BusinessMagazin

Tag: romania

  • România blochează accesul Austriei la reuniunile NATO. Presa austriacă: E o răzbunare

    România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, relatează publicaţia Kurier. Doi ofiţeri ai forţelor armate austriece de la Bruxelles aşteaptă de câteva săptămâni acreditarea lor pe lângă Alianţa Nord-Atlantică. Accesul ar fi întârziat de Guvernul României, care a cerut timp de gândire

    Publicaţiile Salzburger Nachrichten şi Oberösterreichische Nachrichten au relatat că este vorba de un răspuns la veto-ul guvernului austriac faţă de spaţiul Schengen, potrivit articolului din Kurier.

    Delegaţia României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă. Într-o declaraţie, un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată şi a declarat: „Contăm pe România şi Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofiţerilor austrieci din posturile NATO”.

    Ministerul de Externe de la Viena a declarat sâmbătă că România a solicitat mai mult timp de gândire pentru a lua o decizie privind detaşarea voluntară a doi ofiţeri din cadrul Forţelor Armate austriece la sediul NATO. Detaşarea voluntară ar trebui să fie aprobată de toţi cei 31 de aliaţi NATO. „Nu a fost stabilită o legătură cu chestiunea aderării la Schengen”, a mai spus Ministerul de Externe.

    Ministerul austriac al Apărării „a contactat birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanţei militare de la Bruxelles”, a declarat Michael Bauer, purtătorul de cuvânt al Forţelor Armate austriece. În plus, se menţine un contact strâns cu Ministerul de Externe şi cu Cancelaria Federală.

    Deşi Austria nu este membră NATO, este ancorată în Alianţă prin intermediul “Parteneriatului pentru pace” şi al operaţiunilor conduse de NATO cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.

    Participarea Austriei la reuniunile NATO a fost blocată şi de Turcia timp de mai mulţi ani, începând cu 2016. Contextul de atunci a fost veto-ul austriac asupra negocierilor de aderare a Ankarei la UE. În 2018, ministrul de externe de atunci, Karin Kneissl (FPÖ), a reuşit să convingă Ankara să pună capăt părţii civile a blocadei. Abia în 2022, Ministerul de Externe de la Viena a confirmat că o cooperare între Austria şi NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace a fost din nou posibilă în întreaga sa amploare.

  • România blochează accesul Austriei la reuniunile NATO. Presa austriacă: E o răzbunare

    România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, relatează publicaţia Kurier. Doi ofiţeri ai forţelor armate austriece de la Bruxelles aşteaptă de câteva săptămâni acreditarea lor pe lângă Alianţa Nord-Atlantică. Accesul ar fi întârziat de Guvernul României, care a cerut timp de gândire

    Publicaţiile Salzburger Nachrichten şi Oberösterreichische Nachrichten au relatat că este vorba de un răspuns la veto-ul guvernului austriac faţă de spaţiul Schengen, potrivit articolului din Kurier.

    Delegaţia României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă. Într-o declaraţie, un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată şi a declarat: „Contăm pe România şi Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofiţerilor austrieci din posturile NATO”.

    Ministerul de Externe de la Viena a declarat sâmbătă că România a solicitat mai mult timp de gândire pentru a lua o decizie privind detaşarea voluntară a doi ofiţeri din cadrul Forţelor Armate austriece la sediul NATO. Detaşarea voluntară ar trebui să fie aprobată de toţi cei 31 de aliaţi NATO. „Nu a fost stabilită o legătură cu chestiunea aderării la Schengen”, a mai spus Ministerul de Externe.

    Ministerul austriac al Apărării „a contactat birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanţei militare de la Bruxelles”, a declarat Michael Bauer, purtătorul de cuvânt al Forţelor Armate austriece. În plus, se menţine un contact strâns cu Ministerul de Externe şi cu Cancelaria Federală.

    Deşi Austria nu este membră NATO, este ancorată în Alianţă prin intermediul “Parteneriatului pentru pace” şi al operaţiunilor conduse de NATO cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.

    Participarea Austriei la reuniunile NATO a fost blocată şi de Turcia timp de mai mulţi ani, începând cu 2016. Contextul de atunci a fost veto-ul austriac asupra negocierilor de aderare a Ankarei la UE. În 2018, ministrul de externe de atunci, Karin Kneissl (FPÖ), a reuşit să convingă Ankara să pună capăt părţii civile a blocadei. Abia în 2022, Ministerul de Externe de la Viena a confirmat că o cooperare între Austria şi NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace a fost din nou posibilă în întreaga sa amploare.

  • Daniel Anghel, PwC: România are o situaţie bugetară dificilă, dar majorarea taxelor nu trebuie să fie unica soluţie. Avem o colectare care ne plasează încă la coada clasamentului

    Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică în cadrul PwC România, susţine că finanţele publice se află în dezechilibru din cauza creşterii cheltuielilor publice mai ales cu salariile şi pensiile, subţierii bazei impozabile, evaziunii, dar şi colectării deficitare a taxelor.

    În acelaşi timp el consideră că majorarea taxelor nu trebuie să fie unica soluţie a guvernului pentru noi surse de finanţare, ci mai repede ar trebui stimulată colectarea taxelor, unde România înregistrează un deficit foarte ridicat.

    “Avem un deficit foarte mare la colectarea TVA, unde România e campioană absolută de mulţi ani. Din păcate s-au luat puţine măsuri pentru o colectare mai bună. Şi da, unele reglaje sunt necesare pentru echitate fiscală, cu mai puţine facilităţi, excepţii, scutiri care reduc baza impozabilă”, a  spus Daniel Anghel în cadrul unei conferinţe organizată de instituţie, unde au fost analizate noile propuneri de măsuri fiscale anunţate săptămâna aceasta de guvern.

    Potrivit acestuia, România nu se află în faţa unei reforme fiscale generată de o strategie şi care să aibă la bază anumite principii care urmăresc o reaşezare a taxelor în scopul dezvoltării economice.

    Practic, efectul urmărit de creştere a încasărilor bugetare ar putea să nu fie atins, iar unele companii să fie atît de afectate încât să se redreseze foarte greu.

    “Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură. Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar şi în funcţie de contextul economic”, adaugă Daniel Anghel.

    Conform estimărilor PwC, 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind instituţii de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit.

    “Suma pe care estimăm că Ministerul Finanţelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. Ţin să menţionez că aceste estimări iau în calcul doar cifrele din bilanţ ale companiilor aşa cum ele sunt prezentate pe site-ul MEF nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege care in anumite situaţii pot fi chiar mai mari”, a mai spus Daniel Anghel.

    Potrivit PwC, impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact pentru companii, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic şi construcţii, multe deja supraimpozitate.

    Principalele consecinţe aşteptate ale acestor propuneri sunt descurajarea investiţiilor, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt şi mediu, migrarea activităţilor unor companii către alte state sau amânarea intenţiilor unor companii străine de a investi pe piaţa românească, presiuni inflaţioniste prin transferul costurilor către consumatorii finali, reducerea competitivităţii României, cu impact asupra exporturilor.

     

  • România a confiscat peste 90 de milioane de ţigarete de contrabandă în primele nouă luni ale anului, volum aproape dublu faţă de perioada similară din 2022. Valoarea totală pe piaţa neagră trece de 15 mil. euro

    Autorităţile din România au confiscat în primele nouă luni din 2023 peste 90 de milioane de ţigarete de contrabandă, aproape dublul volumului capturilor înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea totală a acestora pe piaţa neagră depăşind 15 milioane de euro, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro.

    Cele mai mari trei capturi de ţigarete de contrabandă au fost înregistrate în Arad, Giurgiu şi Vâlcea, volumele reţinute în aceste judeţe reprezentând peste 70% din totalul capturilor în primele nouă luni din 2023.

    Totodată, în urma unor percheziţii în judeţele Ilfov, Călăraşi şi Dolj, autorităţile au descoperit grupări care au organizat şi introdus pe teritoriul României 64 de transporturi ce au avut ca obiect aproape 330 tone de tutun neprelucrat, în scopul prelucrării acestuia în diferite unităţi clandestine.

    Raportul instituţiei mai precizează că în luna august, de asemenea, au fost descoperite două instalaţii de procesare clandestină a tutunului şi peste 2.000 de kilograme de tutun, dintre care aproximativ 600 de kilograme era deja prelucrat.

    “În contextul în care datele la zi ale anului curent indică o sporire alarmantă a activităţii infracţionale şi diversificarea metodelor de introducere pe piaţă a produselor de contrabandă şi contrafăcute, siguranţa consumatorilor, frânarea fenomenelor reţelelor infracţionale şi asigurarea sustenabilităţii veniturilor la bugetul de stat trebuie să se regăsească cu prioritate pe agenda publică a ţării. Credem cu tărie într-o informare continuă şi corectă asupra riscurilor contrabandei şi contrafacerii şi continuăm să susţinem eforturile autorităţilor în combaterea acestui fenomen cu implicaţii severe asupra dezvoltării economice şi a siguranţei comunităţilor”, spune Ileana Dumitru, Director juridic şi relaţii publice, Aria Europa de Sud – Est din cadrul BAT.

    Autoritatea Vamală Română şi BAT au reînnoit în septembrie 2022 Protocolul de colaborare semnat în 2014, fiind stabilit un cadru general pentru intensificarea eforturilor comune de a preveni şi combate contrabanda cu produse din tutun, fabricarea, comerţul şi distribuţia ilegală a produselor din tutun contrafăcute, precum şi pentru stabilirea modalităţilor de colaborare şi a schimbului de informaţii şi asistenţă.

    Traficul ilicit cu ţigarete şi produse din tutun este un femonen global, complex şi constituie o ameninţare permanentă pentru concurenţialitatea pieţei legale, interne şi europene, de natură să afecteze substanţial bugetul de stat consolidat al fiecărui stat membru, interesele financiare ale Uniunii Europene şi, în egală măsură, comerţul ilicit cu ţigarete.

    Traficul ilicit cauzează pierderi financiare importante, care se datorează neachitării taxelor vamale, precum şi a altor taxe, inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi accize.

     

  • Cum se apără acum România comparativ cu 2008 în faţa turbulenţelor financiare internaţionale

    România a fost îngenuncheată în 2008 de nivelul ridicat al datoriei externe pe termen scurt în condiţiile în care pieţele financiare au considerat că rezervele valutare sunt insuficiente în eventualitatea unei retrageri bruşte a liniilor de finanţare externe pe termen scurt, cu scadenţa mai mică de 12 luni. Atunci îndatorarea externă a sectorului privat, în principal a băncilor, a dus la creşterea datoriei externe a României, şi nu îndatorarea sectorului public.

    ♦ De asemenea, raportul între datoria externă totală şi rezervele valutare este acum 2,9, tot la fel ca în septembrie 2008 ♦ Slăbiciunea rezervei valutare relativ la datorie şi deficitul de cont curent înalt au aruncat acum 15 ani România în vârtejul crizei financiare şi al agenţiilor de rating în condiţiile în care atunci datoria publică era foarte redusă, reprezentând 15% din PIB, în timp ce acum trece de 50% din PIB, ceea ce suplimentează presiunea.

    România a fost îngenuncheată în 2008 de nivelul ridicat al datoriei externe pe termen scurt în condiţiile în care pieţele financiare au considerat că rezervele valutare sunt insuficiente în eventualitatea unei retrageri bruşte a liniilor de finanţare externe pe termen scurt, cu scadenţa mai mică de 12 luni. Atunci îndatorarea externă a sectorului privat, în principal a băncilor, a dus la creşterea datoriei externe a României, şi nu îndatorarea sectorului public.

    Practic, în toamna anului 2008, datoria externă pe termen scurt reprezenta în jur de 80% din rezervele valutare, moment în care analiştii străini avertizau că BNR ar risca să îşi epuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută, dacă se sistau finanţările străine. Acest scenariu a speriat investitorii, care s-au retras din România, în timp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă a leului. BNR nu calculase până atunci datoria externă pe termen scurt în comunicatele sale privind balanţa de plăţi şi datoria externă şi numai criza financiară a făcut ca din 2009 să raporteze acest indicator. Creşterea datoriei externe pe termen scurt pare să fi trecut neobservată de BNR în anii de boom de dinainte de 2008. Banca Naţională urmărea pe atunci adecvarea rezervei valutare doar în funcţie de acoperirea în luni de import, un raport care se afla la un nivel  confortabil, după cum reiese din comunicatele publice ale BNR.

    În aceste condiţii, rezerva valutară a rămas relativ subdimensionată faţă de o datorie pe termen scurt umflată relativ brusc.

    Slăbiciunea rezervei valutare relativ la datorie şi deficitul de cont curent înalt au aruncat acum 15 ani România în vârtejul crizei financiare şi a agenţiilor de rating în condiţiile în care atunci datoria publică era foarte redusă, reprezentând mai puţin de 20% din PIB, în timp ce acum trece de 50% din PIB, punând o presiune suplimentară.

    Creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe din ultimii ani şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, sunt vulnerabilităţi serioase care riscă să aducă din nou România în vizorul pieţelor valutare internaţionale în cazul în care se intensifică turbulenţele externe.

    Analizând evoluţia cifrelor din ultimii 15 ani observăm că datoria externă totală a României este mai mult decât dublă faţă de nivelul din 2008, apropiindu-se în luna iulie 2023 de 160 mld. euro. Accelerarea datoriei externe totale din ultima perioadă este o problemă în condiţiile în care mai mare şi  faţă de exporturi, care reprezintă o sursă de venituri în valută. Iar comparativ cu rezervele valutare, datoria externă totală este triplă.

    Un alt indicator important este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la sfârşitul anului 2008, şi care reprezintă împrumuturile luate din străinătate de către stat, bănci şi companiile private şi care trebuie returnate în 12 luni. Dar este important şi raportul dintre această datorie şi rezervele valutare ale BNR.

    Datoria externă pe termen scurt ñ cea mai periculoasă în contextul instabilităţii pieţelor financiare externe – s-a dublat în ultimii 15 ani, apropiindu-se de 44 mld. euro. Totodată, şi rezervele valutare la BNR au ajuns la un nivel de două ori mai mare faţă de 2008, urcând la 54 mld. euro în iulie 2023.

    Dar, matematic, după saltul rapid din ultimii ani datoria externă pe termen scurt a ajuns să reprezintă 80% din rezervele valutare la BNR, de 54 mld. euro. Ponderea a crescut vizibil faţă de nivelul de 53% din 2010, de exemplu, deşi între timp şi BNR şi-a majorat rezerva valutară.

    BNR susţine că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2023 a fost de 95,7% comparativ cu 80,2% la 31 decembrie 2022. Acest indicator se determină ca raport între rezervele valutare la BNR şi datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente “n următoarele 12 luni), potrivit BNR.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022, conform băncii centrale. Comparativ, la finalul anului 2008, gradul de acoperire a rezervei valutare în luni de importuri era de 5,7 luni. Gradul de acoperire a rezervei “n luni de importuri se calculează ca raport “ntre rezervele internaţionale ale BNR (valută Ă aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.

    În 2008, analiştii străini subliniau că o bună parte din rezerva BNR este reprezentată de rezervele minime obligatorii în valută ale băncilor comerciale – sume care de fapt nu îi aparţineau – pentru a arăta că există limitări în capacitatea de intervenţie a băncii centrale. În ultimii ani, banca centrală a restituit băncilor comerciale mare parte din rezervele minime obigatorii.

     

  • De ce nu mai consumă energie România şi care sunt implicaţiile: Ne aflăm într-un moment foarte dificil, cu impact direct pe investiţii

    ♦ În cursul zilei de ieri, în jurul prânzului, România consuma sub 6.000 MW de energie, un nivel foarte redus comparativ cu anii anteriori ♦ Pentru a înţelege şi mai bine acest nivel scăzut al consumului, capacităţile de producţie ale României pe zona de energie sunt de 18.000 MW, doar Hidroelectrica având peste 6.600 MW ♦ De ce nu mai consumă energie România şi care sunt implicaţiile pentru un sector care vrea să atragă investiţii de miliarde de euro în unităţi noi, dar pentru care aparent nu mai există cerere?

    Datele Transelectrica pentru prima jumătate a anului arată că România şi-a redus cererea de energie cu 8%, procentele lunare de scădere variind între 6% şi 12%. Cum consumul de energie scade văzând cu ochii, România a reuşit să redevină exportator net de energie în această perioadă. Deşi redobândirea statului de exportator de energie ar fi o veste îmbucurătoare, scăderea consumului devine în realitate o problemă. Rapoartele Transelectrica arată că o bună parte din această scădere se explică prin temperaturile mai mari de la începutul anului, Europa având, din fericire în contextul geopolitic actual, o iarnă neobişnuit de caldă. Dar în al doilea trimestru al anului, scăderea consumului de energie a fost cauzată mai ales de încetinirea activităţilor economice, previziunile pentru România de creştere a PIB pentru primăvara 2023 fiind de 3,2 %, comparativ cu 4,7 % cât s-a înregistrat în perioada similară a anului anterior, se arată în raportul semestrial al Transelectrica.

    „Scăderea consumului de energie electrică cu aproximativ 7% în primele 7 luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este o veste extrem de îngrijorătoare“, spune Corneliu Bodea, CEO Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energiei. O scădere a consumului de energie atât de amplă ascunde o scădere importantă la nivelul consumatorilor industriali, susţinută şi de scăderea producţiei industriale, explică antreprenorul.

    „E criză. Marii consumatori industriali pur şi simplu nu mai reuşesc să vândă“, spune un analist din domeniul energiei.

    La rândul său, Bodea spune că deşi din punctul de vedere al preţului lucrurile par mai calme acum faţă de anul trecut, este bine să nu scăpăm din vedere faptul că energia este semnificativ mai scumpă faţă de nivelul cu care industria era obişnuită în 2017. „Ne aflăm într-un moment foarte dificil deoarece industria are nevoie de timp pentru a se alinia la noile costuri generate de creşterea preţurilor la energie. Vorbim de 30-40 euro în 2017 faţă de 90-100 euro astăzi, dar şi de costurile cu forţa de muncă“, spune antreprenorul.

     

    Efectele unui consum mic

    Acestea fiind cauzele, implicaţiile unui consum redus de energie sunt majore, mai ales în contextul în care România vrea 10.000 de MW noi în energia verde până în 2030, relansarea proiectului nuclear de la Cernavodă (alţi 1.400 MW) sau tranziţia de la cărbune spre gaz la Complexul Energetic Oltenia.

    „Scăderea consumului va afecta apetitul de investiţii în sectorul producţiei de energie electrică, iar lipsa de măsuri pentru a stimula creşterea industrială se va traduce în ieşiri de pe piaţa respectivă a jucătorilor mari“, crede Corneliu Bodea. Businessul Adrem, fondat în urmă cu 30 de ani de Corneliu Bodea alături de fratele său Adrian Bodea, are în prezent în jur de 1.000 de angajaţi care fac parte din cele trei companii care formează grupul: Adrem Invest, Adrem En­gineering şi Adrem Link.

    Mai departe, însuşi sistemul de transport şi distribuţie este afectat, pentru că volumele mai mici înseamnă de fapt venituri mai reduse, lucru care tot în investiţii mai modeste se traduce. „Reducerea consumului de energie electrică afectează în principal componenta de transport şi distribuţie care vehiculează cantităţi mult mai mici, având costuri în creştere. În consecinţă, riscul este ca aceste componente să înregistreze venituri mult reduse, ceea ce se va traduce în tarife mai mari.“

    În acest peisaj, inclusiv creşterea accelerată a prosumatorilor poate deveni o problemă. „Creşterea nivelului producţiei de la prosuma­tori va agrava situaţia de mai sus. Scăderea consumului modifică echilibrul între energia produsă în bandă (surse de producţie de energie constante) versus energia regenerabilă şi creşte ponderea celei din urmă. În acest mod, reţelele vor putea gestiona mult mai greu asigurarea unui mix cât mai verde în lipsa investiţiilor în reţele inteligente“, mai explică Bodea.

    Analiza datelor disponibile arată evoluţii pe termen scurt de necrezut pentru segmentul prosumatorilor din România, fără discuţie aceasta fiind cea mai interesantă poveste de urmărit din sectorul energetic local. Doar în primele şase luni din 2023, numărul prosumatorilor a escaladat de la circa 40.000, câţi erau la finele lui 2022, la peste 77.600, capacitatea lor crescând de peste 2,3 în intervalul analizat, până la 973 MW.

     

    Cum poate creşte consumul?

    Problema este că dincolo de piaţa prosumatorilor, investiţiile concrete în energie rămân limitate.“Consumul de energie trebuie să crească din alte sectoare, din partea de transport sau de încălzire“, indică specialiştii din domeniu posibile soluţii de a repune consumul de energie pe un trend ascendent. Calculele ZF făcute pe baza datelor Eurostat arată că la nivelul anului 2021, doar 25% din consumul final de energie al UE era asigurat de energia electrică. Din nou, statele nordice stau bine la acest capitol, Norvegia având un procent de peste 51% de electrificare a economiei sale, în timp ce România avea un procent de numai 16%. De exemplu, la finalul lunii mai, numărul autoturismelor electrice din parcul auto naţional a depăşit pragul de 30.000, arată datele furnizate de consultanţii de la Roland Berger, acestea reprezentând mai puţin de 0,4% din totalul autovehiculelor înmatriculate. Pe zona de încălzire, România se bazează pe mai ales pe gaze şi lemne, ponderea energiei electrice fiind nesemnificativă. Practic electrificarea transportului şi a încălzirii sunt două direcţii majore care pot contribui la relansarea consumului de energie.

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Excelenţa Voastră, dragă Rareş, Excelenţele Lor, dragii tăi prieteni din Parlamentul European, nu vor lăsa România în Spaţiul Schengen

    Bronzat, elegant şi în mare formă, de capul lui sau trimis de cineva, in campanie electorala sau nu, ne place personajul sau nu, Rares Bogdan a tinut un nou discurs memorabil la Strasbourg –  similar celui de anul trecut, chiar mai dur de fapt –  reprosandu-le Excelentelor Lor, draga Ursula, draga Roberta si draga Charles, faptul ca nu am fost inca admisi in Spatiul Schengen.

    Discursul, catalogat de unii comentatori ca fiind extremist – este o regula deja ca daca un roman de la periferia uniunii flutura steagul si striga “Hai Romania!” acesta trebuie imediat tratat drept extremist – este cel al unui om ajuns la capatul rabdarii, ca noi toti dealtfel. Desigur, prin contrast, discursul este un pic diferit de cel al politicienilor romani care de obicei se adreseaza forurilor europene cu formula “Sarut-mana, va rog frumos ne lasati si pe noi in Spatiul Schengen unde trebuia sa fim de 10 ani?” Cele doua discursuri ale lui Rares Bogdan, acesta si cel de anul trecut, ne-au facut sa vibram patriotic, sa credem ca suntem reprezentati (chiar si numai prin declaratii politice) la Bruxelles si Strasbourg, sa simtim ca exista in noi un pic de ungur si un pic de polonez, ca sa spunem asa.

    Insa, Excelenta Voastra, draga Rares, ma tem ca oricum vom vorbi cu excelentele lor de la carma institutiilor uniunii nu vom pupa Spatiul Schengen prea curand. Iar explicatia este foarte simpla, ea se gaseste in citatele admirabile izvorate din scoli de gandire complet opuse si aflate la 100 de ani distanta. Unul ne spunea (in rusa): “Politics is the most concentrated expression of economics” iar celalalt ne spunea (in engleza): “It’s the economy, stupid’.  

    Excelenta Voastra, draga Rares, asadar, in curand, incepe reconstructia Ucrainei, un efort de sute si mii de miliarde de Euro, unde toata lumea vrea, dezinteresat si in spirit umanitar, sa participe. Astfel incat, miliarde de tone de materii prime, materiale, combustibili, absolut tot ceea ce va fi folosit pentru reconstructie, vor avea ca sursa China, India si Tarile Arabe, “fabricile lumii”, vor fi incarcate in containere pe vase gigantice si tancuri petroliere spre a fi trimise catre Ucraina.

    Si avem doua rute de transport.

    Fara Romania in spatiul Schengen. Vasele gigantice vor porni incet-incet din China si India pe marile lumii. Marea Chinei de Sud, Oceanul Indian, Marea Arabiei (unde se vor intalni cu tancurile petroliere), Marea Rosie, Canalul Suez, Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Marea Manecii, Marea Nordului, Marea Baltica.Vasele gigantice si tancurile petroliere vor descarca containerele in porturile din Europa de Vest iar de aici transportatori din Europa de Vest le vor duce catre Ucraina, pentru reconstructia tarii.

    Costul pe container in jur de 10.000 de dolari, durata transportului pe mare plus uscat este egal cu circa 80 de zile.

    Cu Romania in spatiul Schengen. Vasele gigantice vor porni incet-incet din China si India pe marile lumii. Marea Chinei de Sud, Oceanul Indian, Marea Arabiei (unde se vor intalni cu tancurile pretroliere), Marea Rosie, Canalul Suez, Marea Mediterana, Marea Egee, Marea Marmara, Marea Neagra. Vasele gigantice si tancurile petroliere vor descarca containerele in porturile din Europa de Est si Turcia iar de aici transportatori din Europa de Est si Turcia le vor duce catre Ucraina, pentru reconstructia tarii. Costul pe container in jur de 8.000 $, durata transportului pe mare + uscat = circa 50 de zile

    Excelenta Voastra, draga Rares, cred ca nu mai este nimic de spus. Acum, chiar mai mult decat inainte de razboi, Romania (si Bulgaria) au sanse minime de a pupa Spatiul Schengen. Si pentru ca asa cum stim cu totii “Politics is the most concentrated expression of economics” si  “It’s the economy, stupid”, vor fi angajati consultanti, analisti, lobisti si experti care ne vor da explicatii politice cu privire la motivele neadmiterii Romaniei (si Bulgariei) in Spatiul Schengen.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Citatul săptămânii. Ursula von der Leyen: Au dovedit – Bulgaria şi România fac parte din spaţiul nostru Schengen

    Am intensificat protecţia la frontiere. Agenţiile Europene şi-au consolidat cooperarea cu Statele Membre. Permiteţi-mi să mulţumesc în special Bulgariei şi României pentru că au deschis drumul – demonstrând cele mai bune practici. Au dovedit: Bulgaria şi România fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le includem în cele din urmă – fără niciun alt fel de întârziere,

    a spus Ursula von der Leyen în cadrul discursului său anual privind starea Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, citată de Ziarul Financiar.

  • Top 10 cele mai periculoase oraşe din România

    Te întrebi dacă locuieşti într-unul dintre cele mai periculoase oraşe din România? Ei bine, este foarte posibil. Un studiu care a luat în calcul mai mulţi factori importanţi, realizat pe un eşantion de cel puţin 100.000 de români respondenţi, s-a stabilit un top 10 cele mai periculoase oraşe din România. Violenţa şi criminalitatea de pe străzi sunt printre principalele ameninţări la adresa bunăstării cetăţenilor.

    Numele oraşelor care au apărut în răspunsurile celor intervievaţi au fost Alexandria, pe primul lor, Târgovişte, Bacău sau Sate Mare.

    Alexandria este municipiul de reşedinţă al judeţului Teleorman, Muntenia, România. Oraşul este aşezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine şi are o suprafaţă de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanţă de Bucureşti.

    Ideea întemeierii oraşului Alexandria îşi are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea şi Mavrodin de a înfiinţa un oraş liber de orice ingerinţă străină. Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Moritz von Ott, oraşul şi-a luat numele domnitorului de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica, ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Se dau bani pentru mamele din România. Suma se ridică la 7650 de lei

    Se dau bani pentru mamele din România. Veşti bune de la Guvern, după ce Executivul va creşte indemnizaţia pentru familiile cu gemeni, iar părinţii urmează să aibă multiple avantaje.

    Mai mulţi bani pentru mamele din România. Deoarece natalitatea este o problemă reală în România, Guvernul gândeşte mai multe măsuri prin care să crească sporul natural, scrie stiripesurse.ro. Astfel, în sedinţa de Guvern de joi s-a discutat majorarea cu 50% a indemnizaţiei de creştere a copilului pentru părinţii de gemeni, tripleţi şi multipleţi.

    Indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor este în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani, înainte de naştere. Asta înseamnă că părinţii de gemeni vor primi o indemnizatie de 127,5%. Adică, la salariul mediu pe economie, de 6.000 de lei, indemnizaţia mamei cu gemeni va fi de 5100+2550 = 7650 de lei. Aceasta va fi acordată timp de doi ani.

    Majorarea se acordă şi în cazul copiilor născuţi în timpul în care părinţii primesc deja indemnizaţia pentru creşterea altui copil.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro