BusinessMagazin

Tag: scop

  • Globetrotter în business

    De aproape doi ani, Marcel Cobuz este responsabil pentru Europa în Comitetul Executiv al grupului LafargeHolcim, activ în producţia de materiale de construcţii, cu o cifră de afaceri de 7 miliarde de franci elveţieni (6,4 miliarde de euro) şi aproape 20.000 de angajaţi care lucrează în peste 40 de uzine de ciment, 600 de staţii de betoane şi 300 de cariere de agregate din peste 20 de ţări europene.

    Deşi industria construcţiilor l-a „clădit”, cărămidă cu cărămidă, de-a lungul anilor, altele erau planurile expatului român.

    „Fac parte din generaţia care a atins majoratul în 1989. Am lăsat deoparte oportunitatea de a face o carieră militară şi am studiat Dreptul cu profesori care scriau noaptea cursurile pe care le predau a doua zi. Astfel, am plonjat pentru câţiva ani în dreptul afacerilor, fiscalitate şi concurenţă. Iar după o bursă în străinătate pe pieţele de capital şi la îndrumările profesorilor, a fost un pas natural să nu urmez repartiţia de procuror şi, în schimb, să dau concurs la banca naţională”, povesteşte Marcel Cobuz.

    A ajuns să fie unul dintre cei care au pus bazele Bursei de valori Bucureşti în România postcomunistă şi ale unor instituţii conexe acesteia, precum Asociaţia Brokerilor sau Depozitarul Central, care facilitează transferul instrumentelor financiare – acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat etc – şi al banilor între vânzător şi cumpărător.

    „Am creat apoi propria firmă, ca să accelerez proiecte de finanţare pe piaţa de capital pentru întreprinderi mici şi mijlocii, iar avocatul Francisc Peli a fost unul dintre colaboratorii mei cei mai reuşiţi în nişte tranzacţii de anvergură. În 2000, am ştiut că a venit momentul să mă dezvolt şi să creez un impact mai larg şi am plecat la Lafarge, în Franţa.”

    În primii doi ani petrecuţi la Lafarge a avut misiuni în 15 ţări. De la sediul din Franţa, Marcel Cobuz a plecat în Grecia, după o scurtă întoarcere în România, ca director financiar, apoi s-a îndreptat către Asia, în Indonezia, devenind cel mai tânăr „şef de ţară” al Lafarge, cu scopul de a redinamiza un business de ciment devastat după tsunamiul din 2004.

    „Următoarea destinaţie a fost Orientul Mijlociu, în Irak, unde am fost responsabil pentru creşterea afacerilor între 2008 şi 2011, ca prim investitor din afara sectorului petrolier cu mai multe uzine construite”, spune Marcel Cobuz.

    Apoi a revenit în Franţa şi, mai târziu, a ajuns în Maroc – unde Lafarge reprezenta a treia capitalizare bursieră de la Casablanca. În 2014, a fost artizanul fuziunii dintre giganţii Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), care a dat naştere actualului grup LafargeHolcim, liderul mondial în producţia de ciment.

    „În tot acest parcurs, am avut familia alături şi câţiva buni prieteni care mi-au servit drept ghizi. Soţia, căreia îi mulţumesc că m-a urmat în aproape toate regiunile globului, a fost primul meu sfătuitor. Copiii s-au născut în ţări diferite – România, Franţa, Malaezia şi Iordania – fiind cetăţeni români şi globali în acelaşi timp.”

    De altfel, chiar şi cu bagajul lui impresionant de „domicilii” provizorii, Marcel Cobuz urmăreşte cu atenţie schimbările de „nuanţe” în peisajul de business românesc.

    „Urmăresc cu emoţie şi bucurie realizările prietenilor mei din România sau ambiţiile şi rezultatele de excepţie de la noua generaţie de antreprenori din IT şi de sportivi de performanţă în tenis şi nu numai. Vin des în ţară, unde îmi întâlnesc cu bucurie echipele entuziaste şi îi văd pe fraţii mei şi familiile lor, iar în Elveţia obişnuim să primim cu drag prieteni din România la noi acasă.”

    Stabilit în Elveţia acum, Marcel Cobuz şi-a creat un ritm cotidian şi, mai presus de orice responsabilitate de afaceri, se încăpăţânează să nu se abată cel puţin de la una – de suflet: să nu întârzie la cina cu soţia şi copiii, momentul din zi în care poveştile au răgaz să se depene.„Încep devreme ziua, de regulă alerg timp de o oră după un program predeterminat. Apoi (sunt – n. red.) pe telefon şi video. Biroul meu are doar o masă de întâlniri cu şase scaune, două monitoare pentru întâlnirile video şi tableta, rar vreo hârtie. Sunt în contact permanent cu echipele din 20 de ţări, iar, în medie, trei zile pe săptămână călătoresc în regiune, unde văd clienţii locali sau pan-europeni – societăţi de construcţii şi antreprenori – şi proiectele importante de infrastructură, în special Grand Paris, High Speed 2 în Marea Britanie, drumurile din Polonia sau proiectele Greater Moscova ori centrele de inovare din Lyon.”

    Pentru că în mâinile lui stau decizii importante la nivelul grupului LafargeHolcim – precum investiţii majore, achiziţii şi fuziuni, parteneriate – Marcel Cobuz caută să delege cea mai mare parte a celorlalte activităţi.

    În pauzele pe care şi le permite, participă voluntar în boardul unei şcoli internaţionale non-profit, pentru a urmări tendinţele în educaţia noilor generaţii. În plus, cam odată la trei luni, în weekend, aleargă un semimaraton sau un maraton în marile oraşe europene, ca să-şi ţină treaz spiritul de competiţie.

    „Am făcut o excepţie în 2018, când am participat la două maratoane în mai puţin de o lună, la Paris şi Zurich, o experienţă care mi-a arătat că limitele şi recuperarea după efort trebuie respectate. Îmi place pregătirea fiecărei curse, care, cu tehnicile de azi, este «train smarter, not harder», dar şi complexitatea sporturilor de anduranţă în care mentalul face diferenţa.” Pregătirea, crede Marcel Cobuz, este cheia şi în mediul de business românesc, care, „plin de vigoare” aşa cum este deja, ar trebui să-şi întoarcă mai mult privirea asupra tinerilor, pentru a le oferi şanse în meseriile viitorului, în care amprenta este a inteligenţei artificiale. „Nevoile de infrastructură sunt enorme şi un program de investiţii majore pe termen lung va creşte încrederea investitorilor, va impulsiona creşterea economică şi va alimenta, în acelaşi timp, optimismul tinerei generaţii.”

    De optimism dă dovadă şi Marcel Cobuz, privind către viitorul industriei construcţiilor, care, crede el, va creşte moderat, susţinut de finanţările marilor proiecte de infrastructură din ţări ca Franţa sau Marea Britanie. Automatizarea tot mai frecventă şi inteligenţa artificială vor revoluţiona procesele de producţie şi chiar modurile de utilizare, iar marile companii îşi vor seta ţinte ambiţioase de reducere a impactului lor asupra mediului.

    Cu aproape două decenii de experienţă la LafargeHolcim, Marcel Cobuz a învăţat că sectorul construcţiilor este unul care se reinventează rapid. Aşa cum a făcut-o şi el, indiferent că s-a întâmplat în Franţa, Grecia, Irak, Maroc, Elveţia…

    LafargeHolcim în România

    Pe piaţa locală, gigantul LafargeHolcim este prezent prin compania Holcim, producătoare de ciment şi beton, cu 800 de angajaţi în cele două fabrici – de la Câmpulung (judeţul Argeş) şi Aleşd (judeţul Bihor) – şi în celelalte unităţi de prelucrare a cimentului din ţară.

    În 2018, afacerile Holcim în România au fost de 1.270,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de anul anterior. Profitul a urcat cu 23% faţă de anul anterior şi s-a situat la 182,1 milioane de lei. Astfel, marja de profit a Holcim România a fost anul trecut de peste 14%.

    Recent, Holcim România a cumpărat grupul Somaco de la fondul de investiţii Oresa Ventures, într-o tranzacţie de peste 60 de milioane de euro care aşteaptă încă acordul Consiliului Concurenţei.

    Pe plan local, operaţiunile LafargeHolcim sunt conduse, de la începutul anului 2018, de Horia Adrian, de asemenea cu experienţă peste graniţe. El a început să lucreze în 2000 pentru Holcim, fiind iniţial responsabil cu dezvoltarea businessului pentru agregate şi betoane. După patru ani, a fost trimis în Azerbaidjan pentru a coordona activitatea companiei de acolo, iar după şase ani s-a mutat la Moscova, pentru a conduce Holcim Rusia. La începutul lunii februarie 2018, Horia Adrian a preluat funcţia de CEO al Holcim România, dar şi pe cea de market head al Lafarge Holcim pentru Europa emergentă, conducând activitatea din Bulgaria, Serbia, Azerbaidjan şi Republica Moldova.

  • Avocatul care a părăsit mediul juridic cu scopul de „a pleda” pentru o îmbrăcăminte corectă

    Cezar Ioneşcu a înfiinţat în urmă cu un deceniu afacerea Domni de România, prin care predă bărbaţilor regulile unei ţinute perfecte. Atunci când a lansat conceptul, acesta avea forma unui blog personal, activ şi astăzi, care reprezintă o platformă online ce conţine informaţii teoretice şi practice despre cum ar trebui să arate o ţinută perfectă pentru bărbaţi. Aceasta a înregistrat la jumătatea anului curent afaceri de 750.000 de euro, iar până anul viitor el vizează atingerea unui prag de 2,5 milioane de euro, creştere ce se va baza pe cererea mare de pe pieţele externe, europene, precum Milano sau Viena. 

    „Ideea a pornit la acea vreme, ca multe alte idei de business din România, din marea pasiune a subsemnatului pentru haina şi atitudinea bărbătească şi din lipsa acută în piaţa românească a unei informaţii relevante în domeniu”, povesteşte antreprenorul.

    Cezar Ionaşcu a pus bazele businessului Domni de România printr-o investiţie de aproape 150.000 de euro, desfăşurată pe parcursul a trei ani, în dezvoltarea conţinutului şi variantelor în care va fi livrată informaţia.

    În cadrul afacerii lucrează o echipă formată din zece persoane.

    Dacă la început Domni de România oferea informaţii teoretice şi practice despre imaginea bărbătească, în timp Cezar Ionaşcu a început să se adreseze şi femeilor. Ca urmare a unei reacţii pozitive din partea publicului, antreprenorul a extins liniile de business spre servicii de personal shopping şi audit de garderobă, mentorat pentru probleme relaţionale, de cuplu, despre vocaţie, afiliere, studii, job şi altele, a adăugat antreprenorul.

    „Businessul Domni de România are ca obiect de activitate procese transformaţionale aplicate pentru femei şi bărbaţi care, prin unelte specifice, ajung într-un timp determinat la forma lor cea mai bună, de la aspectul fizic la cel mental, social, profesional, relaţional, şi vizual”, explică Cezar Ionaşcu.

    El povesteşte că dacă în urmă cu zece ani consultanţa de imagine nu era un serviciu cunoscut pe piaţă, în prezent acest serviciu este livrat în peste zece ţări, pe trei continente, în trei limbi. De altfel, antreprenorul spune că nu a avut probleme în ceea ce priveşte înfiinţarea sau dezvoltarea businessului pe piaţa locală, acesta înregistrând o creştere organică încă de la început.

    „Povestea cu trauma, durerea, pierderea sau trei falimente până la atingerea succesului sunt pentru aceia care ori nu fac ceea ce trebuie, ori îndeplinesc sarcini pentru altă misiune decât a lor. În cazul de faţă lucrurile au funcţionat de la sine şi au crescut organic în cei 10 ani de activitate. Astăzi, consultanţa de imagine sau cea extinsă, de masculinitate, este livrată în peste zece ţări, pe trei continente, în trei limbi.”

    Serviciul de consultanţă vestimentară a apărut, spune el, după ce a sesizat o nevoie a oamenilor de a învăţa cum să asorteze piesele vestimentare astfel încât să contruiască o ţinută perfectă, într-o lume în care pe rafturile magazinelor stau zeci de mii de haine care aşteaptă să fie cumpărate şi purtate, spune Cezar Ionaşcu.

    „Iniţial a fost nevoie să observ nevoia oamenilor de a se îmbrăca. Ceva atât de banal pentru care piaţa oferă tot, de la brandurile diverse care pun pe piaţă munţi de haine, până la vânzători amabili care vor să scape de marfa de la raft. Dar, în această multitudine de oferte, pe piaţă nu existau informaţie specifică, explicaţii pertinente şi orientare în spaţiu.”

    Antreprenorul spune că modul în care ghidează bărbaţii şi femeile spre ţinute perfecte este prin şedinţe de consultanţă, care se pot transforma în programe de mentorat ce pot costa între 25.000 de euro şi 50.000 de euro pe an.

    „Se pleacă de la o şedinţă de consultanţă cu unul dintre membrii echipei pentru o nevoie curentă precum ţinuta zilei, întâlnire de business, interviu de angajare, călătorie, nuntă, botez, cu un preţ de câteva sute de euro şi se poate ajunge la programe de mentorat anuale cu preţuri între 25.000 şi 50.000 de euro.”

    În portofoliul de clienţi al businessului Domni de România se regăsesc de la elevi de 18 ani, „care ajung la primul bal de absolvire şi nu ştiu ce să poarte pentru a-şi impresiona iubitele”, bărbaţi cu vârste de peste 60 de ani care vor să ştie ce haine să poarte în funcţie de evenimentele la care se prezintă şi miri care poartă pentru prima dată un smoking, până la „milionarul excentric care vrea să înţeleagă pariul culorilor bărbăteşti”, explică fondatorul.

    În prezent, Domni de România oferă serviciile de mentorat pe tot teritoriul ţării dar şi peste graniţele România, compania înregistrând solicitări din oraşe precum Viena sau Milano. El a menţionat că în rândul populaţiei tinere masculine s-a observat, începând cu anul 2007, o creştere a interesului pentru propria imagine, interes ce a cunoscut creşteri de aproape 16% în fiecare an.

    „Oferim serviciile în toată ţara. Cele mai multe solicitări vin din Bucureşti, Cluj, Chişinău, Milano, Viena şi Timişoara, în această ordine.”
    Cezar Ionaşcu a menţionat că strategia de dezvoltare a businessului vizează extinderea activităţii către zona Europei de Est, Asia, India şi SUA. În plus, el nu exclude deschiderea unui magazin specializat în cadrul căruia să ofere servicii de mentorat în modă.

    „Nu excludem deschiderea, în curând, a unui magazin specializat. Prin serviciile de personal shopping şi audit de garderobă se dă exact mâna de ajutor dorită de orice bărbat la intrarea în mall din fiecare sâmbătă în care trauma trăită de fiecare în parte este mare – ce să cumpăr? Cu ce să asortez? Ce mi se potriveşte? În ciuda ofertei mari de haine, sunt prea puţine informaţiile pe care un bărbat le deţine pentru a alege corect, în consecinţa nevoilor sale.”

    Rolul hainelor, potrivit lui Cezar Ionaşcu:
    Rolul primordial al hainelor este unul funcţional – ele ne apără de vânt, ploaie, ninsoare, temperaturi scăzute sau soare. În funcţie de aceste coordonate, în special în mediul local, bisezonier – primăvara / vara, respectiv toamna / iarna – hainele au funcţie aproape vitală. Funcţionalitatea lor se extinde până la coordonatele comoditate şi croi, în sensul în care hainele sau accesoriile purtate ar trebui să confere o senzaţie de confort sporit odată îmbrăcate – pantofii să fie pe măsură pentru a nu crea bătături, materialele să fie unele din fibră naturală pentru a proteja, iar nu a dăuna pielii, iar relativ la croi, acestea să fie cât mai aproape de corp, urmând liniile acestuia, prin încadrare în măsurile corecte, iar nu purtarea unor haine cu două – trei numere mai mari, respectiv unele foarte strâmte.

    Rolul secundar al hainelor este acela informal – arată privitor la încadrarea în ierarhia socială a persoanei. Exemplul clasic în acest caz este reprezentat de uniformă şi purtătorii acesteia. Indiferent că este vorba de funcţionari publici, cadre medicale sau liber-profesionişti, aceste uniforme indică, de cele mai multe ori, profesia şi / sau ocupaţia persoanei. În mediul business, uniforma este reprezentată de variaţiunea costum bleumarin / costum gri. Acest fapt pentru că tocmai mediul de business impune o astfel de rigoare. Transmiterea încrederii se face în prezenţa unor culori de bază, care să nu epateze. Ideea de costum, ca şi ideea de smoking, ţine de egalizarea vizuală a participanţilor la conjunctura predeterminată.

  • Tânărul care, la doar 25 de ani, este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale

    La doar 25 de ani, Cornel Amariei este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale: de la roboţi-salvatori, până la ochelarii .lumen, meniţi să îi avertizeze pe nevăzători prin vibraţii de obstacolele ce le ies în cale. În prezent, este head of innovation la Continental Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice şi software pentru industria auto, unde, alături de colegii săi, lucrează la crearea viitorului mobilităţii.

    Cornel Amariei s-a născut în Bucureşti, într-o familie în care ambii părinţi sufereau de handicap locomotor. Se autodescrie drept un om curios şi îi place să creeze lucruri cu impact. A construit primul robot la vârsta de 15 ani, iar scopul acestuia era unul nobil: să fie trimis în dărâmăturile de după un cutremur pentru a găsi supravieţuitori.

    A construit ulterior diverşi roboţi, iar în clasa a X-a a înfiinţat primul club de robotică din licee din România, el fiind elev la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (ICHB), o instituţie privată de învăţământ recunoscută pentru numărul mare de elevi olimpici la nivel internaţional. A creat primul club de robotică din licee şi a primit ofertă de job la 16 ani. Tot în 2010, la câteva luni după ce a creat acest club de robotică, s-a angajat ca cercetător la compania românească MB Technology, unde a contribuit la realizarea proiectului Roboscan Aeria, un robot care scanează avioanele.

    Ulterior, a creat .lumen. „Când am creat .lumen şi am început să căutăm finanţare, am făcut un plan financiar şi am constatat că putem fi o piaţă de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificaţie, când rezolvi o problemă, vor veni şi banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.” Legat de obiectivele sale profesionale pentru următorul deceniu, Cornel Amariei spune că cel mai mult îi place să creeze: „Direcţiile pe care mă concentrez sunt mobilitatea inteligentă, asistenţa handicapurilor umane, unde se află şi .lumen, iar ultimul este încă în discuţie. Poate să fie ori construcţii, ori educaţie şi creaţie. Sau poate vor fi toate cele patru direcţii. O să vedem”.

    Cornel Amariei a apărut în ediţia 2019 a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.

  • Povestea „Directoarei desculţe”, femeia care te învaţă cum să începi o afacere în care poţi lucra de acasă

    Barefoot Executive este şi numele site-ului pe care îl deţine şi a cărţii bestseller pe care a creat-o cu scopul de a ajuta oamenii să lucreze de acasă într-un mod profesionist.

    „Carrie Wilkerson a pornit la drum cu oportunităţile unei fete obişnuite, dintr-un oraş mic, capabilă să gândească dincolo de limite”, începe secţiunea About me (Despre mine) a site-ului său, care s-a dezvoltat de la un simplu blog, la un imperiu cu zeci de mii de abonaţi. Astăzi, Wilkerson este autoare a bestseller-ului Barefoot Executive, speaker internaţional, câştigătoare a numeroase premii pentru activitatea sa de consultant şi influencer în social media şi un invitat solicitat al posturilor de radio. De asemenea, a apărut la CNN, Fox Business News şi a fost numită de Forbes în topul influencerilor la segmentul small business (afaceri mici). Conform site-ului său, este şi consultant de marketing şi trainer în vânzări, lucrând cu cu clienţi precum Google, John C. Maxwell, Zig Ziglar etc. În anul 2009 a fost numită „cel mai bun om de marketing al anului”.

    Carrie Wilkerson are în spate o experienţă vastă ca reprezentant de vânzări şi consultant în afaceri. În prezent, aceasta îşi câştigă existenţa oferind sfaturi a peste 100.000 de bărbaţi şi femei, din experienţa sa ca „Barefoot Executive”. „Te poate învăţa cum să îţi construieşti afacerea de care ai nevoie şi cum să conectezi punctele „DE CE” şi „CUM. De asemenea, te va ajuta să îţi faci un plan prin care poţi obţine ceea ce îţi doreşti, conform condiţiilor tale, din propria casă, chiar şi desculţ, dacă asta vrei ””, arată descrierea de pe site-ul acesteia.

    Deşi a pus bazele mai multor afaceri în ultimii 19 ani, Carrie Wilkerson a crescut şi patru copii, cel mai mic fiind la grădiniţă, iar cel mai mare la liceu. Porecla de „Barefoot Executive” a primit-o cu ani în urmă, când era gravidă şi, cu toate acestea, conducea de acasă operaţiunile unei firme. „Cred că oricine îşi poate crea viaţa pe care o doreşte, menţinându-şi priorităţile intacte”, este motto-ul acesteia. 

  • Mesajul lui Morgan Freeman care te va face să vezi viaţa cu alţi ochi: „Am milioane de dolari în bancă, dar…”

    Atinge asta o coarda sensibilă în ţine? Eşti deprimat? Eşti trist? Aproape că am spus adevărul… dar spun asta pentru că vreau că ceva să se schimbe. Nu spun că nu poţi avea succes pe plan financiar. Spun doar să ai un scop mai mare în viaţă pe lângă fugă după bani.

    Sufletul tău ţipă că tu să răspunzi chemării tale adevărate. Ai posibilitatea să schimbi ceva dacă redefinesti ce înseamnă cu adevărat succesul pentru ţine. Poţi transformă relaţiile dureroase şi poţi construi alte relaţii frumoase. Te poţi ierta şi îi poţi ierta pe cei care ţi-au greşit şi te-au rănit. Poţi deveni un lider povatuindu-i pe alţii.

    Cine vrei să fii?
    Îţi poţi reechilibra priorităţile în viaţă. Îţi poţi vindecă şi salva căsnicia şi poţi recrea o iubire mai puternică decât ai crezut vreodată că este posibil. Poţi deveni cel mai bun părinte posibil la orice vârstă, chiar şi la 86 de ani… dar nu aştepta până atunci. Vei fi întotdeauna gata să faci mai mulţi bani, dar nu poţi face mai mult timp, scrie b1.ro

    Într-o zi, la fel că şi mine, vei muri. Pentru ce anume vrei că oamenii să îşi amintească de ţine? Ce poţi face pentru alţii pentru a face lumea un loc mai bun? Care este adevăratul tău scop pe acest pământ?

    Cu toţii vom muri într-o bună zi, însă doar câţiva oameni ajung să trăiască cu adevărat. Poţi să ieşi din umbră.. poţi găsi lumina. Ai fost făcut pentru măreţie.

    Ai fost făcut pentru mai mult decât ce faci pentru a îţi câştigă existenţa. Eşti o fiinţă menită să inspire şi să ajute lumea. Să înţelegem asta o dată pentru totdeauna.

    Astăzi, păşeşte în această lume în care există iubire adevărată… şi, în cele din urmă, îţi vei da seama că iubirea este, de fapt, ce ţi-ai dorit toată viaţă.

    Iubeşte mai mult şi mai mult, în fiecare zi, în orice mod… şi niciodată nu renunţă. Indiferent de cât de plin de provocări va fi destinul tău în viaţă, lumea are nevoie de ţine ACUM mai mult că oricând.

    Împreună cu iubirea, compasiunea, iertarea şi credinţă în umanitate vom învinge răul o dată pentru totdeauna.

    Această este o narare a lui Morgan Freeman. Actorul nu este pe moarte, doar a dorit să transmită un mesaj important.

  • A început în 1993 cu un chioşc, iar azi conduce un grup de firme cu venituri de peste 50 de milioane de euro

    Bogdan Piţigoi şi-a început aventura antreprenorială în 1993 cu un chioşc, iar astăzi deţine un grup de firme care generează venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. În cadrul unei întâlniri cu presa, ce a avut ca scop prezentarea noii identităţi vizuale a Tester, el a vorbit despre istoria de 24 de ani a companiei, despre investiţii şi venituri, dar şi despre cât de interesat ar fi de extinderea în alte zone ale ţării.

    ”Nu ştiu dacă românii fac bani mai uşor, dar cu siguranţă fac mai mulţi“, spune Bogdan Piţigoi, fondator şi preşedinte al Tester Grup, referindu-se la motivul pentru care mediul de afaceri din Iaşi traversează un moment favorabil. ”în România e fain şi în Iaşi e şi mai fain“, râde el. ”Iaşi este în cel mai fast moment al său astăzi, atât din punct de vedere economic, cât şi social sau cultural. Este un oraş frumos în care merită să trăieşti, iar businessurile se dezvoltă, sunt joburi bune. Păi să termini tu facultatea şi să te angajezi la 500-700 de euro net? Acum zece ani nu visa nimeni la asta.“

    Născut în Roman (judeţul Neamţ) şi absolvent al Facultăţii de Drept din Iaşi, omul de afaceri de 47 de ani a intrat în afaceri încă din studenţie, când a lucrat ca distribuitor de produse alimentare, şi reuşea performanţa, povesteşte el, de a ”vinde câte 15 tiruri de snacksuri Star Foods pe lună la Iaşi“. După ce a distribuit snacksuri, ciocolată marca Poiana, băuturi răcoritoare şi îngheţată Delta, Piţigoi a renunţat la businessul de distribuţie în 2003, când a constatat că în 2002 făcuse un profit net de doar 1.000 de dolari. A luat atunci o decizie care s-a dovedit, în timp, a fi cea potrivită: a luat cei mai buni agenţi de vânzări pe care îi avea în distribuţie şi a pornit cu ei businessul de maşini.

    Au trecut 14 ani de atunci, iar şeful Tester Grup estimează o cifră de afaceri de 53 de milioane de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă o creştere de apoximativ 18% faţă de 2016, în vreme ce numărul de angajaţi a ajuns la 700.

    Casa Auto, ca brand auto din cadrul grupului Tester, a vândut anul trecut în jur de 3.000 de maşini, cu 24% mai mult faţă de 2016, în vreme ce businessul de autovehicule rulate reprezintă sub 10% din totalul vânzărilor. Mai exact, în ceea ce priveşte maşinile noi, Casa Auto are o cotă de piaţă de peste 50% în Iaşi. Segmentul auto a generat aproximativ 80% din cifra de afaceri a întregului grup, aproximativ 42 de milioane de euro. Pentru 2018, antreprenorul se aşteaptă la o creştere de 15%, la nivelul întregului grup. Privită în ansamblu, piaţa auto din Moldova se aseamănă, ca împărţire, celor din restul ţării: cinci maşini second-hand importate la una nouă. Judeţul Iaşi reprezintă 2,9% din piaţa auto naţională, iar numărul de unităţi comercializate în 2017 a fost de aproximativ 6.500-7.000.

    ”Din fericire, ieşenii nu au o predispoziţie spre maşini germane, aşa cum aud că e cazul în vestul ţării“, remarcă Piţigoi. ”Sunt interesaţi de maşini bune, aşa cum sunt cele franţuzeşti sau cele japoneze. Ceea ce am observat e că oamenii sunt foarte pregătiţi, consultanţii în vânzări trebuie astăzi să ştie meserie, să cunoască produsul, să «aibă argumentele la ei».“ Anul trecut antreprenorul moldovean nu a investit în spaţii auto noi, iar celelalte cheltuieli sunt greu de cuantificat, spune Bogdan Piţigoi. ”Dacă creşti stocul de maşini şi îţi cresc vânzările, da, este o investiţie, dar nu o cuantificăm, pentru că sunt investiţii operaţionale. Eu cred că ceea ce ne diferenţiază pe noi de ceilalţi sunt serviciile, adică tot ceea ce am construit în jurul afacerii de bază. în general, auto înseamnă vânzări, maşini noi, service; noi vrem mai mult. Eu am un vis: când un ieşean se gândeşte la maşini sau la orice ţine de maşini, prima dată să îi vină în minte Tester Grup, şi mai exact Casa Auto.“ în momentul de faţă, Tester Grup comercializează zece branduri auto, fiind, din acest punct de vedere, cel mai marea dealer din România.

    în septembrie 2017, Tester Grup a lansat primul serviciu de car sharing din România care va utiliza exclusiv vehicule electrice. După ce se înregistrează pe site-ul companiei, utilizatorii vor putea închiria maşinile de la unul dintre cele cinci puncte de încărcare şi le vor folosi atât timp cât au nevoie, autonomia fiind undeva între între 120 şi 300 de kilometri; flota de maşini electrice va fi distribuită în întregul oraş. Caby, aşa cum este numit serviciul, dezvoltă propria reţea de staţii de încărcare a maşinilor în parteneriat cu E.ON, care a demarat un program internaţional de mobilitate alternativă ce vizează realizarea unei reţele paneuropene de staţii de încărcare. Două dintre aceste staţii de încărcare sunt găzduite de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Caby va fi utilizat pentru început de angajaţii din companii, dar pasul următor implică extinderea flotei şi deschiderea către publicul larg. Flota numără zece maşini, iar investiţia totală în proiect s-a ridicat la peste 250.000 de euro.

    Un alt business semnificativ din portofoliul Tester este cel pe zona de imobiliare. Până în acest moment, Piţigoi a construit în Iaşi spaţii cu o suprafaţă cumulată de 65.000 de metri pătraţi. Compania a dezvoltat şi administrează 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A+ şi A prin proiectele Ideo, Centro şi Solo,  plus alte 18.000 de metri pătraţi de spaţii de producţie şi depozitare în primul şi cel mai mare centru logistic din Moldova, SOLO Park. Printre chiriaşii clădirilor deţinute de Tester Grup se numără Conduent (fostă divizie a Xerox), Oracle, GfK, Tata Technologies, KPMG sau Falcon Trading, o companie românească de software cu peste 70 de angajaţi. Reprezentanţele auto ale Tester Grup, ce funcţionează sub brandul Casa Auto, mai însumează aproximativ 17.000 de metri pătraţi. Alături de Bogdan Piţigoi, principalii jucători de pe această piaţă sunt Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group, şi Gheorghe Iaciu, acţionar al dezvoltatorului imobiliar Impact. Pe de altă parte, prin divizia de ospitalitate, Tester deţine restaurantul Ideo, din centrul cu acelaşi nume, precum şi Idei Cafe, adică lanţul de cafenele care deservesc Casa Auto.

    Antreprenorul moldovean spune că nu a intrat pe piaţa imobiliară rezidenţială pentru că i-ar fi greu să respecte standardele de calitate dorite şi să facă faţă pieţei rezidenţiale actuale. ”Ar fi mare investiţia vizavi de cât poţi să obţii când îl vinzi. Eu trebuie să pun fier-beton cât trebuie, trebuie să pun ciment de care trebuie, trebuie să am experţi, arhitecţi, proiectanţi; şi asta pentru că ţin în primul rând la ce facem noi, ca Tester Grup. Oamenii vor să cumpere foarte ieftin, nu contează ce – şi nu doar în România. Omul vrea să câştige foarte mulţi bani când se duce să muncească, cât de mulţi se poate, dar în momentul în care pleacă de la muncă se transformă într-un client care vrea să plătească foarte puţin. întâlneşte apoi nişte oameni ca şi el, care trebuie să trăiască vânzând produsul respectiv. Dubla asta ipostază generează dorinţa noastră, a tuturor, de a cumpăra foarte ieftin. Şi nu poţi să te pui cu asta, pentru că dorinţa clientului e cea mai importantă.“

    TIMPUL PENTRU O NOUĂ IMAGINE

    ”A fost primul rebranding, iar scopul a fost să facem ceva modern, care să ne reprezinte“, motivează omul de afaceri decizia de a dezvolta o nouă imagine. ”Când cineva se gândeşte la noi fără să ne cunoască, prima dată vede un material, o mapă, un pix, vede ceva; şi acel ceva trebuie să îi placă. Iar noi vrem să fim la nivelul la care zic eu că ar trebui să tindă orice companie serioasă din România, indiferent că e românească sau multinaţională.“

    Acesta e şi motivul pentru care angajaţii au fost implicaţi în procesul de căutare a noii identităţi, prin focus grupuri sau discuţii individuale alături de compania responsabilă de rebranding. ”Eu cred că dacă ei simt că e al lor, dacă ei simt că Tester Grup e firma lor şi le place, acesta e câştigul meu, pentru că ei sunt ambasadorii brandului.“ Tester Grup va ajunge în alte zone ale ţării atunci când se va ivi o oportunitate viabilă, descrie Bogdan Piţigoi viziunea sa legată de extinderea dincolo de Moldova.

    ”Nu am un plan imediat, dar atunci când apare o oportunitate vom fi pregătiţi să o analizăm. Eu când mă gândesc la afaceri mă gândesc la tot ceea ce înseamnă o activitate economică ce generează satisfacţia clientului şi profit. Ideea de extindere nu e un scop în sine. Am mai avut oferte, dar nimic nu s-a potrivit cu ceea ce voiam eu şi din punctul de vedere al sustenabilităţii economice în viitor. Dacă are sens, e business; dacă nu are sens, nu e business.“ A primit mai multe oferte de a vinde afacerea, atât de la oameni de afaceri din România cât şi de la străini. ”Au fost sume interesante – pentru ei – dar care nu au fost conform aşteptărilor mele sau am considerat că viziunea lor pentru viitorul businessului nu era ceea ce mi-aş fi dorit eu„, remarcă omul de afaceri.

    Atunci când vorbeşte despre piaţa muncii din Iaşi, Bogdan Piţigoi spune că nu a găsit niciodată oameni şi a preferat să îi formeze chiar el, dându-le ulterior posibilitatea de a avansa. ”Toţi managerii mei sunt dintre colegi care s-au angajat în primul eşalon, pe vremuri; directorul executiv lucrează de 23 de ani în firmă. Am înţeles de-a lungul timpului că e mult mai bine şi mai eficient să oferim oportunităţile oamenilor noştri. Eu am grijă să urmăresc fiecare om în ceea ce face, ce comportament are, ce atitudine, şi dacă îl văd că este bun intră în Academia Tester.“ Programul la care face referire şeful Tester Grup reprezintă cursurile cu traineri interni sau externi; acolo oamenii sunt descoperiţi şi intră pe listele de aşteptare, fiind avansaţi atunci când se eliberează un post.

    Dacă ar trebui să ia totul de la început, omul de afaceri spune că s-ar orienta către un business care nu necesită multe resurse – cel mai probabil o afacere în tehnologie. ”Mi-ar plăcea să am posibilitatea să mă asociez cu cineva care se pricepe la acest domeniu, aş investi dacă aş identifica o afacere în care să cred, care să aibă potenţialul de a face ceva.“

    Preşedintele Tester Grup insistă asupra ideii că onestitatea e cea mai importantă calitate pe care o poţi dovedi în afaceri. ”Eu întotdeauna am insistat să fim corecţi faţă de clienţi; poate vom pierde o vânzare, un client, dar pe termen mediu şi lung cu siguranţă vom câştiga. Avem timp să aşteptăm, nu vrem să câştigăm toţi banii anul acesta, nu vrem să vindem firma“, spune Bogdan Piţigoi. ”De-asta şi rebrandingul a durat atât de mult, pentru că am vrut să ştiu cu siguranţă ce facem. Până la urmă, omul nu cumpără imaginea ta, el cumpără serviciile tale, produsul tău. Dacă el o să vadă că totul e în regulă, că tu eşti corect, o să vină şi o să se întoarcă la tine. Eu le spun tuturor: «Nu am cum să îţi dau preţul acesta, să aduc bani de acasă», şi tot la mine vin. Dar pentru asta ai nevoie de timp, ai nevoie de ani şi ani.“

  • Replica medicilor pentru Cătălin Rădulescu: „Reacţia furibundă a unui muribund. Neruşinare fără margini”

    Medicul Valentin Boldea din Galaţi a declarat, pentru MEDIAFAX, că declaraţia lui Rădulescu „este reacţia furibundă a unui muribund”.

    „Este un om supărat. El este medic şi este furios. Este reacţia furibundă a unui muribund din punct de vedere intelectual şi politic. În rest este can can, nu poţi să iei ce ai dat. Nu este normal să
    alunge pe cineva din ţară, este opţiunea fiecăruia. Până acum, medicii nu au fost daţi afară din ţară, dar fiecare are dreptul să-şi aleagă propriul drum profesional şi personal. Să nu mai zicem că toate creşterile de care vorbeşte nu sunt aşa spectaculoase. Au primit doar medicii din spitale, medicii de familie sunt mult în urmă”, a spus medicul Valentin Boldea.

    La rândul său, medicul Vasi Rădulescu este de părere că majorarea salariilor medicilor a fost un act de normalitate.

    „Era nevoie de aşa ceva, iar cel mai mult au simţit asta medicii rezidenţi. Eu îmi aduc aminte că am început rezidenţiatul cu 770 de lei salariu lunar. O ruşine. Acum, să ieşi, în calitate de politician, dar şi ca absolvent de medicină, spunând că medicii ar trebui să dea salariile înapoi sau să plece din ţară doar pentru că partidul tău a picat în jos la alegeri şi ţara dă un semnal puternic că nu-ţi mai doreşte formaţiunea e o neruşinare fără margini. E, pe undeva, o recunoaştere că ai mărit salariile în scop pur electoral, să-ţi asiguri bazin de votanţi. E o constrângere. Dar nu mă mai miră nimic din ce vine de la astfel de specimene”, a declarat pentru MEDIAFAX medicul Vasi Rădulescu.

    Medicul primar dr. Livia Davidescu, din Craiova, a spus, pentru MEDIAFAX, că dacă ar fi invitată să aibă un dialog imaginar cu Cătălin Rădulescu, l-ar întreba dacă ieşirea sa publică reprezintă punctul de vedere al partidului pe care îl reprezintă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cele mai responsabile companii din România: Sodexo Pass România – Empowering Women 2017 – 2019

    Motivaţie

    Empowering Women este un proiect care adresează probleme de natură socială, iar scopul său este de a susţine misiunea Stop Hunger asumată la nivel global: de a lupta împotriva foametei şi de a susţine femeile din comunităţi rurale slab dezvoltate. Empowering Women a fost lansat în februarie 2017, în parteneriat cu World Vision România, iar scopul proiectului este de a crea un mecanism de susţinere a femeilor din grupuri vulnerabile (mame singure, fără un loc de muncă, cu mai mulţi copii) din comunităţile Mihăeşti (jud. Vâlcea) şi Predeşti (jud. Dolj).

    Descrierea proiectului

    Sodexo Pass România face parte din grupul Sodexo. La nivel global, Sodexo susţine diverse ONG-uri şi iniţiative sub umbrela Stop Hunger, o organizaţie fondată în urmă cu 20 de ani de către angajaţii Sodexo din SUA, care îşi asumă misiunea de a lupta împotriva malnutriţiei şi a foametei. Această misiune este asumată şi susţinută şi de către Sodexo România încă din 2008, când au fost iniţiate diverse proiecte cu acest scop, au fost susţinute ONG-uri cu misiuni similare, proiectul Empowering Women fiind doar un exemplu.

    Soluţia propusă de acest proiect a fost de a investi în educaţia femeilor din comunitate şi de a dezvolta două cooperative agricole, care să asigure locuri de muncă şi un venit stabil pentru persoanele implicate în proiect.

    Proiectul este structurat în trei părţi: predarea unor cursuri cu noţiuni de bază de antreprenoriat; dezvoltarea a două cooperative agricole (şi crearea unor locuri de muncă pentru femeile implicate în cadrul cooperativelor); coordonarea activităţii de marketing şi susţinerea dezvoltării cooperativelor pe termen lung, dar şi dezvoltarea strategiei de vânzare şi a organizării activităţilor curente.

    În acest context, agricultura devine, dincolo de o ocupaţie specifică locuitorilor din mediul rural, o sursă de venit şi un pretext de colaborare. Beneficiul pe care îl au femeile incluse în proiect este că pot realiza un venit propriu, contribuind la ameliorarea situaţiei financiare a familiei. În cadrul cooperativelor, femeile cultivă legume şi fructe, care după recoltare sunt conservate şi procesate sub formă de zacuscă, gemuri sau sosuri. Acestea sunt vândute sub brandul „Dar de gospodar“  prin intermediul unor parteneri şi la diverse târguri de profil. În plus, în anul 2019 va fi lansată o platformă online dedicată, ce urmează să fie folosită pentru a vinde produsele. 

    Valoarea totală a proiectului este de peste 300.000 de euro, pentru cei trei ani de implementare a celor două cooperative agricole din Mihăeşti şi Predeşti. Proiectul va fi susţinut încă un an cu finanţare, în 2019, urmând ca din 2020 cele două cooperative să îşi continue misiunea pe cont propriu.

    Rezultate

    La cursurile cu noţiuni de bază de educaţie financiară şi antreprenoriat au participat 30 de persoane din grupul ţintă. Femeile implicate au urmat, de asemenea, cursuri de specialitate (bucătar, lucrător bucătărie etc.) şi au fost demarate demersurile pentru obţinerea avizelor necesare. La finalul lui 2018, după primii doi ani de proiect, cele două cooperative agricole – AgroAlim Mihăeşti şi AgroAlim Predeşti – funcţionau şi aveau 12 angajate. La Mihăeşti există un spaţiu renovat, o minifabrică, unde au început să fie produse borcane cu zacuscă şi sosuri de ardei; ulterior, acestea au fost vândute prin intermediul unor parteneri ai Sodexo şi World Vision.

    La Predeşti, în solariul construit, au fost cultivate sute de kilograme de roşii, care au fost vândute în pieţe dar şi către cooperativa din Mihăeşti, pentru a fi folosite la procesare. World Vision şi-a propus ca în anul 2019 să implementeze un sistem sustenabil de vânzare şi de lucru, care să producă venituri şi să implice 16 femei din cele două comunităţi, care să beneficieze de locuri stabile de muncă.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    104,3 mil. lei

    Număr de angajaţi
    250

    Valoarea investiţiei
    300.000 euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2017-2019

  • BREAKING Comisia Europeană, prima reacţie privind legalizarea canabisului în scop medicinal în România

    ”Cannabis sativa (canabisul) şi canabinoizii sunt folosite în scop medicinal în unele state membre ale Uniunii Europene, conform Observatorului european pentru droguri şi toxicomanie”, precizează reprezentanţa din România a Comisiei Europeane, într-o postare pe Facebook.
     
    Canabisul este cel mai consumat drog ilicit din Europa, se mai precizează în postare.
     
    ”În Uniunea Europeană, nicio ţară care permite utilizarea medicinală a preparatelor din canabis nu recomandă fumatul ca mod de administrare. În privinţa eficienţei canabisului în scop medicinal, un raport al Observatorului european pentru droguri şi toxicomanie arată că sunt necesare cercetări şi studii clinice suplimentare, inclusiv care să analizeze dozajul şi interacţiunea cu alte medicamente, dar şi studii care să observe pacienţii pentru o perioadă mai lungă de timp”, se mai menţionează în postarea Comisiei Europene.
     

  • Covoare pentru tigri

    Aşa stau lucrurile şi în cazul iniţiativei Tomorrow’s Tigers a World Wide Fund for Nature, care are ca scop obţinerea de bani pentru proiectul de dublare a numărului de tigri aflaţi în libertate între 2010 şi 2022, următorul an al Tigrului din zodiacul chinezesc, scrie Financial Times.

    Au fost contactaţi în acest sens o serie de artişti, printre care Gary Hume, Rose Wylie, Raqib Shaw, Kiki Smith sau Anish Kapoor, care să creeze covoare inspirate de cele tibetane cu tigri, având libertatea să le interpreteze cum doresc.

    Creaţiile acestora au fost apoi transpuse în ediţii limitate disponibile pe site-ul instituţiei care le-a solicitat pentru sume cuprinse între 10.000 şi 25.000 de lire sterline.