Cât de mult a avansat tehnologia şi cât de importantă este ea pentru sănătate în general sunt două întrebări la care răspund atât profesionişti din zona medicală, cât şi companii implicate în procesul de cercetare şi dezvoltare.
„Cred că m-aţi ales bine pe mine, pentru că la mine tehnologia e extrem de importantă”, spune doctorul Ştefăniţă Dima, medic primar radiologie şi imagistică medicală, coordonator naţional al Clinicilor de Medicină Intervenţională MedLife. El ocupă, de asemenea, funcţia de preşedinte al Comitetului Europei Centrale şi de Est din cadrul European Society for Minimally Invasive Neurological Therapy (ESMINT). „Ceea ce fac eu reprezintă o supraspecializare oarecum nouă în România, este o specialitate de graniţă, aşa cum e la modă să fie acum toate domeniile medicale. Este minim invazivă şi înseamnă, practic, tratarea vaselor cerebrale sau ale măduvei spinării prin interiorul vasului. Adică intru prin artera femurală şi pe acolo merg şi ajung până la cele mai subţiri vase ale capului, încerc pe cele astupate să le destup, iar pe cele rupte să le cârpesc; acest lucru mi-e din ce în ce mai la îndemână, pentru că aparatura este de bună calitate. Vorbim în primul rând de angiograf, aparatura care îmi permite să văd vasele, cât şi despre catetere, furtunaşele pe care le introduc în vasele de sânge şi care sunt din ce în ce mai uşor de manevrat.”
Nimeni în medicină nu mai vrea să facă operaţii mari, să facă proceduri invazive cu pierderi mari de sânge sau cu deschideri extrem de mari, crede el. „În 98-99% din cazuri tehnologia se poate aplica astăzi, şi atunci evident că anestezistul e mai bucuros când nu soliciţi foarte mult pacientul în timpul unei intervenţii complexe.”
Conceptul vine din ţările dezvoltate, precum Statele Unite, Japonia, Franţa sau Germania, şi lucrurile merg bine, pentru că din momentul în care s-a dat direcţia aceasta, „inginerii de-abia aşteaptă să se joace cu dispozitivele astea şi să producă lucruri extrem de interesante şi de utile în medicină. În 20 de ani cu siguranţă vor fi nişte roboţi care vor face o mare parte din aceste proceduri, în vreme ce medicul va asista; robotul îi va da nişte coordonate, iar el va apăsa pe trei butoane, eventual prin telemedicină, fiind chiar şi în altă ţară. Acesta nu este progresul medical, de fapt medicina e doar beneficiarul: e progresul ingineriei, ciberneticii, informaticii poate.” Tehnologia se bazează însă pe cercetare şi dezvoltare, iar aici personajele principale devin companiile. Una dintre cele care au decis să îşi concentreze activitatea pe zona medicală şi de sănătate este Philips.
La nivel global, compania şi-a propus un obiectiv extrem de ambiţios, şi anume de a schimba în bine viaţa a trei miliarde de oameni pe an până la nivelul anului 2025. „Acest angajament a ghidat compania noastră încă de la înfiinţare, Philips lansând în decursul a mai bine de un secol inovaţii revoluţionare. Odată cu decizia de a ne concentra activitatea pe tehnologii pentru sănătate, începând cu anul trecut, Philips îşi propune să transforme modul în care ne raportăm la sănătate, printr-o abordare holistică, marcând evoluţia de la inovaţie centrată pe produs către inovaţie centrată pe sistem. Aşadar inovaţiile noastre în domeniul sănătăţii acoperă o gamă largă de nevoi ale consumatorilor, ale pacienţilor, ale profesioniştilor şi ale furnizorilor de servicii medicale, respectiv ale întregului sistem”, spune Alexandru Popescu, CEO al Philips SEE (South-East Europe).
Viziunea Philips în domeniul sănătăţii pune oamenii în prim-plan şi îi încurajează să îşi asume un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi, subliniază el. De aceea, compania dezvoltă soluţii care încurajează şi sprijină un stil de viaţă sănătos, prevenţia sau tratamentul la domiciliu şi care sunt uşor de accesat şi de utilizat de către pacienţi. Un exemplu concret îl reprezintă gama de produse Respironics care uşurează gestionarea afecţiunilor respiratorii şi îmbunătăţesc radical calitatea vieţii pacienţilor. „Investim în R&D pentru a dezvolta produse inovatoare, dar şi accesibile pentru sistemul medical. Privim accesibilitatea din două perspective importante: cea financiară şi cea geografică, spaţială. Fie că ne referim la dispozitive mobile pentru diagnostic sau soluţii pentru telemedicină, acestea duc medicina avansată tehnologic în cele mai îndepărtate locuri, uneori cu sprijinul unor persoane care pot să suplinească rolul specialistului, până la un punct, bineînţeles”, spune Alexandru Popescu.
Totodată, abordarea companiei pune accent pe soluţii integrate care reprezintă o combinaţie de hardware, software şi servicii de consultanţă oferite partenerilor Philips. „Pentru a extinde accesul pacienţilor la astfel de soluţii, dezvoltăm proiecte de colaborare cu autorităţi publice, cu spitale publice sau private, cu universităţi şi chiar cu alte companii mari. Cu siguranţă rolul nostru, al companiilor private, este important, însă rolul instituţiilor statului este esenţial, fiind un facilitator pentru accesul populaţiei la servicii de sănătate de înaltă calitate, fie prin programele de sănătate pe care le dezvoltă, fie prin încurajarea şi susţinerea actorilor din acest domeniu.”
