BusinessMagazin

Tag: salariati

  • Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie la 57 de ani. Vârsta de pensionare a fost redusă cu 8 ani

    Personalul profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat se poate pensiona mai repede conform celei mai recente legi publicate în Monitorul Oficial.

    Mai exact, vorbim despre Legea nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat  publicată în Monitorul Oficial nr. 27 din 11.01.2021.

     Prezenta lege reglementează Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie, care acordă asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat în echipă, cu statut civil, din cadrul instituţiilor şi structurilor care compun Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, cu excepţia compartimentelor de primire a urgenţelor.

    Conform prezentei legi, personalul profesionist operativ beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

    – are vârsta minimă de 57 de ani;

    – are un stagiu de cotizare de cel puţin 30 de ani, din care cel puţin 20 de ani de activitate ca personal profesionist operativ.

     

  • Amenzi usturătoare pentru cei care nu participă la recensământul din 2021

    În anul 2021 se va organiza un nou recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România, recensământ la care participarea este obligatorie şi în care neparticiparea se sancţionează cu amenzi, conform ordonanţei de urgentă nr.19 din 4 februarie 2020.

    ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 prevede obligativitatea recenzării următoarelor persoane:

    a) persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România;

    b) persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni;

    c) persoanele cu cetăţenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forţelor armate naţionale staţionate în restul lumii, personalul naţional al bazelor ştiinţifice naţionale stabilite în afara teritoriului geografic al ţării, persoanele de cetăţenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave şi platforme plutitoare operând parţial sau în întregime în afara teritoriului economic;

    Conform OUG nr. 19 din 4 februarie 2020 constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice:

    a) împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor ce fac obiectul recensământului în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sau a desfăşurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului;

    b) refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete;

    Contravenţiile prevăzute mai sus se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei.

    În perioada iulie-noiembrie 2021 se desfăşoară, etapizat, recenzarea populaţiei şi locuinţelor.

    În perioada august-septembrie 2021 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri – autorecenzarea on-line.

     

     

  • Cum pot primi anul viitor angajaţii o zi liberă de la angajator

    Salariaţii care se vor autorecenza prin intermediul internetului, la recensământul din 2021, au dreptul la o zi liberă, plătită de angajator, conform ordonanţei de urgentă nr.19 din 4 februarie 2020.

    ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 prevede ca persoanele salariate care se autorecenzează prin intermediul internetului au dreptul la o zi liberă, plătită, în scopul încurajării utilizării cu predilecţie a acestei metode. Dovada autorecenzării on-line se realizează prin prezentarea codului de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării, conform documentului oficial.

    Astfel, angajatorii persoanelor care fac dovada autorecenzării on-line au obligaţia de a le acorda acestora ziua liberă. Ziua liberă plătită se acordă în termen de maximum 12 luni de la data realizării cu succes a autorecenzării.

    Codul de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării este generat automat de soluţia informatică funcţională pe site-ul recensământului pentru fiecare formular individual transmis cu succes către baza de recensământ RPL2021.

    În perioada iulie-noiembrie 2021 se desfăşoară, etapizat, recenzarea populaţiei şi locuinţelor.

    Ziua liberă, plătită, se acordă persoanei salariate, indiferent dacă aceasta a realizat autorecenzarea on-line pentru sine şi pentru alţi membri ai gospodăriei, sau pentru alte persoane.

    În perioada august-septembrie 2021 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri – autorecenzarea on-line.

     

  • Salariile din IT încep să se plafoneze. Ce se întâmplă în cea mai râvnită industrie din România?

    În octombrie, mi-a atras atenţia Topul ZF al companiilor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi în 2019. Pe primul loc a fost Yazaki, componente auto, cu o scădere a numărului de angajaţi cu 2.924. Pe locul 2 a fost Oltchim Râmnicu-Vâlcea cu un minus de 1.714, pe locul 3 a fost retailerul Auchan, cu un minus de 1.450, pe locul 4 a fost Adecco, firmă de recrutare temporară, cu un minus de 1.234, pe locul 5 a fost o companie din Timiş – Sistem de Producţie şi Cablaje, cu minus 1.152, iar pe locul 6, o surpriză destul de mare, Oracle România, cu o scădere a numărului de angajaţi pe această companie cu 1.085, până la 3.378 de angajaţi, cât avea la finalul lui 2019.

    În decembrie 2019 salariul mediu din industria IT&C fusese de 7.689 de lei, iar salariul mediu pe economie fusese de 3.340 de lei. Pe locul 2 au fost cei din prelucrarea ţiţeiului cu 6.996 de lei, pe locul 3 cei din intermedierile financiare – bancherii, cu 6.568 de lei, iar pe locul 4 cei din extracţia petrolului, cu 6.310 lei.

    Când am văzut în octombrie 2020 topul firmelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi, mi-am pus problema ce caută Oracle acolo, în condiţiile în care piaţa IT era într-o creştere continuă, iar companiile căutau în disperare IT-işti.

    Dar, surpriză, când a venit câştigul salarial mediu pentru septembrie 2020: pentru prima dată după un deceniu, cel mai bine plătiţi angajaţi din România nu au mai fost cei din IT.

    Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în septembrie 2020 angajaţii din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au avut un salariu mediu net de 7.879 de lei, adică 1.618 euro.

    Pe locul 2 au fost angajaţii din IT&C, cu 7.750 de lei, pe locul 3 cei care lucrează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu un câştig salarial mediu net de 7.451 de lei.

    Salariul mediu pe economie a fost de 3.321 de lei net.

    În IT se întâmplă ceva?

    Apoi am văzut datele BNR privind exporturile de servicii, o componentă extrem de importantă în balanţa de plăţi a României.

    Exporturile de servicii IT, telecomunicaţii, informaţii şi informaţionale – România fiind o ţară outsourcing- au fost în perioada ianuarie-septembrie 2020 de 1,342 miliarde de euro, în scădere de la 1,380 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2019.

    Importurile de acest gen de servicii au fost de 663 milioane de euro în ianuarie-septembrie 2020, faţă de 636 de milioane de euro în ianuarie-septembrie 2019.

    Interesant, comenzile din afară s-au redus?

    Cam din 2009/2010 cererea pentru IT-işti a început să crească susţinut, în paralel cu o creştere constantă a salariilor. În scurt timp bancherii, care în 2008 erau pe primul loc, cu un câştig mediu de 3.082 de lei (838 de euro, la cursul euro de atunci), au început să fie depăşiţi constant.

    Această criză adusă de Covid-19 a testat rezistenţa companiilor din IT care şi-au trimis angajaţii să lucreze de acasă. Având o infrastructură de internet bună, trecerea la remote-work s-a făcut fără probleme. Dar probabil că această pandemie a temperat şi vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, ducând şi la scăderea cererii de IT-işti. Multinaţionalele, principalii angajatori de IT-işti, au îngheţat poziţiile dar şi salariile, pentru a vedea ce se mai întâmplă.

     

    Elena Baron, Freelancer IT, o firmă de recrutare pentru middle şi senior management în IT:

    aş putea spune că piaţa este semiîngheţată, destul de multe companiile au pus recrutările pe hold pentru că nu ştiu ce va urma, deci oferta de joburi a scăzut. De partea cealaltă candidaţii au devenit mult mai reticenţi în a-şi schimba jobul şi a accepta alte oferte. Salariile nu prea au crescut. Chiar salariul nu mai reprezintă principalul criteriu la care se uită candidaţii ci stabilitatea companiei la care lucrează sau care încearcă să-i recruteze.

     

    Dincolo de acest lucru, îmi amintesc de discuţia pe care am avut-o cu Marian Popa, şeful Centrului de Servicii de la Bucureşti al celei mai mari bănci din Germania, Deutsche Bank, care anul trecut a spus că IT-ul românesc a ajuns pe un platou, iar de aici creşterile salariale mai pot fi justificate doar prin creşterea valorii adăugate, o operaţiune mai complexă decât serviciile actuale.

    În ultimii ani creşterile neîntrerupte şi chiar violente ale salariilor din IT au determinat scăderea marjelor pentru multinaţionale, iar în final au adus şi o anumită stare de reticenţă în a lua proiecte noi care să implice angajarea mai multor IT-işti.

    Vom vedea în următoarele luni dacă această plafonare – gândiţi-vă că din decembrie 2019 până în septembrie 2020 creşterea câştigului mediu din IT a fost de numai 61 de lei, adică 0,07%, respectiv de la 7.689 de lei, la 7.750 de lei – va continua sau dacă a fost numai o excepţie, iar o dată ce vom ieşi din această pandemie trendul de creştere a salariilor din IT va reveni din nou în prim-plan.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • ANGAJĂRI masive pe salarii mari, în plină criză. Ce trebuie să ştiţi

    În primele nouă luni ale acestui an, statul avea mai mult de 1,24 milioane de angajaţi, iar cheltuielile cu personalul ajunseseră deja la 80,9 miliarde de lei, în creştere cu 6,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În total, septembrie 2020 aparatul de stat număra peste 1,24 mil. de salariaţi, în creştere cu mai mult de 15.000 de posturi comparativ cu luna august a anului 2019 şi cu 46.793 faţă de august a 2018, conform datelor de la Ministerul Finanţelor şi a calculelor ZF.

    În primele nouă luni ale acestui an, cheltuielile de personal ale statului român ajunseseră deja la 80,9 mld lei, în creştere cu 6,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2019.

    Cei 1,24 milioane de angajaţi de la stat reprezintă circa 22% din cei 5,58 milioane de salariaţi activi raportaţi de Ministerul Muncii. Dintre angajaţii din aparatul de stat, 795.534 lucrau în administraţia centrală şi circa 445.000 de angajaţi în administraţiile locale. Cei mai mulţi angajaţi din instituţiile publice sunt în Ministerul Educaţiei, respectiv circa 287.000 de angajaţi şi în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – circa 126.000 de angajaţi, urmate de Ministerul Apărării Na­ţionale cu aproape 76.000 de angajaţi şi Ministerul Finanţelor, cu aproape 25.000 de salariaţi.

    De altfel, numărul angajaţilor buge­tari a evoluat constant în ultimii cinci ani. Dacă în 2015 în sistemul bugetar lucrau 1,18 mi­­lioane de persoane, în primele nouă luni din 2020 numărul lor trecuse de 1,24 mili­oa­ne, cu 60.000 de mai mulţi comparativ cu 2015.

    Numărul angajaţilor din aparatul de stat a crescut cu circa 10.000 de persoane de la an la în an în perioada 2015 – 2018, între 2018 şi 2019 creşterea a fost de circa 30.000.

    Pe măsură ce creştea numărul angajaţilor, creşteau şi cheltuielile statului cu aceşti angajaţi. În 2015, cheltuielile cu personalul bugetar au fost de 52 mld. lei, echivalentul a 22,3% din veniturile bugetare şi 7,4% din PIB.

    În 2019, cheltuielile cu salariile din sistemul bugatar au ajuns la 102 mld. lei, circa 9,8% din PIB, un fond de salarii care aproape s-a dublat în doar cinci ani, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. În criza trecută, cea din 2008-2009, Fondul Monetar Internaţional a obligat România să îşi reducă anvelopa salarială pentru salariile bugetarilor de la 10% din PIB la 7% din PIB. Cu vremea, anvelopa salarială s-a întors la 10% din PIB.

    Cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat anul trecut 32,8% din toate veniturile bugetului, iar media Uniunii Europene este de 22%. La nivelul Uniunii Europene, ţara care are cele mai mari cheltuieli cu salariile angajaţilor din sectorul public este Danemarca, cu 16% din PIB. La polul opus se află Irlanda, care are cheltuieli salariale de 7,5% din PIB. Bulgaria, Letonia, Spania, Malta şi Estonia au cheltuieli bugetare cu salariile angajaţilor din sectorul public în jurul a 12% din PIB, conform datelor de la Comisia Europeană.

    De altfel, Violeta Alexandru, ministrul Muncii, spunea anterior că nu ştie câţi angajaţi are statul cu adevărat.

    „Nu că nu ştim astăzi, n-am ştiut niciodată câţi angajaţi sunt în sectorul public. Nu există o centralizare la nivelul ţării cu privire la toţi angajaţii din toate primăriile, toţi angajaţii din toate consiliile judeţene, toate prefecturile, toate companiile“, spunea Violeta Alexandru, ministrul muncii, într-un interviu la un post de televiziune.

    Ministrul spunea că nu există o eva­luare într-un singur loc a tuturor angajaţilor din sistemul public pentru că în REVISAL, registrul electronic de evidenţă a salariaţilor, sunt înregistraţi salariaţii din sistemul privat.

  • Top 100 cele mai mari companii din România. Un sfert din business, în mâinile lor

    Cele mai mari 100 de companii din România, toate cu vânzări de cel puţin un miliard de lei în 2019, au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 431 mld. lei (92 mld. euro), un sfert din rulajul total din economie. Vânzările raportate în 2019 de cele mai mari 100 de firme din România s-au majorat cu 7% faţă de 2018, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    În cele mai mari 100 de companii locale lucrează 324.000 de salariaţi (doar 7% din numărul de angajaţi din companii), iar profitul net raportat de ele – profit calculat ca diferenţă dintre rezultatul net şi pierderi – se ridică la 13,5 mld. lei (3,5 mld. euro).

    Comerţul este principala activitate a firmelor din top 100, fie că este vorba de comerţ alimentar (Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image, Profi, Metro Cash&Carry sau Penny Market), comerţ cu carburanţi (reţelele de benzinării deţinute de OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil sau MOL), comerţ cu cereale (marii traderi străini – Cofco, Ameropa, ADM Trading sau Cargill), comerţ auto (Renault sau Porsche România), comerţ cu medicamente (Mediplus, Farmexim, Fildas Trading), comerţ cu materiale de construcţii (Dedeman, Arabesque).

    Industria este reprezentată la vârf de constructorii auto (Dacia şi Ford), dar şi de fabricile de componente auto, siderurgia vine abia pe locul 23 cu Liberty Galaţi, iar în zona de telecom toţi marii operatori sunt prezenţi în top.

    Energia se află în top trei domenii ca şi prezenţă, după comerţ şi industria auto, cu un nucleu puternic de companii străine, dar şi cu cele mai valoroase companii de stat: Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica. Dacă statul deţine campioni ai profiturilor, tot el controlează şi firmele cu cele mai mari pierderi din top 100 (Complexul Energetic Oltenia sau Electrocentrale Bucureşti).

    Automobile Dacia este cea mai mare companie din România după cifra de afaceri din 2019, cu vânzări de 24,6 mld. lei, însă pentru constructorul auto de la Mioveni anul trecut a adus prima scădere a vânzărilor după mai mulţi ani de creştere. Cu toate acestea, Dacia conduce detaşat în ierarhia după cifra de afaceri, iar rezultatele din 2019 vor rămâne şi pentru companie un reper la fel ca pentru toate celelalte businessuri din economie.

    Companiile locale au început anul 2020 cu „un bagaj” în care au strâns trei ani consecutivi de creşteri „double digit”, cu marje de profit pe care nu le ating pe alte pieţe pe care activează, cu planuri de investiţii şi de expansiune. Criza generată de pandemia de Covid-19 a resetat însă toate aceste planuri, a determinat reaşezări rapide ale strategiilor şi a provocat companiile să gândească planuri pe termen scurt construite în principal pe siguranţa angajaţilor. Din acest punct de vedere, 2019 va fi anul reper pentru businessul românesc, în condiţiile în care în 2020 sectoare întregi precum HoReCa, turismul, piaţa de evenimente, transporturile sau energia sunt trase în jos de contextul sanitar.

     

    Iar datele care vin, cele aferente anului 2020, în special rezultatele companiilor cotate la Bursă arată clar că acest an nu poate egala performanţele din 2019. Singura întrebare care rămâne este cât de mare va fi scăderea.

    În cazul OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din România, trimestrul al treilea din 2020 a adus primele pierderi de 41 mil. lei după 18 trimestre consecutive pe plus. În 2019, com­pania a făcut profit net de 3,6 mld. lei, iar în 2018 un profit net de 3,9 mld. lei, rezultate cu care OMV Petrom SA a condus în ultimii doi ani clasamentul câştigurilor din economia românească. Deşi Petrom vede primele pierderi după cele din T4/2015, Christina Verchere, CEO al grupului a spus în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de astăzi că „aceste rezultate în al treilea trimestru sunt mai bune decât am crezut că ar fi atunci când eram la începutul trimestrului”.

    „Avem trei priorităţi în cadrul managementului crizei şi ele vor fi aceleaşi în viitor. Una este sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi a clienţilor noştri. Aceasta este prioritatea noastră principală şi ne asigurăm că aceştia sunt bine”, a spus executivul OMV Petrom în interviul acordat ZF.

    Dincolo de cifre, siguranţa angajaţilor a fost preocuparea de bază a companiilor în acest an şi va continua să fie şi în 2020, iar mesajul celui mai puternic executiv din industria petrolieră arată impactul pe care criza sanitară îl are în scenariile cu care companiile lucrează în prezent. „Acum în prim plan este sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, din cauza faptului că numărul de cazuri creşte. E nevoie ca oamenii să fie sănătoşi pentru ei şi pentru familiile lor. E nevoie de ei pentru a sprijini aprovizionarea cu energie şi sănătatea financiară a firmei, aşa că în centrul acesteia sunt angajaţii”, a arătat Christina Verchere.

    În companiile din România lucrează peste 4,2 milioane de salariaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, care iau în calcul numărul mediu de angajaţi raportaţi de companii. În jur de 7% dintre salariaţi sunt angajaţi de o companie din top 100. Radiografia businessului din România arată că în timp ce toţi indicatorii financiari au crescut faţă de nivelul maxim atins în 2008, anul care a precedat criza financiară, numărul de salariaţi din economie este singurul care nu s-a mai apropiat de cifra înregistrată atunci.  

    Cifra de afaceri totală a companiilor din România s-a majorat în 2019 cu peste 9%, la 1.716 mld. lei (362 mld. euro), al treilea an consecutiv când rata de creştere cumulată a vânzărilor s-a apropiat de 10%. Datele includ rezultatele a 731 de mii de firme care au depus bilanţul financiar pentru anul 2019 până la 21 septembrie 2020, menţionează reprezentanţii Registrului Comerţului. Peste rata de creştere a cifrei de afaceri s-a aflat anul trecut avansul proftului net, care a urcat cu 12,2% la 143,5 mld. lei (30 mld. euro), cel mai bun rezultat net atins vreodată de universul de companii din România. În condiţiile în care pierderile totale s-au majorat cu doar 8%, la 40,5 mld. lei, soldul de câştig net rămas în economie în 2019 a depăşit pentru prima dată 100 mld. lei. Spre comparaţie, în 2011, acelaşi sold era de 1,6 mld. lei, iar în 2008 înainte de precedenta criză economică se situa la numai 14,2 mld. lei. Criza economică din 2008 a lăsat urme adânci în economie, iar efectele ei s-au văzut constant timp de cinci ani în mediul de business local. Creşterile indicatorilor financiari erau fragile, iar orice măsură economică avea efect de roller-coaster în viaţa firmelor din mediul privat.

    Ultimii trei ani însă, perioada 2017-2019, au adus cele mai bune rezultate financiare pentru companii, iar anul 2019 va rămâne punct de referinţă înaintea declinului generat de actuala criză provocată de această dată de o criză sanitară fără precedent.

     

    Sursa: Registrul Comerţului

    Notă: clasamentul include doar companiile al căror bilanţ financiar era depus până la 21 septembrie 2020. Topul ia în calcul doar entităţI fiscale, aşa cum sunt ele înregistrate în România şi nu include rezultate ale grupurilor de firme sau raportări consolidate. Topul ia În calcul doar companiile şi nu include bănci, companii de asigurĂăi sau societăţi de investiţii financiare.

  • Topul celor mai mari salarii din economia României

     Angajaţii de nivel înalt din corpul legislativ au câştigat de circa două ori mai mult decât media naţională în 2018.

    Membrii corpului legislativ, ai execu­tivului, tehnicienii şi funcţionarii au câştigat cele mai mari salarii medii brute anuale în 2018, conform cercetării „Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale“, pe care Institutul Naţional de Statistică o publică din patru în patru ani.

    „Faţă de media pe economia naţională, salariaţii din grupa majoră GM1 au câştigat de circa două ori mai mult, cu excepţia salariaţilor din grupa de vârstă 15-24 ani, pentru care raportul a fost de circa 1,4:1. Sa­lariaţii din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate GM2, indi­ferent de grupa de vârstă, au realizat câştiguri salariale mult peste media naţională. Astfel, câştigul salarial mediu brut anual la nivelul acestei grupe majore de ocupaţii a fost cu 58,4% mai mare decât nivelul mediu pe economie“, scrie cercetarea citată.

    La polul opus s-au situat salariaţii din grupa majoră a ocupaţiilor elementare  GM9, respectiv cei din grupa majoră a lucrătorilor în domeniul serviciilor GM5, cărora le-au revenit cele mai mici câştiguri salariale medii brute anuale, acestea reprezentând doar 55,2%, respectiv 58,9% din valoarea câştigului salarial mediu anual pe economie. Cele mai ridicate câştiguri salariale medii brute anuale au revenit salariaţilor cu 20-29 ani vechime în cadrul aceleiaşi întreprinderi, atât pe total economie (73.386 lei/an), cât şi pe sexe (73.019 lei/an pentru bărbaţi, respectiv 73.704 lei/an pentru femei). „Nivelul câştigurilor salariale realizate variază semnificativ între diferite sectoare de activitate, forme de proprietate sau alte caracteristici. Diferenţele rezultate apar ca efect direct al variaţiei nivelului de educaţie şi calificare, poziţiei ierarhice deţinute la locul de muncă sau ocupaţiei exercitate“, notează INS. Statistica INS arată, printre altele, că salariile medii lunare nete ale salariaţilor cu nivel de educaţie superior au fost mai mari de circa 2,5 ori decât ale celor cu nivel de educaţie inferior, respectiv de 2,1 ori decât ale celor cu nivel mediu de educaţie.

    „Este absolut normal ca investiţia în educaţie să aducă şi un venit mai ridicat şi confirm faptul că studiile superioare sunt în continuare solicitate şi apreciate de angajatori. Ele atestă un anumit bagaj de competenţe dobândite în anii de studiu şi un anumit nivel de pregătire pentru viitorul job. De asemenea, angajaţii cu studii superioare au şanse de a avea o carieră mai dinamică decât cei fără studii, aceştia având mai multe oportunităţi de dezvoltare personală sau de avansare. Totuşi, asta nu înseamnă că o diplomă îţi garantează o carieră de succes, pentru acest lucru este nevoie şi de performanţă şi mai ales de o preocupare continuă pentru învăţare pe întreg parcursul vieţii profesionale“, crede Marian Pătraşcu, head of sales and talent acquisitions în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services.

    În întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi din sectorul public, salariul mediu brut realizat în luna octombrie 2018 a fost 5.802 lei/lună, superior mediei pe economia naţională cu 1.208 lei/lună. În sectorul privat, câştigul salarial mediu lunar al salariaţilor s-a situat sub media naţională cu 455 lei/lună în expresie brută şi cu 252 lei/lună în expresie netă, conform sursei citate.

    „Consider că motivul principal a fost acela de a menţine personalul calificat din sectorul public în ţară, cum este exemplul medicilor. În cazul în care se face o analiză la nivel general, salariul mediu net din sectorul public este, de cele mai multe ori, peste media salarială din sectorul privat, acesta fiind de aproximativ 5.000 lei net. Excepţie fac anumite funcţii din sectorul public, a căror medie salarială este la nivelul celor din privat“, crede Marian Pătraşcu.

    La nivelul anului 2018, câştigul salarial mediu brut în întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi a fost 53.380 lei/an, cu diferenţieri pe sexe (53.728 lei/an pentru bărbaţi faţă de 52.997 lei/an pentru femei).

  • Compania H&M, amendată cu 35 de milioane de euro pentru că şi-a monitorizat angajaţii

    Compania suedeză H&M a fost amendată cu 35 de milioane de euro în Germania pentru că şi-a monitorizat ilegal angajaţii. Managementul a obţinut astfel informaţii privind discuţiile din timpul pauzelor, problemele de familie şi convingerile religioase ale salariaţilor.

    H&M, al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial, a primit o amendă uriaşă pentru „monitorizarea” ilegală a angajaţilor

    Autorităţile pentru protecţia datelor din Germania au amendat compania cu 35,3 milioane de euro, scrie Deutsche Welle.

    Suma reprezintă cea mai mare pedeapsă de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecţia datelor (GDPR) în 2018 şi a doua cea mai mare sancţiune la nivel european după ce autorităţile franceze au amendat Google cu 50 de milioane de dolari, anul trecut, pentru încălcarea GDPR.

    Anchetatorii au stabilit că H&M a monitorizat câteva sute de angajaţi din cadrul unui centru de service din Nürnberg, potrivit unei declaraţii oferite de Johannes Casper, comisarul din Hamburg pentru protecţia datelor şi libertatea informaţiei

    Retailerul a început monitorizările încă din 2014, iar managementul a obţinut informaţii privind discuţiile din timpul pauzelor, problemele de familie şi convingerile religioase ale salariaţilor.

    Zilele trecute, grupul suedez a anunţat că va închide 250 de magazine, în condiţiile în care oamenii fac tot mai multe cumpărături în mediul online. Numărul reprezintă 5% din cele 5.000 de locaţii pe care le deţine H&M la nivel mondial.

  • Este oficial: Categoria de salariaţi care va beneficia, de la anul, de o zi liberă suplimentară

    Salariaţii din domeniul feroviar vor beneficia, de la anul, de o zi liberă suplimentară ca urmare a publicării  Legii 195/2020 în Monitorul Oficial.

    Mai exact, este vorba despre Legea 195/2020 privind statutul personalului feroviar, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 820 din 7 septembrie 2020.

    Prezenta lege prevede acordarea zilei de16 februarie tuturor salariaţilor din domeniul feroviar din România.

    “Ziua Feroviarilor, sărbătorită anual la data de 16 februarie, se declară zi de sărbătoare legală pentru personalul feroviar, prin derogare de la prevederile art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, scrie în texul de lege.

    Personalul feroviar vor beneficia de această zi de la anul, având în vedere că în anul curent aceasta a trecut.

    Ziua de 16 februarie, când va fi sărbătorită Ziua Feroviarilor, va pica în anul 2021 într-o zi de marţi.

     

  • Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, numărul salariaţilor a depăşit in februarie 2020 numărul pensionarilor, dar pandemia a reversat trendul

    „Înainte de pandemie, România avea o ofertă largă de locuri de muncă, existau planuri de creştere în majoritatea companiilor româneşti, piaţa în general era în creştere.“

    Numărul salariaţilor l-a în­trecut pe cel al pen­sio­narilor înainte de de­bu­tul pandemiei de COVID-19 pe teritoriul României, con­form statisticilor de la Ministerul Muncii şi de la Institutul Naţional de Sta­tistică, o performanţă la care eco­no­mia locală nu a mai ajuns în ultimii 20 de ani.

    „Înainte de pandemie, România avea o ofertă largă de locuri de muncă, exis­tau planuri de creştere în majo­rita­tea companiilor româneşti, piaţa în ge­ne­ral era în creştere. Ar fi extrem de be­nefic dacă am avea în mod constant un nu­măr cât mai mare de angajaţi în com­paraţie cu numărul de pensionari, pre­siu­nea bugetară ar fi mai redusă“, a spus pentru ZF Sorina Donisa, CEO al fir­mei de recrutare şi închiriere de for­ţă de muncă în regim temporar APT Re­sour­ces & Services, parte a Prohuman Grup.

    Astfel, în luna ianuarie a acestui an nu­mărul total de salariaţi activi din eco­nomie a fost de 4,99 milioane de per­soane, pe când numărul de pen­sio­nari a fost de 4,95 milioane de per­soa­ne. În februarie, numărul de angajaţi a con­tinuat să crească, iar cel al pensio­na­rilor a continuat să scadă, ajungând la 4,94 milioane.

    „Sunt 9 pensionari pentru 10 sa­lariaţi, pe medie naţională, dar există discrepanţe majore între judeţe – unele cu un număr de salariaţi deo­sebit de mic. Astfel, conform cifrelor INS, în Teleorman sunt 16 pensionari la 10 salariaţi, în Botoşani 14 pen­sio­nari pentru 10 salariaţi, în timp ce în Ilfov sunt abia 4 pensionari la 10 sala­riaţi“, explică Raluca Pârvu, business ma­nager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în manage­ment şi resurse umane.

    În lunile februarie şi martie ale anu­lui 2020, numărul total al sala­ria­ţilor a fost în continuare mai mare faţă de cel al pensionarilor din economie, însă din luna aprilie, odată ce efectele crizei sanitare au început să fie vizibile în economie, numărul pensionarilor l-a depăşit din nou pe cel al salariaţilor.  

    „Numărul salariaţilor activi a suferit o evoluţie neaşteptată începând cu luna martie, din cauza situaţiei pan­demice“, spune Raluca Pârvu.

    În aprilie 2020 au fost puţin peste 4,908 milioane de salariaţi în economia lo­cală, cu 67.700 mai puţini decât în lu­na precedentă, pe când numărul pen­sio­narilor a crescut cu 600 comparativ cu luna martie şi a ajuns la 4,944 mi­lioane.

    România are aproape 5 milioane de salariaţi la o populaţie de circa 20 de mi­lioane de locuitori, pe când ţări pre­cum Cehia sau Ungaria au 5 milioane de angajaţi la o populaţie de 10 milioa­ne de locuitori.