cea mai mare secetă din ultimii 60 de ani.

    Una dintre cele mai afectate regiuni este Sardinia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie DRAMATICĂ în Italia: oamenii trebuie să îşi chibzuiască rezervele de apă

    Meteorologii postului online de televiziune Sky TG24 au anunţat că Italia este afectată de cea mai mare secetă din ultimii 60 de ani.

    Una dintre cele mai afectate regiuni este Sardinia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii uluiesc lumea cu invenţia lor. Se cred Dumnezeu

    Nivelul crescut al secetei, dar şi fenomenele naturale extreme i-au forţat pe chinezi să investească aproape 30 de milioane de dolari în construrea unei tehnologii de controlare a vremii.

    Până în prezent, China a utilizat tehnologii de modificare a vremii, inclusiv însămânţarea norilor pentru a induce ploaia în timpul secetelor sau pentru a reduce grindina, dar şi pentru crearea unei vremi favorabile în timpul unor evenimente speciale, cum ar fi în cadrul Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008.

    Noua tehnologie este însă revoluţionară. Vezi aici ce poate face!

  • Unul dintre cele mai consumate alimente de pe planeta este pe cale de disparitie

    Revenirea preţului petrolului în ultimele luni face o victimă colaterală neaşteptată, zahărul. Asta deoarece în momentul de faţă pentru procesatorii brazilieni de trestie de zahăr este mai profitabil producerea de etanol în loc de zahăr, potrivit Bloomberg.

    Un exemplu dat de publicaţia americană este Usina Batatais SA, un procesator de trestie de zahăr din Sao Paulo, care a decis să dedice o mare parte din recolata de trestie de zahăr pentru a produce etanol, ca urmare a creşterii marjelor de profit la etanol. În acest timp proucţia de zahăr brut a rămas aceeaşi.

    În aceeaşi situaţie se află şi alte companii de pe teritoriul Braziliei, cel mai mare producător şi exportator de zahăr din lume. Această situaţie ar putea exacerba deficitul de zahăr existent, după ce recoltele din India şi Thailanda, al doilea exportator mondial, au fost afectate de secetă.

    “Marjele de profit la etanol au fost bune iar acest lucru a redirecţionat mai mult zahăr spre industria etanolului. Dacă te uiţi la producţia mondială de zahăr, zona de centru-sud a Braziliei este singurul punct strălucitor în ceea ce priveşte producţia mondială”, a declarat Arlan Suderman, economist şef la INTL FCStone Financial.

    Preţurile la zahăr brut au crescut cu 23% în acest an până la 18,79 cenţi livra la Bursa ICE Futures U.S. din New York. Cel mai ridicat nivel de după data de 23 iunie 2014.

    Atât analiştii, cât şi traderii se aşteaptă la noi creşteri de preţuri. Cotaţiile futures ar putea ajunge la 19,9 cenţi livra până la finele anului, potrivit estimărilor analiştilor.

    “Problemele cu privire la vreme şi deficitul de aprovizionare vor ţine piaţa într-o tendinţă crescătoare”, a declarat Donald Selkin, analist la National Securities Corp.

    Preţurile au crescut constant în ultimiele patru luni din cauza secetei din India şi Thailanda, iar potrivit  Citigroup, exporturile din America Latină nu vor fi suficiente pentru a echilibra piaţa mondială.

     

     

     

     

     

     

  • Crescătorii de animale se declară în pragul falimentului, din cauza secetei, şi ameninţă cu proteste

    “Ne întrebăm dacă Ministerul Agriculturii mai există, pentru că nu ne ajută cu nimic. Cantitatea de lapte a scăzut deja cu 50% şi situaţia se agravează pe zi ce trece. Pierderile sunt enorme. Seceta a afectat sectorul zootehnic prin scăderea producţiilor de lapte şi a sporului în greutate la tineret, din cauza cantităţii scăzute de masă verde, ceea ce duce la diminuarea cu 30% a posibilităţii de producere a furajelor pentru perioada de stabulaţie. De distrugerea sectorului zootehnic din România se face vinovat ministrul Agriculturii, preocupat mai mult de cultul personalităţii decât de problemele din sector. De asemenea, cerem demiterea directorului din Ministerul Agriculturii Gheorghe Neaţă, care lucrează prin intermediul ANARZ pentru distrugerea zootehniei”, a declarat într-un comunicat preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, Marcel Andrei.

    Totodată, potrivit sursei citate, nu toţi crescătorii de animale au primit Ajutoarele Naţionale Tranzitorii la care aveau dreptul pentru anul trecut.

    Crescătorii de oi cer, de asemenea, abrogarea Legii vânătorii, modificată în iulie.

    “Modificările la această lege au fost aprobate fără a fi consultate şi asociaţiile crescătorilor de animale, sunt aberante şi încalcă în mod grosolan dreptul la proprietate. Un exemplu în acest sens este interzicerea păşunatului animalelor pe terenurile agricole în perioada 06 decembrie-24 aprilie, prevedere prin care, practic, proprietarul de teren nu poate nici să-şi recolteze culturile, dacă acestea sunt preferate de vânat”, susţine Marcel Andrei.

    Având în vedere situaţia gravă în care se află sectorul de creştere a animalelor, Sindicatul Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine va trece la acţiuni de protest, inclusive la blocarea drumurilor, mai arată comunicatul citat.

    Sindicatul este afiliat la Agrostar, mai mare federaţie sindicală din domeniul agricol, cu peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, din sectorul privat şi bugetar.

  • Guvern: 2.405 milioane lei pentru înlăturarea efectelor produse de secetă în Delta Dunării

    “Începând cu luna iunie 2015, fluviul Dunărea a avut scăderi semnificative de debit, ceea ce a dus la scăderi alarmante ale nivelurilor în bazinele acvatice naturale. Această situaţie a afectat traseele de aprovizionare a populaţiei locale, făcând imposibilă navigaţia în zonă”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului, precizându-se, totodată, că se impune, realizarea “în regim de urgenţă” a unor lucrări de decolmatare a canalelor pentru a asigura atât accesul şi aprovizionarea populaţiei, cât şi pentru a se evita dereglarea echilibrelor ecologice, în special a celor care privesc speciile protejate.

    În acelaşi context, Guvernul precizează că amplasamentele tronsoanelor de canale, japşe şi gârle “prevăzute a se decolmata în această etapă” fac parte din domeniul public de interes naţional aflat în administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dar sunt încadrate în totalitate în zonele tampon şi economice, unde sunt permise acţiuni pentru asigurarea regimului hidrologic optim în Delta Dunării.

    Suplimentarea bugetară va permite decolmatarea a peste 33 kilometri de canale, japşe şi gârle, fiind estimată excavarea a peste 184.000 metri cubi de aluviuni.

  • Agricultorii, nemulţumiţi de durata evaluării pagubelor produse de secetă

    “E adevărat că domnul ministru (al Agriculturii, Daniel Constantin, n.r.) deţine o statistică a producţiei totale a României, numai că noi, agenţii economici, privim lucrurile astea prin recuperarea cheltuielii. Or, an de an, cheluielile cresc. Iar anul acesta procentul de recuperare este mult mai mic decât anul trecut. Şi atunci când noi vă dăm câte o ştire ne raportăm la situaţia financiară. Legat de irigaţii, nu aş vrea să ne întoarcem în urmă, dar pe timpul răposatului problema irigaţiilor era o problemă de CSAT. Nu poţi să stai indiferent în ceea ce priveşte alimentaţia poporului. În ultimii 25 de ani majoritatea guvernelor s-au străduit să distrugă acele sisteme de irigaţii, iar acum se fac eforturi foarte mari dând o cifră care să ne satisfacă în a pune pe picioare acel sistem de irigaţii, care ajunge la câteva zeci de miliarde, lucru care este imposibil pentru România”, a declarat luni Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), după o întâlnire cu ministrul de resort, Daniel Constantin.

    Baciu a spus că agricultorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă în următoarele zile.

    “Un lucru la care am găsit înţelegere la minister ca acea evaluare care se face în teren să se facă pe fermier şi nu cum era procedeul înainte, pentru o anumită zonă, într-un anumit procent, pentru că sunt situaţii diferite de la fermier la fermier, de la exploataţie la exploataţie. În situaţia aceasta poţi face şi o evaluare corectă a pierderilor pe care le-am avut. Ce-i drept nu ne mulţumeşte că durează. Şi noi avem nevoie de acele resurse. Nu ştim la ora aceasta la cât vor ajunge. Deci nu am putea spune că vom fi despăgubiţi cu 100, cu 200, cu 300 sau cu 1.000 de euro pe hectar. Nu ştim pentru nici nu s-a terminat evaluarea din teren, evaluare care, dacă vrei să o faci cât mai corectă, duce până la recoltare. E un lucru destul de complex”, a completat Baciu.

    La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că cele mai afectate sunt exploataţiile medii, pe care fermierii încearcă să le consolideze.

    “Oricum, România şi fermierii români au un deficit de competitivitate raportându-ne la subvenţiile pe care le încasăm faţă de fermierii din UE. Cu siguranţă avem secetă în România. (…) Consumatorul probabil că va plăti un preţ mai mare, mă refer şi la ce înseamnă preţul de achiziţie pe care traderii din România îl lansează în piaţă astăzi pe ceea ce înseamnă producţia de culturi de porumb şi de floarea-soarelui. Eu sunt nemulţumit de modul în care funcţionează filierele de produs în România şi în care traderii, care deţin peste 51% din capacităţile de depozitare înţeleg să creeze un parteneriat cu fermierul şi să-şi împartă profitul pe filiera de produs. Nu am fost capabili în 25 de ani să reabilităm un sector de irigaţii în care se pare că am cheltuit undeva la 2,8 miliarde de euro şi dacă am fi ştiut să le cheltuim altfel ar fi arătat suprafaţa agricolă a României”, a spus Dumitru.

    Sistemul de irigaţii este distrus în proporţie de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.

    Preşedintele LAPAR declara pentru MEDIAFAX, la începutul lunii august, că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va duce la majorarea preţurilor produselor româneşti, în perioada următoare.

    Constantin a afirmat luni că autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene.

    El a afirmat că nu există o evaluare precisă a efectelor secetei în agricultură şi că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară.

  • Constantin: Fermierii vor primi despăgubiri diferenţiat. Nu avem o evaluare finală a efectelor secetei

    Constantin a afirmat că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară.

    Culturile însămânţate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, a spus Constantin.

    De exemplu, la culturile de grâu şi orz, rezultatele sunt uşor mai bune decât în 2014. Astfel, dacă în anul 2014 producţia medie de grâu la hectar a fost de 3,64 tone, în 2015 este de 3,68 tone, iar cantitatea recoltată, potrivit celor mai recente date, este de 7,5 milioane tone, comparativ cu anul 2014, când a fost de 7,4 milioane tone. De asemenea, la orz, producţia medie la hectar a fost în acest an de 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de 3,8 tone la hectar, cantitatea totală recoltată fiind de 1,05 milioane tone. Pentru rapiţă, producţia la hectar a avut de suferit, înregistrându-se o cantitate mai mică, de 2,36 de tone la hectar, comparativ cu 2,57 tone în anul 2014.

    “Am început discuţiile cu principalele organizaţii de profil din sector, pentru a evalua în ce măsură culturile, suprafeţele însămânţate, în special în această primăvară au fost afectate de vremea pe care o traversăm în această perioadă şi care, din păcate, probabil va continua şi în toamna acestui an, riscând să afecteze şi campania de toamnă. (…) Avem comisii care funcţionează pe lângă prefecturi, ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), aceste comisii în colaborare cu direcţiile agricole au făcut o evaluare în perioada în care avem deja cultura pe teren. Evaluarea respectivă am primit-o de la majoritatea judeţelor, dar nu este finală, ea probabil va fi finală odată cu încheierea campaniei de recoltat, pentru culturile care sunt cele mai afectate. Culturile de primăvară, în special porumbul şi floarea-soarelui, probabil vor fi afectate de secetă într-un anumit procent. Vom încerca să identificăm, în funcţie de pierderile pe care le vor avea fermierii, să identificăm suprafeţele respective, fermierii respectivi şi pierderea pe fiecare fermier în parte, astfel încât să intervenim cu despăgubiri, în limita permisă de bugetul de stat şi în funcţie de pierderile pe care le-a suferit fiecare fermier. Pentru fermierii mici, care au avut pierderi mai mari de 30% din suprafaţa cultivată vom interveni cu un ajutor de la bugetul de stat sub forma unei scheme de minimis, iar schema de minimis va fi legiferată prin Hotărâre de Guvern în cursul lunii septembrie, urmând ca la prima rectificare bugetară, în funcţie de resursele financiare pe care le va primi Ministerul Agriculturii, să fie şi acordate aceste despăgubiri”, a spus Constantin.

    În ceea ce priveşte fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie mai mare, trebuie notificată Comisia Europeană.

    “Estimăm că răspunsul Comisiei Europene – pentru a acorda aceste scheme de la bugetul de stat – va veni în câteva luni de zile, iar imediat după aceea vom acorda aceste despăgubiri, dar cel mai probabil la începutul anului 2016. Lucrăm la documentele pregătitoare, astfel încât să notificăm şi să solicităm şi Comisiei Europene un ajutor, în speranţa că vom primi, Dacă nu vom primi, există deja un angajament al Guvernului pe cele două scheme la care am făcut referire”, a spus Constantin.

    Discuţiile dintre minister şi agricultori au privit totodată şi sistemul de irigaţii.

    “În anul 2012 am pornit un program de irigaţii care se va finaliza în anul 2020. Are o alocare record pentru perioada postdecembristă, sunt aproape 600 de milioane de euro fonduri europene din programele de dezvoltare rurală 2007-2013 şi 2014-2020 puse la dispoziţia fermierilor care s-au organizat în organizaţii de utilizatori de apă. În prezent sunt proiecte de 128 milioane euro în implementare, aceste proiecte deservesc o suprafaţă de aproximativ 400.000 de hectare. Iar pentru perioada 2014-2020 am lansat deja sesiunea de primiri de proiecte pentru valori care depăşesc 430 milioane euro. De asemenea, se refac 400.000 de hectare, pot fi irigate cu infrastructura care se reface. Chiar în anul 2015, din cele peste 430 milioane euro, 218 milioane euro sunt deschise şi, m-a asigurat domnul Nica, se lucrează la proiecte, astfel încât să atragem cât mai repede aceste fonduri eurupene”, a adăugat Constantin.

    Ministrul Agriculturii a precizat totodată că, probabil, fiecare fermier va înregistra pierderi, însă la culturile de primăvară, nu la cele de toamnă.

    “Sunt pierderi, vremea afectează culturile, afectează agricultura şi probabil că, pe ansamblu, vor fi pierderi la fiecare fermier, dar pe culturile de primăvară, şi nu pe culturile de toamnă. Facem tot posibilul astfel încât campania de toamnă să se deruleze în condiţii bune. Am agreat împreună cu fermierii ca până la sfârşitul lunii august să încercăm să acordăm acele adeverinţe pe baza cărora să poată să înceapă să-şi contracteze creditele de care au nevoie pentru a începe campania de toamnă. Şi vom face tot posibilul ca începând din 16 octombrie să plătim avansul la plata pe suprafaţă care se cuvine din partea Comisiei Europene, aşa cum am făcut în ultimii trei ani”, a mai spus oficialul.

    La începutul lunii august, preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, a declarat pentru MEDIAFAX că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va majora preţurile produselor româneşti, în perioada următoare.

  • Ce se va întâmpla cu VREMEA în România în următorii ani. AVERTISMENTUL climatologilor: “Toate tiparele se vor schimba”

    Meteorologii arată că vara lui 2015 este cea mai secetoasă din ultimii 50 de ani. Temperaturile ridicate din ultimele trei luni şi  lipsa precipitaţiilor au dus la scăderea dramatică a rezervei de apă din sol.

    Ce se va întâmpla cu VREMEA în România în următorii ani. AVERTISMENTUL climatologilor: “Toate tiparele se vor schimba”