BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • Uber a pierdut 5,8 miliarde de dolari în primele trei trimestre ale acestui an

    Uber resimte impactul negativ continuu al pandemiei asupra afacerilor sale, dar crede că va deveni profitabilă în 2021.

    Veniturile companiei Rides, de transport, au scăzut cu 53%, iar veniturile din Eats, de livrări, au crescut cu 125% faţă de anul trect.

    Compania a pierdut 1,1 miliarde de dolari în trimestrul III. În al doilea trimestru, Uber a pierdut 1,8 miliarde de dolari şi 2,9 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an. În total, Uber a pierdut 8,5 miliarde de dolari în 2019, iar în 2020 5,8 miliarde de dolari.

    Rezultatele vin după ziua alegerilor, când californienii au votat o măsură care apără modelul de afaceri pe care l-a iniţiat Uber. Aceast lucru va permite companiei să-şi trateze în continuare şoferii ca fiind contractori independenţi mai degrabă decât ca angajaţi. Acţiunile companiei au crescut miercuri cu aproape 15% la ştirea că Propunerea 22 a trecut.

  • Bursele americane par să termine cea mai slabă săptămână din martie până acum: Indicele bursier Dow Jones a scăzut cu 400 de puncte, iar S&P 500 a pierdut mai mult de 1%

    Indicele bursier Dow Jones a scăzut vineri cu 400 de puncte, iar S&P 500 a pierdut mai mult de 1%, Wall Street îndreaptându-se spre cea mai proastă săptămână din martie, relatează CNBC.

    Indicele Nasdaq Composite a scăzut cu 2,5%, influenţat de rezultatele unor companii din tehnologie.

    Dow Jones şi S&P 500 au scăzut cu 7,3%, respectiv 6,1% în această săptămână. Nasdaq a pierdut mai mult de 5% în aceeaşi perioadă şi, de asemenea, se îndrepta spre cea mai proastă performanţă săptămânală din martie.

    Pieţele au fost influenţate de amânarea discuţiilor, în Congres, pentru un nou pachet d estimulare a economiei. Volatilitatea a fost, de asemenea, crescută, pe măsură ce investitorii s-au confruntat cu creşterea cazurilor noi de coronavirus în SUA şi în străinătate. Media pe şapte zile a noilor cazuri de coronavirus din SUA a atins un nivel record în această săptămână, potrivit datelor de la Universitatea Johns Hopkins. În Europa, Germania şi Franţa anunţă noi măsuri de blocare pentru a stopa răspândirea virusului.

    Dow şi S&P 500 sunt, de asemenea, pregătite să înregistreze a doua lună consecutivă de pierderi, pe măsură ce Wall Street încheie un octombrie turbulent.

  • Tesla realizează venituri record, obţine profit din vânzarea creditelor de poluare către rivali

    Tesla Inc a raportat cel de-al cincilea profit trimestrial consecutiv, la venituri record de 8,8 miliarde de dolari, stimulat de o creştere a livrărilor de vehicule şi a vânzărilor de credite de mediu către alţi producători de automobile, relatează Reuters.

    Producătorul de maşini electrice şi-a reafirmat, de asemenea, obiectivul de a livra jumătate de milion de vehicule până la sfârşitul acestui an, obiectiv care impune creşterea semnificativă a vânzărilor în al patrulea trimestru.

    Acţiunile au crescut cu 2,5%, la 433,88 dolari în tranzacţiile extinse, în condiţiile în care producătorul auto a depăşit estimările analiştilor.

    Tesla a declarat că are capacitatea necesară pentru a produce şi livra 500.000 de vehicule în acest an, dar a adăugat că atingerea obiectivului său a devenit mai dificilă.

    Întrebat de un analist în timpul unei conferinţe telefonice dacă Tesla intenţionează să livreze 840.000 până la 1 milion de vehicule anul viitor, pe baza capacităţii maxime actuale a fabricilor sale, directorul executiv Elon Musk a răspuns că ţinta era „în acea vecinătate”, în timp ce un alt executiv Tesla a spus compania va oferi detalii în trimestrul următor.

    Tesla a sfidat tendinţa descendentă din industria auto din 2020 şi a depăşit criza medicală şi pe cea economică cu vânzări constante şi trimestre profitabile, preţul acţiunilor urcând cu aproximativ 400% în acest an.

    Cu 394,5 miliarde de dolari, capitalizarea de piaţă a Tesla a devenit cea mai mare dintre toţi producătorii de autovehicule la nivel mondial.

    Ascensiunea Tesla evidenţiază încrederea investitorilor în viitorul vehiculelor electrice şi trecerea companiei de la stadiul de producător de nişă la poziţia de lider global al maşinilor curate.

    Dar Craig Irwin, un analist la Roth Capital Partners, a avertizat că Tesla şi-ar putea vedea curând poziţia afectată.

    „Compania este încă foarte apreciată, ca şi cum ar funcţiona în vid, totuşi concurenţii lucrează intens pentru a o ajunge din urmă”, a spus el, referindu-se la peste 400 de modele noi de vehicule electrice programate să intre pe şosele până în 2024.

  • Reducerea risipei alimentare #ALidlLessWaste

    Lidl România

    Motivaţie:
    Potrivit reprezentanţilor Lidl România, care citează datele Food Waste Combat, românii generează anual 5 milioane de tone de deşeuri alimentare, în timp ce 66% din familiile din mediul rural nu îşi pot asigura hrana zilnică. De aceea, din nevoia de a adresa societăţii această problemă, care nu era pe agenda publică, compania a creat, în cadrul proiectului „Reducerea risipei alimentare”, campania de informare #ALidlLessWaste. Campania tratează o problemă cu efecte la nivel global, dar şi naţional, aşadar ţinteşte toţi românii. „Pentru a putea combate risipa alimentară este nevoie ca nivelul de conştientizare să fie unul ridicat în rândul consumatorilor, urmat de schimbări de comportament ale acestora”, susţin reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    În cadrul campaniei desfăşurate de-a lungul anului trecut, au fost implicate echipele de comunicare şi CSR ale Lidl România. Strategia a implicat comunicarea subiectului gradual, dezvoltându-l de la conştientizare, la informare şi acţiune, în medii diverse de comunicare (social media, execuţii de PR, offline), pentru a ajunge la un public cât mai larg. Comunicarea online #ALidlLessWaste s-a concentrat pe canalele Lidl, printr-o expunere educativă despre impactul risipei alimentare pentru ca publicul să asimileze şi să aplice măsurile de limitare ale fenomenului acasă, uşor. „Am creat un pilon de conţinut dedicat pe Facebook, cu postări săptămânale sub hashtag-ul #RetetaResponsabila despre cum se depozitează corect alimentele, ce reţete pot fi pregătite cu resturi, demers continuat şi în 2020. Prin execuţiile de PR, ne-am adresat publicului în outleturile media&TV, pentru informare. Comunicarea în magazinele Lidl a avut scopul de a responsabiliza populaţia cu privire la risipa alimentară, prin implicarea directă şi comună în acţiune”, explică reprezentanţii companiei. Costurile au fost cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro.

    Efecte:
    Primul efect a fost creşterea impresiilor la postările informative despre combatarea risipei alimentare de pe paginile Lidl, unde subiectul a devenit unul de impact asupa comunităţii. Printr-o execuţie de PR de la Electric Castle – un documentar video prin care au fost ilustrate toate domeniile în care risipa alimentară are impact, comunicarea acestui subiect a avut rezultate asupra calităţii mediului. Banca pentru Alimente Cluj a colectat de la persoanele juridice de la EC peste o tonă de alimente bune de consum, care nu au mai ajuns la casat, ajutând peste 500 de beneficiari aflaţi în dificultate de a-şi procura hrana zilnică. Prin comunicarea unei colecte pentru sărbătorile de iarnă, subiectul a avut un efect şi asupra societăţii în ansamblu. Conversia rezultatelor calitative obţinute din apariţiile media a fost validată de rezultatele cantitative: în doar două săptămâni, clienţii Lidl din 12 magazine din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Bacău au donat
    16,7 tone de alimente, pentru aproximativ 7.000 de persoane vulnerabile, îmbunătăţindu-le calitatea vieţii.

  • (P) Noblesse Oblige, chiar şi în pandemie

    „Suntem conştienţi ca este unul dintre puţinele cluburi de acest nivel din Europa şi ne propunem să rămânem un etalon în acest domeniu. Am făcut îmbunătăţiri funcţionale, am achiziţionat noi echipamente, am amenajat o zona de fitness exterioară şi am implementat toate cele necesare respectării distanţării sociale, cu proceduri stricte de igienizare periodică a spaţiilor, deoarece siguranţa clienţilor şi a staff-ului sunt extrem de importante pentru noi”, descrie Daniel Antor câteva dintre măsurile luate în contextul pandemiei Covid-19. 
    Cunoscut drept unul dintre principalele locuri de networking ale oamenilor de business, Stejarii Country Club este format din clubul sportiv unde se practică o varietate de activitati: fitness, aerobic, înot, tenis, gimnastică, balet, squash, box, karate, un centru spa recunoscut internaţional pentru calitatea serviciilor oferite, spaţii dedicate evenimentelor şi un restaurant gourmet foarte apreciat.
    Clubul se dedică în egală măsură şi copiilor astfel că pe timp de vară, spre exemplu, au fost desfăşurate tabere sportive în aer liber, cu diferite circuite sportive, precum şi ateliere creative şi excursii săptămânale.
    Cifra de afaceri a clubului a depăşit anul trecut 7 milioane de euro.


    „Anul anterior a fost cel mai bun an de la înfiinţare, anul acesta, dacă am pune în paranteză acele trei luni de stare de urgenţă cât şi restricţiile legate de evenimente, businessul se plasează peste bugetarea noastră standard; având aceste trei luni, probabil vom reuşi un profit minim, operational nu vom fi pe minus. Micşorarea marjei de profit este o rezultanta a lunilor de pauză forţată şi măsurilor de siguranţă, la care nu vom face niciodată rabat, indiferent de cost. Totuşi, dacă am compara unu la unu lunile în care ni s-a permis să ne desfăşurăm activitatea, suntem semnificativ peste anul trecut, ceea ce pentru mine înseamnă că ştim să ne facem bine treaba indiferent de situaţie şi clienţii sunt mulţumiti de serviciile noastre”, spune Daniel Antor.
    Clubul menţine o politică strictă în privinţa numărului de membri, astfel încât fiecare să beneficieze de o suprafaţă de peste 15 mp în timpul desfăşurării activităţilor sportive. „Considerăm că 2.500 este numărul optim de membri pentru care putem menţine nivelul serviciilor cu care ne-am impus pe piaţă şi condiţiile maxime de siguranţă în contextul pandemiei. De aceea, admiterea în comunitate este posibilă doar în situaţia retragerii unui alt membru, însă în acest caz, de cele mai multe ori este vorba de relocări sau repatrieri. Există fluctuaţii anuale în limite normale, însă astăzi putem spune că suntem la capacitate maximă”, a mai declarat Daniel Antor. Preţul mediu al unui abonament anual este de aproximativ 1.900 de euro.
    Ce aşteptări are CEO-ul Stejarii Country Club pentru perioada următoare? „Nu cred că vom trăi o relaxare mai mare decât după ce vor apărea vaccinuri sau proceduri medicale care să ne aducă într-o zonă de siguranţă sau predictibilitate mai mare decât ce avem astăzi. Cu siguranţă lucrurile nu vor mai fi cum au mai fost, dar se va găsi un echilibru, vom învăţa să trăim şi cu acest virus, ne vom adapta.”


    Care este obiectivul pe termen lung pentru Stejarii Country Club, în contextul în care este deja cel mai luxos club din România?
    „Nu este greu să ajungi în vârf, este greu să te menţii acolo. Ne dorim să ne păstrăm locul, clienţii şi mentalitatea care ne-a ajutat să ajungem aici.
    Scopul nostru este să oferim cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor sportive, să punem la dispoziţie cele mai noi şi mai performante aparate, să avem  cei mai profesionisti traineri, să oferim cele mai bune servicii prin intermediul  tuturor  departamentele noastre”, răspunde Daniel Antor. El menţionează, din rândul proiectelor viitoare, o academie de training, o asociaţie sportivă, precum şi pregătirea celor mai buni copii pe diferite segmente sportive.

  • Rezultate EXIT-POLL ALEGERI LOCALE 2020. Ora 21.00 CURS/Avangarde: Nicusor Dan 47,2%, Gabriela Firea 39%

    Reacţia premierului Ludovic Orban 

    Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, duminică, la închiderea urnelor, că rezultatul obţinut de Nicuşor Dan la Primăria Capitalei este clar şi nu lasă loc de comentarii.

    „Este o victorie pe care, hai să fim cinstiţi, foarte puţini o aşteptau şi nu numi că e o victorie, dar e o victorie clară care nu lasă loc de comentarii. Bucureştenii şi-au dorit să elibereze Capitala de caracatiţa PSD care a sufocat întreaga administraţie ”, a spus premierul Orban.

    Potrivit acestuia, victoria lui Nicuşor Dan l Primăria Capitalei este rezultatul a 12 ani de efort depus acesta.

    „Este o victorie care este rezultatul unui efort depus de Nicuşor Dan vreme de cel puţin 12 ani, a unei implicări pentru interesul public şi al unui program realist, fără angajamente care nu au bază”, mai spus Orban.

    Nicuşor Dan câştigă Primăria Generală a Capitalei, potrivit unui exit-poll realizat de CURS Avangarde, cu 42,7%, în timp ce Gabriela Firea a fost creditată cu 39% din voturile bucureştenilor

    Datele exit-poll arată că în Bucureşti, Nicuşor Dan a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerile locale 2020. Nicusor Dan 47,2%, Gabriela Firea 29%

    Nicuşor Daniel Dan (independent susţinut de PNL – USR PLUS) – 47,2%

    Gabriela Firea (PSD) – 39,0%

    Traian Băsescu (PMP) – 8,6%

    Florin Călinescu (Partidul Verde) – 1,7%

    Călin Popescu Tăriceanu (ALDE)- 1,6%

    Ioan Sîrbu (Alianţa PRO Bucureşti 2020) – 0,6%

    Alexandru-Ion Coita (PRR) – 0,3%

    Harry-Ilan Laufer (PFIN) – 0,1%

    Altul – 0,8%

    EXIT POLL la sectoarele Capitalei

    La Sectorul 1 Clotilde Armand 47%, Daniel Tudorache 37,7%

    Sectorul 2 Radu Mihaiu 42%, Dan Cristian Popescu 31%

    Sectorul 3 Robert Negoiţă 39%, Aurelian Bădulescu (PSD)

    Sectorul 4 Daniel Băluţă 55%

    Sectorul 5 Cristian Băcanu 27,3, Daniel Florea 24,3%

    Sectorul 6 Ciprian Ciucu 48,2%

    Municipiul Constanţa: Vergil Chiţac (PNL): 29%, Stelian Ion (USR) 29%, Decebal Făgădău (PSD) 23,5%

    Exit poll-ului realizat de CURS-Avangarde, date valabile pentru ora 19.30.

    Stire in curs de editare

  • Lego a profitat de pandemie, vânzările au crescut în primul semestru

    Vânzările Lego au crescut cu 14% în primele şase luni ale anului, pentru că familiile au petrecut mai mult timp jucându-se împreună acasă, a declarat miercuri producătorul danez de jucării, citat de Reuters.

    Lego, afacere de familie, a revenit la creştere din 2017. De atunci, compania a reuşit să depăşească evoluţia generală de pe piaţa jucăriilor, o tendinţă care a continuat şi în acest an. Lego concurează pentru cota de piaţă cu Mattel şi Hasbro.

    „Am văzut o evoluţie pozitivă în timpul restricţiilor, când familiile au început să se joace şi să construiască seturi Lego împreună”, a spus şeful executivului Niels Christiansen într-un interviu. „Am văzut impulsul continuând în a doua jumătate a anului, chiar şi după ce oamenii au început să se întoarcă la muncă şi la şcoală. Deci, rezultatul nu este doar o reflectare a celor două luni în care toată lumea stătea acasă”, a spus Christiansen, care a preluat conducerea în 2017.

    Anul trecut, Lego şi-a sporit investiţiile în comerţul electronic şi pe site, iar numărul de vizitatori s-a dublat, la 100 de milioane în primele şase luni ale anului.

    În timp ce vânzările au crescut cu 14% în perioada respectivă, veniturile au crescut cu 7%, până la 15,7 miliarde de coroane daneze (2,5 miliarde de dolari). Diferenţa de venituri şi vânzările consumatorilor s-a datorat vânzătorilor cu amănuntul, care se bazează pe inventarul existent pentru a satisface cererea, în condiţiile în care compania a fost nevoită să închidă temporar producţia în Mexic şi China.

    Compania a reuşit să compenseze închiderea celor 616 magazine din întreaga lume prin creşterea vânzărilor online. Aproape toate magazinele au fost redeschise acum, a spus Lego. Profitul operaţional a crescut cu 11%, la 3,9 miliarde de coroane, a spus Lego.

  • Contra curentului: companiile care au câştigat miliarde de dolari ca urmare a COVID-19. Mulţi dintre noi folosim produsele lor

    CEO-ul Hewlett Packard, Enrique Lores, le-a spus investitorilor că munca de acasă şi şcoala în acelaşi regim din cauza pandemiei de coronavirus a îmbunătăţit semnificativ rezultatele trimestriale ale companiei – folosind termenul „peste aşteptări”, potrivit  foxbusiness.com.

    „PC-ul este acum esenţial în viaţa de zi cu zi mai mult decât niciodată, iar folosirea computerului a crescut cu mai mult de 20% în perioada COVID.”
    Veniturile HP au ajuns la 14,29 de miliarde de dolari, cu mult peste aşteptările de 13,3 miliarde de dolari. Profiul a crescut de asemenea la 734 milioane de dolari. Cererea pentru laptop-uri tip notebook a crescut cu 32%. Pe de altă parte, situaţia de muncă la domiciliu a generat o scădere a vânzărilor de desktop-uri cu 30%.HP se aşteaptă la rezultate similare în lunile care urmează.


    „Pe segmentul dispozitivelor pentru casă şi consumer, ne aşteptăm în continuare la îmbunătăţiri cel puţin până la finalul anului. Chiar dacă ţările se redeschid, oamenii vor continua să petreacă mai mult timp acasă. Rivalii de la Dell au raportat câştiguri similare: vânzările trimestriale ale dispozitivelor consumer ale Dell au crescut cu 18% la 3,2 miliarde de dolari.
     

     

  • BMW înregistează pierderi de 666 de milioane de euro în T2

    BMW se aşteaptă să obţină un profit operaţional în acest an, în ciuda pierderii de 666 milioane de euro din trimestrul doi, după ce vânzările maşinilor sale de lux au scăzut în timpul blocajelor impuse de coronavirus, anunţă Reuters.

    Producătorul mărcilor BMW, Mini şi Rolls-Royces a declarat căvînzările au început să crească, inclusiv în China, dar sporul nu va fi suficient pentru a compensa deficitul de vânzări pierdut din cauza pandemiei.

    BMW a mai spus că perspectivele sale nu au avut în vedere impactul potenţial al celui de-al doilea val de COVID-19 şi nici perspectiva unei recesiuni mai profunde pe pieţele sale cheie.

    Pandemia a afectat puternic Fiat Chrysler, Ford şi Daimler, într-o perioadă în care industria auto tradiţională era supusă oricum unor presiuni majore generate de legislaţia europeană privind reducerea emisiilor poluante.

    În al doilea trimestru al anului trecut profitul operaţional a ajuns la 2,2 miliarde de euro.

    În T2 2020 BMW a livrat 485.464 de maşini, în scădere cu 25% faţă de amul trecut.

    „Acum aşteptăm cu nerăbdareal doilea semestru, cu un optimism prudent şi continuăm să vizăm o marjă EBIT între 0% şi 3% pentru segmentul auto în 2020”, a declarat Oliver Zipse, şeful BMW.

  • Rezultate negative record ale hotelurilor din România

    Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record, pe măsură ce epidemia şi restricţiile au prăbuşit cererea din partea turiştilor străini. Sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

    Conform unui sondaj Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federaţia Industriei Hoteliere din România, epidemia a avut un impact foarte rapid şi drastic asupra sectorului hotelier din România. Conform sondajului, 64% dintre respondenţii din industria hotelieră au resimţit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat.

    După declararea stării de urgenţă, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectaţi a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

    Pe măsură ce cererea din partea turiştilor străini s-a prăbuşit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor.

    Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 EUR pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

    Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele şi de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise. Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârşitul lunii martie. Cu reducerea restricţiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenţionează să se deschidă doar anul viitor.

    Pentru a face faţă acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-şi reduce costurile, inclusiv concedierea personalului. Conform sondajului, aproximativ 29% din forţa de muncă este deja concediată. Dat fiind faptul că situaţia nu s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forţei de muncă în sectorul hotelier.

    Luând în considerare condiţiile actuale ale pieţei şi sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supravieţui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie şi mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supravieţuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august.

    Similar altor ţări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să îşi schimbe priorităţile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaţionale şi costurilor de promovare şi marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenţi au apelat la schema de şomaj tehnic subvenţionată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariaţi peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparaţie cu o medie de 24% în CEE.

    În pofida faptului că graniţele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

    Respondenţii hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulţumire comparativ cu celelalte ţări din CEE, 85% dintre aceştia considerând că informaţiile comunicate de autorităţi au fost neclare. Deşi gradul de satisfacţie faţă de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte ţări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuţi, în comparaţie cu 10% în celelalte ţări.

    În săptămânile cuprinse între 24 aprilie şi 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiţi sau extrem de pregătiţi pentru redeschiderea proprietăţilor, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranţa clienţilor şi a angajaţilor. Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securităţii sanitare pentru oaspeţi şi angajaţi reprezintă principala prioritate a lor. În condiţiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiştilor şi a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenţilor au indicat că sunt în favoarea obţinerii unei noi certificări de sănătate şi securitate (Health & Safety).

    Odată cu relaxarea restricţiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaţionale şi locale) doresc să redeschidă. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceştia se vor confrunta, de asemenea, şi cu provocări cauzate de creşterea ofertei pe piaţă, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

    În comparaţie cu alte pieţe hoteliere din CEE, hotelurile româneşti sunt mai puţin dependente de cererea internaţională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranţă la procesul de redresare al pieţei, recuperarea lentă anticipată a turiştilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaţionale sunt interesate de mutarea unor operaţiuni în România, un factor care va determina o creştere importantă a cererii din sectorul de business.

    În plus, deşi este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din Bucureşti, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanţelor hoteliere şi să marcheze procesul de recuperare printr-o creştere sănătoasă a gradului de ocupare şi a ADR-ului.

    Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susţinută de creşterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum şi de atractivitatea continuă a ţării pentru întreprinderile internaţionale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 şi 2024, iar mai apoi este prevăzută o creştere sănătoasă în anii următori.