BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Calendarul vaccinării în şcoli, prezentat de Valeriu Gheorghiţă

    Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că vaccinarea în şcoli se derulează timp de 2 luni atât pentru învăţământul preuniversitar, cât şi pentru învăţământul universitar pentru doza 1. Ulterior, în oglindă, se va continua cu administrarea celei de-a doua doze.

    În şcoli, vaccinarea începe pe 13 septembrie şi se va încheia pe 15 noiembrie, iar în universităţi începe la 1 octombrie şi se termină pe 1 decembrie.

    Universităţile pot organiza mai devreme punctele de vaccinare, spune medicul Valeriu Gheorghiţă.

    În şcoli, vaccinarea se va face fie cu echipa mobilă, fie se înfiinţează cabinete proprii, fie şcolile vor fi arondate centrelor de vaccinare din apropiere.

    Universităţile vor organiza cabinete de vaccinare în campusuri sau în alte spaţii corespunzătoare.

    „Ne dorim ca până la data de 10 septembrie spaţiile identificate să fie evaluate de specialişti din cadrul direcţiilor de sănătate publică, respectiv a Municipiului Bucureşti pentru învăţământul preuniversitar şi până la sfârşitul lunii octombrie pentru învăţământul universitar pentru a se demara deja activitatea de organizare a cabinetelor de vaccinare şi a spaţiilor în care se vor derula vaccinările cu echipe mobile”, afirmă medicul.

    De asemenea, coordonatorul campaniei de vaccinare spune că fiecare şcoală trebuie să stabilească repede modalitatea prin care va vaccina şi programul în una sau mai multe zile pe săptămână.

    Programul trebuie afişat la loc vizibil.

    Copiii vor fi însoţiţi la vaccinare de către aparţinătorii adulţi, iar vaccinările se fac doar după exprimarea consimţământului.

    Formularul de exprimare a consimţământului poate să fie descărcat anterior vaccinării: „este un link care va fi pus la dispoziţia tuturor, se regăseşte pe platforma de vaccinare”.

    În acest moment, aproape 500 de cabinete medicale şcolare îndeplinesc condiţiile pentru a înfiinţa un cabinet de vaccinare.

  • Numărul de cazuri de Covid-19 creşte constant în rândurile copiilor din Statele Unite, unde şcolile sunt deschise deja de câteva săptămâni: De la începutul anului şcolar, au fost închise peste 1.000 de instituţii americane de învăţământ

    Răspândirea contagioasei variante Delta a generat haos în ceea ce priveşte planurile de reîntoarcere la şcoală din Statele Unite, zeci de mii de elevi revenind temporar la modelul digital de învăţare, relatează The Wall Street Journal.

    De la sfârşitul lunii iulie, care a marcat începutul anului şcolar din SUA, au fost închise din cauza coronavirusului cel puţin 1.000 de şcoli din 31 de state , conform Burbio, un serviciu de date care monitorizează închiderea instituţiilor de învăţământ din 1.200 de districte americane.

    Deciziile au afectat în mod special şcolile din sudul Statelor Unite, unde şcolile s-au deschis mai devreme prin comparaţie cu alte regiuni ale ţării.

    În Mississippi, 13.715 elevi au fost diagnosticaţi pozitiv cu Covid-19 de la începutul lui august încoace, 20.000 de elevi intrând în carantină în ultimele trei săptămâni ale lunii. În New Mexico, aproape 10% din cei 317.000 de elevi au petrecut timp în carantină. Iar în Georgia, peste jumătate din focarele înregistrate în săptămâna 20-27 august au fost asociate cu instituţiile de învăţământ ale statului.

    Majoritatea şcolilor refuză să lanseze planuri de urgenţă şi se concentrează în schimb asupra unor soluţii care încearcă să ţină clasele deschise în ciuda focarelor, perioadelor de carantină şi lipsei de personal. Administratorii instituţiilor răspund în faţa sporadicelor focare prin măsuri precum obligativitatea purtării măştii faciale şi testarea frecventă a elevilor, încurajându-şi între timp angajaţii să se vaccineze împotriva virusului.

    WSJ scrie că este extrem de dificil să evaluezi precis gradul în care şcolile au fost lovite de coronavirus, în mare parte din cauza diferenţelor de raportare a datelor. Însă potrivit unei analize citate de publicaţia americană, numărul infecţiilor din rândurile elevilor a urcat rapid în statele în care copiii s-au întors de câteva săptămâni la şcoală.

    Un studiu publicat săptămâna trecută de Centrul pentru Controlarea şi Prevenirea Bolilor (CDC) arată cât de uşor se poate răspândi varianta Delta în situaţiile de învăţământ în care nu sunt urmate protocoalele de siguranţă. Într-o şcoală primară din California, un profesor infectat – care nu purta mască de protecţie şi nu se vaccinase anti-Covid – a răspândit virusul către jumătate din elevii prezenţi în clasa alăturată la sfârşitul lunii mai.

    Studiu: Oamenii care au contractat coronavirusul la începutul pandemiei au şanse mai mici de infectare cu varianta Delta prin comparaţie cu persoanele vaccinate cu Pfizer

    În total, contactul cu un singur profesor infectat a produs încă 26 de cazuri în interiorul şcolii. În acest context, CDC recomandă folosirea măştilor faciale în interior pentru toţi studenţii şi angajaţii şcolilor, indiferent dacă s-au vaccinat sau nu.

    Potrivit Worldometers, SUA au numărat peste 96.000 de cazuri în ultimele două zile, la care se adaugă aproape 1.000 de decese cauzate de SARS-CoV-2. Autorităţile americane au administrat până acum peste 374 de milioane de doze, suficient pentru 58% din populaţia ţării, conform Bloomberg.

     

     

  • Măştile textile vor fi interzise în şcoli. Ioana Mihăilă: Elevii şi studenţii, obligaţi să poarte la ore măşti de uz medical

    Măştile textile vor fi interzise în şcoli şi universităţi, anunţă ministrul  Sănătăţii.Ioana Mihăilă a vorbit şi despre cele două scenarii pentru cazul în care infectările vor depăşi 6 la mia de loucitori.

    Ioana Mihăilă a declarat, marţi, că s-a ales varianta participării fizice a elevilor la şcoală, cu respectarea normelor de protecţie până când incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor se menţine sub 6 la mia de locuitori.

    Când incidenţa depăşeşte 6 la mie, există două posibile scenarii, a spus ministrul. Unul este trecerea în învăţământ online integral, iar altul sistem hibrid cu învăţământ online pentru copiii nevaccinaţi şi netrecuţi prin boală şi posibilitatea de a continua învăţământul faţă în faţă pentru copiii vaccinaţi sau trecuţi prin boală în ultimele 180 de zile.

    Obligativitatea purtării măştii se menţine la şcoală în spaţiile închise. În spaţiile deschise masca nu va fi obligatorie, cu excepţia ceremoniei de deschidere a noului an şcolar, unde nu se va putea menţine distanţarea fizică.
    „Activitatea sportivă se poate desfăşura preferabil în spaţii exterioare. În cazul în care condiţiile meteo nu permit acest lucru, se pot desfăşura în interior până la incidenţa de 2 la mie, fără mască de protecţie”, a spus ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educaţiei: Până în momentul de faţă avem 20 de cereri înregistrate pentru şcoli pilot

    Până în prezent, circa 20 de unităţi şcolare au depus cereri la Ministerul Educaţiei pentru a deveni o şcoală pilot, spune Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

    Şcolile pilot sunt unităţi de învăţământ descentralizate, adică vin cu un curriculum oferit de şcoală, proiectarea pe arii de învăţare şi nu pe discipline şi curriculum la alegerea elevilor. Astfel, aceste şcoli decid singure cum grupează ariile de învăţare şi ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.

    ”Până în momentul de faţă avem 20 de cereri înregistrate la Ministerul Educaţiei pentru şcoli pilot. Dintre acestea, cele mai multe, circa jumătate, se referă la un proiect de curriculă elaborat conform metodologiei cadru, deci o pilotare curriculară. Sunt şi propuneri care vizează nişte aspecte mai punctuale, nişte metode de lucru diferite, care nu se înscriu în ideea de şcoală-pilot, după părerea mea”, a spus Radu Szekely în cadrul unei dezbateri organizată de Societatea Academică din România (SAR). 

    Încă din anul 2011, Legea educaţiei naţionale permite funcţionarea unor şcoli-pilot, experimentale şi de aplicatie. În anul 2020 au fost adoptate cele două acte normative necesare demarării procesului de pilotare, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 559 şi Ordinul de ministru nr. 4811, însă nicio şcoală nu a început efectiv procesul de pilotare până în prezent.

    ”Motivul pentru care încă nu am demarat niciun proiect de şcoală-pilot este că nu vrem să creăm o formă fără fond. Analizele pe care le-am făcut arată că este nevoie de o finanţare pentru asta, este nevoie de nişte schimbări legislative care să permită încadrări diferenţiate ale oamenilor, de exemplu. Un liceu care vrea să piloteze un curriculum diferenţiat şi vrea să angajeze oameni pentru a face asta nu poate face acest lucru în afara normelor pe care le are la dispoziţie prin Ministerul Educaţiei, nu o poate face cu bani din alte surse pentru că legea nu o permite. Chiar dacă ar avea sponsorizări sau finanţări private, nu pot angaja personal didactic decât pe normele încadrate la Ministerul Educaţiei”, a explicat Szekely.

    Mai mult, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei spune că şcolile pilot trebuie pregătite mai bine, iar factorii de decizie au aşteptat să vadă şi în ce măsură proiectul România Educată oferă posibilitatea de a descentraliza pilotarea.

    ”O şcoală pilot trebuie să piloteze nişte schimbări mai de amploare care, ulterior, să fie scalate la nivel naţional”, mai spune Radu Szekely.

    Consilierul prezidenţial pe educaţie Ligia Deca spune că şcolile pilot pot arăta dacă autonomia şcolară este eficientă.

    ”Ideea şcolilor pilot este şi o modalitate de a pune în practică creşterea autonomiei şcolilor, de a aduce decizia cât mai aproape de locul în care se întâmplă efectiv procesul educaţional. Cred că şcolile pilot ne pot arăta că autonomia şcolară dă rezultate”, a spus Ligia Deca în cadrul aceluiaşi eveniment.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cuprinde şi crearea a 60 de şcoli pilot care vor fi finanţate din fonduri europene. Şcolile pilot presupun trei principii alternative la tipul clasic educaţional, respectiv un curriculum oferit de şcoală, proiectarea pe arii de învăţare, ci nu pe discipline şi curriculum la alegerea elevilor.

     

     

  • Situaţie teribilă cauzată de temperaturile uriaşe. Mai multe şcoli se închid, după ce căldura a devenit insuportabilă

    Columbia Britanică a închis luni şcolile şi universităţile din cauza căldurii extreme.

    Lytton, un oraş din centrul Columbiei Britanice, la aproximativ 200 km nord de Vancouver, a raportat duminică o temperatură de 46,6° C.

    Înainte de acest weekend, maximul istoric din Canada era de 45° C, înregistrat în Saskatchewan în 1937, potrivit Schimbărilor Climatice şi de Mediu din Canada.

    Săptămâna aceasta se aşteaptă temperaturi şi mai mari, întrucât o mare parte din vestul Canadei a stabilit recorduri locale de temperatură, împingând oamenii să se adăpostească pe plaje şi pe marginile lacurilor, potrivit Reuters.
    Postările de pe reţelele sociale cu sfaturi care îi îndeamnă pe oameni să stea la umbră, fără a abuza de aparatele de aer condiţionat, au devenit virale, într-o provincie în care mai puţin de 40% dintre case au aer condiţionat, potrivit unui studiu din 2018 din B.C. Hidro.
    Temperaturile ridicate sunt neobişnuite în nord-vestul Pacificului, zonă care este mai obişnuită cu perioade lungi de ploaie decât cu soare, a spus Greg Flato, cercetător principal în cadrul Mediului şi Schimbărilor Climatice Canada cu sediul în Victoria.

    „Temperaturile devin foarte mari în timpul zilei, nu scad atât de mult noaptea şi rămân relativ staţionare, spre deosebire de tipul obişnuit de evenimente meteo aici, pe coasta de vest … care vin peste Pacific”, a spus Flato. „Clima se schimbă. Ştiinţa ne spune de multă vreme”.
     

  • Ce spune Orban, despre educaţia sexuală în şcoli

    ”Este vorba despre un subiect care ţine de conştiinţă şi este greu să luăm o decizie a nivelul coaliţiei să susţinem un punct de vedere unitar. E adevărat, am discutat acest subiect. S-au exprimat puncte de vedere, păreri, dar încă nu s-a luat o decizie în coaliţie. Este vorba de o anumită dificultate de a putea impune o anumită decizie a coaliţiei către toţi parlamentarii din coaliţie”, afirmă Ludovic Orban.

    El spune că este nevoie de o formulă de echilibru.

    „Din punctul meu de vedere trebuie să se ajungă la o formă de echilibru care să satisfacă părinţii care sunt îngrijoraţi că ar putea fi folosită educaţia în şcoli într-un sens nepotrivit pentru copiii lor şi cei care susţin, pe bună dreptate,că este nevoie de educaţie sexuală în şcoli”, conchide Orban.

  • De ce „boală” suferă sistemul educaţional din România. Ruxandra Mercea, co-fondator Şcoala Încrederii: Toate şcolile au în comun o problemă majoră – lipsa încrederii VIDEO

    Sistemul educaţional românesc se confruntă cu problema lipsei de încredere atât printre adulţi cât şi la nivel de colectiv. Această carenţă împiedică inovaţia, apariţia unor noi metode de predare, dar şi performanţa şi evoluţia elevilor şi în final al colectivului.

    „Toate şcolile din România au în comun o problemă majoră – lipsa încrederii printre adulţi, fie că vorbim despre şcoli din mediul rural, din mediul urban. Lipsa încrederii înseamnă că profesorii nu inovează şi nu colaborează cu alţii. Mai aveam şi neîncrederea celorlalţi în tine – să ne uităm la nivelul meditaţiilor din România şi vedem câtă încredere au părinţii în profesori să facă treabă bună la clasă să facă treabă bună, fără să fie nevoie de sprijinul lor acasă”, a declarat Ruxandra Mercea, co-fondator Scoala Încrederii.

    Şcoala Încrederii este un proiect care are ca scop schimbarea paradigmei şcolare şi încurajarea cadrelor didactice de a schimba modul de predare şi a inova în favoarea elevilor.

    „Prin Şcoala Încrederii schimbăm modul de predare pe aceeaşi programă şcolară. Concret, sprijinim profesorii să predea altfel. Punctul forte al profesorilor din România este că îşi doresc să facă lucrurile diferit. Profesorii au nevoie ca tot contextul să se schimbe pentru a reuşi şi ei să se schimbe. Un training nu va schimba complet lumea, ci se vor vedea rezultatele atunci când se va schimba toată comunitatea din jurul profesorilor. Cred că sistemul a eşuat să îi sprijine pe profesori” a mai spus Ruxandra Mercea.

  • După ce au suferit pierderi uriaşe din cauza pandemiei, mallurile au descoperit un nou tip de chiriaşi pe care până acum nu îi aveau

    Rămase fără unele magazine din cauza scăderii numărului de persoane care veneau la cumpărături, unele centre comerciale se văd nevoite să caute alte tipuri de chiriaşi, cum ar fi cei din sistemul de învăţământ.

    Aceşti noi chiriaşi sunt în special aşa-numitele şcoli-charter, finanţate de la bugetul public, dar care funcţionează independent de sistemul de învăţământ de stat. Asemenea instituţii educaţionale au nevoie de spaţiu, care poate fi greu de găsit în oraşele aglomerate, iar în contextul actual s-au orientat către foste magazine din cadrul mallurilor sau din proiecte imobiliare mixte cu spaţii comerciale şi locuinţe.

    Pe lângă şcolile care reuşesc să se extindă conform planurilor, şi mallurile au de câştigat, deoarece, după ore, nu de puţine ori elevii şi părinţii lor merg la cumpărături şi iau masa în centrul comercial în care se află şcoala, scrie Wall Street Journal.


     

  • Redeschiderea şcolilor în funcţie de rata de incidenţă. Unde se reiau cursurile cu prezenţă fizică. LISTA completă

    Săptămâna viitoare (17-23 mai) în şcolile din 2.527 de localităţi toţi elevii vor putea merge la şcoală cu prezenţă fizică, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    Sunt peste 2,6 milioane de elevi în această situaţie (90%).

    În 654 localităţi în care rata de infectare este mai mare de 1 la mie, vor rămâne în online elevii claselor a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 9-a, a 10-a şi a 11-a (300.000 elevi, reprezentând 10%).

    Judeţele cu cele mai multe localităţi cu rate de peste 1 sunt Cluj (42), Prahova (35) şi Mureş (33), iar cu cele mai puţine Gorj (3), Satu Mare (4) şi Brăila şi Botoşani (câte 5).

    În Bucureşti, şcolile rămân în online, rata de infectare fiind vineri de 1,21.

    VEZI AICI LISTA COMPLETA

  • Iohannis: Este foarte probabil ca anul şcolar să se încheie cu toţi elevii în şcoală

    Este foarte probabil ca anul şcolar să se încheie cu toţi elevii în şcoală, spune preşedintele Klaus Iohannis, care menţionează că este previzibil ca în următoarele săptămâni majoritatea localităţilor să intre în scenariul verde.

    „Este previzibil ca în următoarele săptămâni majoritatea localităţilor să intre în scenariul verde şi în acest fel majoritatea elevilor se vor întoarce fizic în şcoli”, spune Klaus Iohannis.

    El precizează că sunt păstrate normele care ţin de rata de incidenţă, cu cele trei scenarii.

    „Este foarte probabil ca anul şcolar să se încheie cu toţi elevii în şcoală şi este foarte de dorit ca anul şcolar să se încheie cu majoritatea românilor vaccinaţi”, conchide şeful statului.