BusinessMagazin

Tag: rezerva federala

  • Obama va anunţa următorul şef al Fed, cea mai puternică băncă centrală din lume

     Lista restrânsă include “nişte candidaţi extraordinari”, a declarat preşedintele într-un interviu acordat cotidianului New York Times.

    Obama a afirmat că vrea un şef al Fed care să lucreze pentru a ajuta economia să crească şi nu doar pentru a limita inflaţia şi pentru a menţine pieţele financiare stabile.

    “Ideea este de a promova acele lucruri care susţin îmbunătăţirea vieţii americanilor obişnuiţi. Vreau un preşedinte Fed care să poată privi obiectiv situaţia şi să spună «Să ne asigurăm că vom avea creştere economică»”, a spus Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A căzut drobul de sare: Bernanke opreşte tiparniţa de bani

    Pe ansamblu, pieţele globale de acţiuni au avut de miercuri până joi cea mai mare scădere din ultimul an (1,9%), indicele MSCI al pieţelor emergente de acţiuni a pierdut peste 3,3%, iar cotaţia aurului a scăzut sub pragul de 1.300 dolari/uncie pentru prima dată în doi ani şi jumătate.

    Şeful Fed, Ben Bernanke, a anunţat că programul de cumpărări de obligaţiuni în valoare de 85 mld. euro lunar va fi redus treptat în valoare în cursul acestui an şi se va încheia atunci când rata şomajului în SUA va scădea la 7%, moment aşteptat de Fed pentru jumătatea anului viitor.

    Bernanke a precizat că ritmul cu care vor fi reduse cumpărările de titluri va depinde de redresarea economiei americane, astfel încât dacă aceasta se va încetini sau se va opri, atunci planurile actuale de renunţare la Q3 vor putea fi îngheţate.

  • Obama sugerează plecarea lui Bernanke de la conducerea Rezervei Federale

    „Ben Bernanke a făcut o muncă extraordinară. A stat deja mai mult decât a vrut sau decât trebuia”, a spus Obama. El a comparat perioada de activitate a şefului Fed cu cea a directorului Biroului Federal de Investigaţii (FBI) Robert Muller, care a rămas în funcţie doi ani după expirarea mandatului său în 2011. El va renunţa la conducerea agenţiei în septembrie. Cel de-al doilea mandat de patru ani al lui Bernanke se încheie pe 31 ianuarie.

    Ca şi Muller, Bernanke a fost nominalizat pentru post iniţial de către fostul preşedinte George W. Bush. Obama i-a cerut lui Bernanke să stea încă patru ani în frunte băncii centrale. Fostul profesor de economie de la Universitatea Princeton şi expert în Marea Depresiune economică a fost, de asemenea, unul dintre principalii consilieri pe teme economice ai lui Bush.

    Sub conducerea lui Bernanke, Fed a preluat în propria balanţă contabilă activele băncilor cu probleme Bear Stearns şi AIG şi a înfiinţat mai multe facilităţi de creditare pentru a injecta bani în sistemul bancar într-o perioadă în care încrederea în acesta era spulberată de prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers. Plecarea lui Bernanke deschide cursa pentru conducerea celei mai puternice bănci centrale din lume.

    Alte stiri pe zf.ro


     

  • Pieţele financiare încep din nou să ia la ochi zona euro

    Capacitatea de concentrare a pieţelor asupra unui subiect fiind însă scurtă, tema zilei tinde să devină acum din nou economia europeană, iar presa financiară americană occidentală reîncepe să vorbească despre riscul ca obligaţiunile ţărilor cu probleme din zona euro (Spania, Italia, Portugalia sau Grecia) să intre iarăşi sub presiune – o perspectivă de temut, pe care din toamna trecută încoace numai angajamentul Băncii Centrale Europene de a cumpăra nelimitat obligaţiuni a îndepărtat-o.

    Criticile băncilor şi ale marilor fonduri de investiţii la adresa BCE pe motiv că nu relaxează şi mai mult politica monetară în sensul dorit de ele şi previziunile bruşte că ar urma o nouă recesiune globală s-au înmulţit însă în ultima vreme, chiar dacă există şi voci corecte de genul celei a Băncii Angliei, care acuză o bulă speculativă mondială creată de marile bănci centrale prin programele de cumpărare continuă de obligaţiuni, convenabile pentru investitori, dar ineficiente pentru stimularea economiei reale.

    Ultimele date privind economia zonei euro nu arată deloc bine – ocuparea forţei de muncă a scăzut cu 0,5% în T1, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii şapte ani, iar numărul şomerilor a ajuns la 19,4 milioane, în condiţiile în care guvernele continuă eforturile de austeritate bugetară.

    Liderii UE sunt aşteptaţi să convină asupra unor măsuri de stimulare a economiei la summitul din 27-28 iunie, însă mai întâi trebuie să se pună de acord asupra regulilor de folosire a fondurilor din bugetul european de către statele membre, componentă esenţială a eforturilor de redresare economică şi asupra cărora există în continuare divergenţe (e vorba de flexibilitate mai mare în privinţa statelor unde absorbţia şi cheltuirea sumelor întârzie sau a necesităţilor excepţionale, ca inundaţiile sau criza din Cipru). Consiliul, Comisia şi Parlamentul vor avea discuţii pe acest subiect la 18 iunie.

  • Marea repliere a investitorilor şi ce se întâmplă cu leul

    Tendinţa a început de luna trecută, justificată cu temeri că programul de tipărire de bani al Rezervei Federale se apropie de sfârşit: în ultima săptămână din mai, vânzările de obligaţiuni de stat ale pieţelor emergente au totalizat 866 mil. dolari, conform UniCredit, iar analiştii SocGen, care caracterizează această retragere masivă a investitorilor drept “o baie de sânge”, prevăd că retragerile investitorilor s-ar putea accentua, astfel încât nu recomandă expunere nici pe monedele, nici pe obligaţiunile pieţelor emergente.

    Dolarul australian, realul brazilian, peso-ul mexican, wonul coreean, rupia indiană, coroana suedeză sau zlotul polonez sunt printre activele vulnerabile la această tendinţă, adaugă analiştii RBS.

    Investitorii reacţionează excesiv faţă de posibilitatea ca Rezerva Federală să abandoneze programul de cumpărări de obligaţiuni în valoare de 85 mld. dolari lunar destinat stimulării economiei americane, a declarat Charles Plosser, şeful Fed Philadelphia.

    Referirea lui vizează comportamentul anormal al investitorilor, care au ajuns atât de dependenţi de banii de la tiparniţa Fed, încât au ajuns să ia drept veste proastă şi să reacţioneze prin scăderea burselor la orice ştire despre ameliorarea pieţei muncii sau a industriei din SUA, conştienţi că programul băncii centrale va înceta odată ce şi-a atins obiectivul, adică stimularea economiei.

    Marile bănci, în frunte cu Goldman Sachs, estimează că o reducere a programului Fed nu va fi decisă înainte de luna septembrie şi că nu va însemna nicidecum o încetare bruscă a injecţiilor de bani în piaţă. Plosser a menţionat însă că rămâne în cărţi şi reuniunea Fed din 18-19 iunie pentru o decizie, mai ales că, în opinia sa, tiparniţa băncii centrale nici nu s-a dovedit prea eficientă pentru economia reală şi reducerea şomajului.

  • Viaţa burselor: extaz, agonie şi un pic de şmecherie

    La numai o zi după ce indicele FTSE 100 a ajuns la numai 90 de puncte distanţă de recordul istoric din decembrie 1999, indicele s-a prăbuşit cu 143 de puncte (2,1%), la 6.696 de puncte. Aceasta, relatează The Guardian, a fost cea mai mare cădere într-o singură zi a bursei londoneze de la cea de acum un an generată de unul dintre zvonurile privind ieşirea Greciei din zona euro.

    Şeful Fed, Ben Bernanke, a ţinut un mult aşteptat discurs în care a încercat să liniştească pieţele financiare, afirmând că nu are intenţia de a termina prea curând programul de relaxare monetară cantitativă (QE3) înainte de a vedea o îmbunătăţire notabilă a indicatorilor economiei americane. El a avertizat însă Washingtonul că tăierile bugetare drastice subminează redresarea economiei americane şi s-a apărat de acuzaţiile (corecte, de altfel) din Congres că QE3 ar alimenta noi bule ale activelor financiare.

    Mai convingătoare pentru investitori au fost însă declaraţiile anterioare ale unora dintre şefii regionali ai Fed, după care QE3 ar putea fi stopat începând chiar din iunie. De fapt, explicaţia mai multor reprezentanţi de fonduri de investiţii a fost că pierderea de valoare de la burse ar fi fost provocată de declaraţiile acestor oficiali ai Fed, ca şi de o îngrijorare bruscă a investitorilor că economia Chinei ar merge sub aşteptări. După ce discursul lui Bernanke a clarificat lucrurile, un economist de la UBS a comentat însă că ambele motive invocate par mai curând nişte pretexte, dat fiind că pieţele aveau oricum mare nevoie de o corecţie, după recordurile din ultima perioadă.

  • Probleme în paradis pentru bursele americane

    Esenţa pur speculativă a avântului burselor s-a probat însă joi, când comentariile a doi directori regionali ai Rezervei Federale conform cărora banca centrală ar putea pune capăt în această vară programului de relaxare monetară cantitativă au oprit brusc ascensiunea indicilor bursieri.

    Motivaţia oficială a încheierii programului ar fi aceea că redresarea economiei înseamnă că iniţiativa Fed şi-a atins scopul, însă cea neoficială este că oficialii Fed constată că mare parte din banii pompaţi de ei în piaţă prin cumpărarea de obligaţiuni sfârşesc în speculaţii bursiere, nu în economia americană: cererile de ajutor de şomaj au crescut din nou peste aşteptări în luna mai, iar construcţia de locuinţe noi a scăzut în aprilie la cel mai redus nivel din noiembrie încoace.

    Rezerva Federală a anunţat, în septembrie 2012, va cumpăra în fiecare lună titluri de valoare care au la bază credite ipotecare, în limita unei sume de 40 mld. dolari, la care se adaugă titluri de stat de 45 mld. dolari, în continuarea programului Operation Twist, prin care Fed a alocat începând din septembrie 2011 aproape 700 mld. dolari pentru cumpărarea de titluri cu scadenţe între 6 şi 30 de ani şi a vândut titluri în valoare echivalentă cu scadenţe de 3 ani sau mai puţin.

    Noul program al Fed a rămas cunoscut sub denumirea de QE3 (quantitative easing – relaxare monetară cantitativă), după QE1 (prin care Fed a cumpărat titluri în valoare de 1.700 mld. dolari, 2008-2010) şi a QE2 (600 mld. dolari, 2010-2011). Şeful Fed, Ben Bernanke, a precizat atunci că programul nu are limitare în timp, urmând să se încheie odată cu redresarea economiei.

  • Muniţie de temut pentru războiul valutar

    Dintre celelalte monede de refugiu (atractive pentru speculatori), şi dolarul australian a scăzut puternic, cu 2,7% într-o singură săptămână, în condiţiile în care banca centrală australiană a scăzut dobânda de politică monetară la 2,75%, un minim istoric.

    Încercarea ţărilor cu monede supraevaluate de a le deprecia, spre a stimula economiile naţionale prin ieftinirea exporturilor, şi volatilitatea spectaculoasă astfel rezultată pe pieţele valutare este o dovadă că temutul “război valutar” chiar există: un oficial sud-coreean a comentat, recent, că deprecierea agresivă a yenului este pentru ţara sa mai periculoasă chiar decât ameninţările Coreei de Nord.

    La începutul lui aprilie, principalul indice al bursei nipone a sărit de 13.000 de puncte pentru prima dată în ultimii patru ani, după ce banca centrală a anunţat cel mai agresiv plan de până acum de stimulare a economiei naţionale, slabe şi grevate de deflaţie, prin injecţii de bani în sistemul financiar. Banca Japoniei a anunţat că va cumpăra obligaţiuni de stat în valoare de 530 mld. euro pe an, cu scopul de a dubla masa monetară şi de a atinge o ţintă de inflaţie de 2% în următorii doi ani. Anunţul băncii a determinat şi o depreciere a yenului, văzută de burse ca fiind de bun augur pentru companiile industriale din ţară ale căror produse câştigă astfel competitivitate la export.

    La 9 mai, indicele Dow Jones al bursei americane a depăşit 15.000 de puncte pentru prima dată în istorie, evoluţie speculativă explicată de unii analişti prin încrederea investitorilor în redresarea economiei americane, iar de alţii prin excesul de bani provenit din măsurile de relaxare monetară iniţiate de Rezerva Federală (şi care îşi caută plasamente ori în cumpărări de acţiuni, ori în speculaţii valutare). Anul acesta, indicele Dow Jones a câştigat aproape 2.000 de puncte, iar în ultimii patru ani a crescut cu 130%. De 87 de zile, indicele a crescut continuu, fără nicio zi de scădere – cea mai lungă perioadă fără scădere din 1958 încoace.

  • Inflaţia, un câine care nu muşcă

    Christine Lagarde, şefa FMI, a lăudat politica Fed de a arunca bani în piaţă prin cumpărarea de titluri de stat şi obligaţiuni în valoare de 85 mld. dolari lunar, arătând că această decizie, ca şi programele înrudite adoptate de BCE şi Banca Angliei, au menţinut pacea pe pieţele financiare. Ea a cerut însă ca politicile respective să continue, fiindcă economia globală tot nu-şi revine.

    Fed (ca şi BCE, de altfel) este îngrijorată că efectul inevitabil al activei sale tiparniţe de bani deja s-a produs – banii intraţi în sistem spre a stimula economia umflă de fapt bule speculative, îmbogăţindu-i pe investitorii financiari, şi deteriorează perspectiva inflaţiei.

    John Simon, senior economist în departamentul de cercetare al FMI, a declarat la rândul său că băncile centrale nu ar trebui să se teamă de inflaţie atunci când decid să menţină politici monetare relaxate (dobânzi foarte mici, programe de cumpărare de titluri cu scopul de a injecta bani în economie) dacă aşteptările privind inflaţia sunt “bine ancorate”.

    Până acum, inflaţia s-a dovedit “un câine care nu a muşcat”, a spus Simon într-o conferină de presă. Când economia globală îşi va reveni, va fi posibilă o scădere a şomajului neînsoţită de creşterea inflaţiei şi, chiar dacă o bancă centrală ia o decizie greşită de politică monetară, consecinţele asupra inflaţiei nu vor fi semnificative, crede Simon.

  • Şeful Fed se arată nemulţumit de creşterea economică slabă. Tipărirea de bani va continua

    Preşedintele Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a indicat miercuri că programul de stimulare a economiei prin preluarea de obligaţiuni de pe piaţă în valoare de 85 miliarde de dolari pe lună de către banca centrală va continua, pentru a revigora creşterea economică şi a reduce şomajul, informează Mediafax. Consiliul de politică monetară al băncii centrale americane a arătat într-un comunicat transmis miercuri seară că creşterea economică a fost încetinită de factori tranzitorii, însă riscurile persistă deşi tensiunile de pe pieţele financiare mondiale s-au atenuat. Rezerva Federală anticipează revigorarea creşterii economice şi scăderea şomajului odată ce măsurile de politică monetară îşi vor face efectul. “Acest comunicat sugerează că vor continua să cumpere obligaţiuni de 85 miliarde de dolari pe lună şi va mai trece mult timp până vor fi satisfăcuţi în ceea ce priveşte piaţa muncii”, comentează Ward McCarthy, economist şef la Jefferies & Co. şi fost economist la Fed.

    Mai multe pe gandul.info