BusinessMagazin

Tag: revenire

  • Turismul şi-a revenit timid: în ultimele luni, circuitele au crescut cu 10%. Care sunt cele mai căutate destinaţii

    Turcia este destinaţia preferată de români pentru ultima parte a anului, atât pentru vacanţe la plajă, pe final de sezon, cât şi pentru circuite şi revelion, spun reprezentanţii agenţiei de turism Hello Holidays, care a suplimentat numărul programelor până în decembrie, pentru Turcia, România, Bulgaria, Grecia, şi mizează pe un ritm de vânzări similar anului trecut şi un număr în creştere de turişti.

    „A fost un sezon cu multe provocări, în care am pornit cu România, apoi cu Grecia şi Bulgaria, apoi cu Turcia. Turiştii ne-au cerut informaţii depre condiţiile de călătorie cu autocarul, despre hoteluri şi regulile de igienă, au vrut să ştie dacă spaţiile de cazare sunt verificate periodic de autorităţile locale. Au pornit cu reticenţă în vacanţă, în special familiile cu copii, dar unele au ajuns să aibă şi două vara aceasta”, declară Cosmin Vasile, manager destinaţie la Hello Holidays

    În ultimele luni ale anului, trei din 10 turişti care au cumpărat o vacanţă de vară de la Hello Holidays se înscriu pe programe de tip circuit, sejur ori revelion, arată statisticile agenţiei. Cea mai mare cerere este pentru Turcia, pentru programele de Cappadocia şi Istanbul, ori Senior Holidays la Istanbul şi Safranbolu. Pentru Istanbul, un program de cinci zile, care costă de la 139 de euro/persoană, agenţia organizează două plecări săptămânale cu autocarul, dimineaţa şi seara. Cappadocia se organizează în mai multe variante, de şase, opt şi 12 zile, şi costă de la 265 de euro/persoană. Sejururile la Istanbul ori Safranbolu sunt de patru nopţi şi costă 169, respectiv 229 de euro/persoană.

    Şi pentru revelion se caută Turcia, alături de programele pentru Grecia şi Macedonia, programul de revelion având un preţ de 359 de euro/persoană. „Şase autocare au fost organizate anul trecut pentru programul de Kusadasi şi anul acesta credem că vom avea tot atâtea, dat fiind faptul că oferta lansată cu reducere a atras foarte mulţi clienţi noi, nu numai pe cei care călătoresc an de an cu noi de revelion”, precizează Cosmin Vasile.

    În România sunt foarte căutate circuitele Bucovina – Maramureş – Iaşi, Cazanele Dunării şi programale “O zi cât o vacanţă“ la Veliko Târnovo, Plevna – Ruse, Sighişoara-Viscri, Salina Ocnele Mari, Spiriduşii lui Moş Crăicun (o vizită la fabrica de sticlă de la Târgovişte).
    „Foarte mulţi turişti ne întreabă despre pieţele de Crăciun. Nu ştim deocamdată dacă se vor organiza anul acesta şi unde. Pentru zilele libere de 30 noiembrie şi 1 decembrie am pregătit programe în România, Polonia, Macedonia, Kosovo. Putem adăuga şi vacanţe la târgurile de Crăciun, dacă acestea se vor organiza”, anunţă reprezentantul Hello Holidays.

    Agenţia Hello Holidays, înfiinţată în urmă cu 13 ani, este organizator de circuite în România şi alte 36 de ţări din Europa şi Asia. Compania are 27 angajaţi, a încheiat anul 2019 cu un volum de vânzări de aproximativ 5,5 milioane de euro.
     

  • Mai pot obţine companiile credite în vremuri de pandemie? Ce spune cel care conduce acest segment pentru una dintre cele mai mari bănci ale lumii

    Criza determinată de pandemia de coronavirus este la început, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile. Care sunt cele mai mari provocări pe segmentul creditării corporate în contextul crizei COVID-19, cât de mult pot băncile să crediteze companiile, economia, şi cât de mult poate să crească rata creditelor neperformante spune Yves Lallemand, director general adjunct global corporates al BRD-SocGen.

    „Încrederea este fundamentală în orice criză. Este un element esenţial, deşi complet imaterial, al soluţiilor care trebuie găsite, şi ea ar trebuie să revină cât mai repede. Dacă guvernul joacă un rol cheie, ca şi alte instituţii precum BNR, fiecare la nivelul lui ar trebui să contribuie la restaurarea încrederii, şi în spaţiul personal, şi în cel profesional. Această criză sanitară neobişnuită a dat loc multor temeri, în dauna raţiunii, dar fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil, şi social responsabil, de fapt”, apreciază  Yves Lallemand, director general adjunct global corporates la BRD-SocGen.
    În opina directorului din BRD, situaţia sanitară apărută în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19) va determina condiţiile din societate şi din business pentru o bună bucată de vreme, astfel că fiecare ar trebui să acţioneze responsabil. „Cu cât vom fi mai disciplinaţi, cu atât vom putea face mai multe lucruri şi vom putea genera, împreună, mai multă creştere”, explică Yves Lallemand.
    Cert este că suntem încă la începutul crizei, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile, după cum avertizează directorul adjunct pe corporate din BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească. Iar intrarea într-o a doua stare de urgenţă ar fi foarte problematică pentru economie şi, în consecinţă, şi pentru bănci, fiind necesar ca acest scenariu să fie evitat cu orice preţ.
    Făcând o radiografie orientativă la nivelul întregii economii se observă că unele sectoare au beneficiat temporar de pe urma situaţiei sanitare – cum ar fi retailerii, producătorii de alimente, farmaciile. Altele îşi revin foarte rapid, cum sunt cele care activează pe anumite segmente ale FMCG sau în agricultură. Însă, pentru alte sectoare, cum ar fi HoReCa, transporturile aeriene, anumite companii din industria auto, revenirea va mai dura, din motive evidente, explică directorul adjunct corporate din BRD.
    Principala problemă vine din durata acestei situaţii sanitare, de vreme ce companiile vor avea nevoie de rezerve suficiente de cash pentru a rezista în condiţiile unui nivel mai scăzut al activităţii. În acest moment, situaţia este gestionabilă datorită diverselor mecanisme de sprijin, inclusiv moratoriile băncilor, dar, la un moment dat, companiile vor trebui să opereze singure, mai spune Yves Lallemand.
    „În termeni simpli, riscul de credit cel mai înalt ar trebui să fie în zona sectoarelor economice celor mai expuse (precum HoReCa sau transportul de persoane, de exemplu), dar nu neapărat la toate companiile care operează într-un sector mai afectat. Pe de altă parte, câteva sectoare au crescut, cum ar fi retailul (food sau non-food), iar multe sectoare şi-au revenit foarte repede după  perioada dificilă din timpul stării de urgenţă.”
    Din perspectiva băncilor, nu există în acest moment nicio constrângere în a finanţa economia, este de părere Yves Lallemand. „Avem o bază de capital foarte solidă – de fapt, nu a fost niciodată atât de solidă – şi avem lichidităţi ample ca să acordăm credite. De la începutul crizei, am fost foarte activi în finanţarea economiei româneşti. Acest lucru este destul de evident prin implicarea noastră în programul IMM Invest, în cadrul căruia am sprijinit peste 1.300 de companii, urmând să facem acest lucru şi cu alte câteva sute. Vrem să implementăm şi celelalte mecanisme de sprijin, precum schemele de granturi guvernamentale (OUG 130), IMM Leasing… Desigur, în ciuda incertitudinilor economice, continuăm să acordăm credite în cursul normal al businesului, aşa cum am făcut-o şi până acum. Pentru noi este important să ne sprijinim clienţii de-a lungul crizei prin moratorii şi alte soluţii personalizate pentru companiile care au avut nevoie de astfel de soluţii.”
    Atunci când stabileşte strategia de creditare corporate, respectiv tipurile de businessuri care ar fi viabile, oportune pentru finanţare în România, BRD nu împarte economia în sectoare viabile şi neviabile sau clustere de companii, ci evaluează clienţii şi circumstanţele de la caz la caz, pentru că există companii cu perspective bune în fiecare sector, chiar şi în unele dintre cele mai dificile, susţine directorul adjunct corporate din BRD.
    „Nu plecăm de la premisa că unele sectoare ar fi bancabile, iar altele nu, chiar dacă sectoarele economice nu sunt afectate de criză în acelaşi mod. Mai degrabă acţionăm de la caz la caz, evaluând proiectele clienţilor şi luând în calcul toţi parametrii, începând de la capacitatea managerială. Unele companii care operează în sectoare care beneficiază de mai mult sprijin pot face faţă mai multor provocări decât altele. Pe de altă parte, suntem gata să sprijinim parteneri capabili şi de încredere, care operează într-o zonă a businesului cu multe provocări. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte mărimea companiilor. Suntem deschişi să discutăm cu toate companiile atâta timp cât există perspective rezonabile.”
    Portofoliul de credite corporate al BRD a crescut cu 5,4% faţă de iunie 2019, creşterea fiind impulsionată atât de IMM-uri (+7,2% an/an), cât şi de marii clienţi corporativi (+4,6% an/an). În ceea ce priveşte dobânzile, aproape toate dobânzile la creditele corporate sunt indexate la indici (Robor / Euribor) şi, prin urmare, costul pentru client va varia potrivit politicii monetare a băncilor centrale (BNR şi BCE). De fapt, ca urmare a diferitelor acţiuni ale BNR menite să sprijine economia, dobânzile au scăzut cu aproape 1 punct procentual faţă de nivelul de acum 18 luni, a exemplificat Yves Lallemand.
    Vorbind despre programul IMM Invest, directorul adjunct corporate din BRD spune că este o iniţiativă foarte bună, pe care a sprijinit-o activ, analizând miile de cereri primite. „Am acordat până acum 1.300 de credite, în valoare de 700 de milioane de lei şi analizăm încă aproximativ 1.000 de cereri.”
    Iar în privinţa programului de susţinere a creditării companiilor mari, Yves Lallemand spune că BRD doreşte să participe şi la acest program pentru a-şi sprijini clienţii şi a ajuta economia României să repornească. „Sperăm că experienţa noastră recunoscută în finanţarea marilor companii româneşti şi multinaţionale vor contribui la succesul acestui program. Aşteptăm să vedem detaliile programului.”
    Referindu-se la modelul de business pe segmentul creditării corporate şi priorităţile BRD pe acest segment Yves Lallemand aminteşte că BRD şi-a adaptat abordarea clientelei de IMM-uri în anul 2018 prin crearea unor echipe dedicate în întreaga ţară, scopul fiind acela de a fi mai aproape şi mai relevanţi pentru clienţii.
    „Într-adevăr, tehnologia a avansat foarte rapid şi ne permite şi nouă, şi clienţilor, să ne gestionăm businessul mult mai eficient, însă tot tehnologia este cea care cere mai multă pricepere şi mai multă apropiere. Am investit şi în soluţii digitale, dar şi în echipele noastre pentru a le ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanţă pentru clienţii noştri. Ne bucură mult primele rezultate, dar suntem conştienţi că am început o călătorie lungă şi că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălţimea aşteptărilor clienţilor.”
    În ceea ce priveşte segmentul marilor companii, unde BRD consideră că este o referinţă de o bună bucată de vreme deja, Yves Lallemand spune că banca încearcă să crească nivelul serviciilor şi să se adapteze la cererile clienţilor, inclusiv prin soluţii personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection (cu o soluţie care pune la dispoziţie automate de numerar direct la sediu, de exemplu), acceptare (cu sisteme de POS-uri) sau cash management. „Actuala criză sanitară nu ne afectează deloc ambiţia de a creşte pe zona corporate, pe IMM-uri sau mari companii, din contră. Şi aceasta include şi continuarea digitalizării ofertei noastre, dar şi acordarea de credite.”
    Problema este că, în timp, pandemia de coronavirusul are şi implicaţii economice şi, ca orice criză, aduce insolvenţe şi falimente, care afectează şi bilanţurile băncilor fiind posibil să crească rata creditelor neperformante în perspectivă.
    Nivelul insolvenţelor este astăzi extrem de scăzut în România, în comparaţie cu alte ţări, aminteşte Yves Lallemand. Însă, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa.
    „Într-adevăr, diversele măsuri luate de guvern au ajutat la depăşirea şocului determinat de starea de urgenţă, dar vedem, de asemenea, o revenire foarte rapidă a cererii în multe domenii. Totuşi, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa, care începuse înainte de criza COVID. Noi credem că România ar trebui să performeze mai bine decât alte ţări din Europa.”
    În al doilea rând, băncile sunt astăzi mult mai pregătite decât erau la începutul crizei din 2008 şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu clienţii, consideră directorul general adjunct corporate din BRD. „Să sperăm aşadar că acest lucru ne va ajuta să găsim soluţia potrivită pentru cazurile cele mai dificile. În privinţa insolvenţelor, aceasta este, din nou, o zonă extrem de reglementată, în care nu avem marjă de manevră.”
    Riscul de credit a fost mereu foarte reglementat şi este încă şi mai mult după criza din 2008, spune Yves Lallemand. „De fapt, băncile nu au nicio marjă de manevră pentru că întreaga metodologie de marcare a riscului şi de provizionare este definită şi verificată de reglementator în cel mai mic detaliu. Acestea fiind spuse, reglementatorul a acordat recent o flexibilitate temporară în contextul crizei Covid. Băncilor li s-a permis să implementeze moratorii în anumite condiţii, fără să-i marcheze pe clienţii afectaţi ca fiind în default, însă această situaţie este, desigur, tranzitorie.”
    În opinia directorului adjunct corporate din BRD este prea devreme să avem o perspectivă precisă asupra evoluţiei ratei creditelor neperformante de vreme ce economia românească, dar şi economiile europene sunt încă în declin.
    „Logic, rata NPL ar trebui să crească de la nivelul foarte redus la care se află acum, dar credem că această creştere va fi foarte moderată în cazul BRD, dată fiind calitatea înaltă a portofoliului de credite. În orice caz, evoluţia acestui nivel nu va fi comparabilă în niciun caz cu ceea ce s-a întâmplat în timpul ultimei crize.”
    O altă consecinţă a crizei coronavirusului este legată de accelerarea digitalizării. Practic, criza coronavirusului a adus în prim-plan digitalizarea în toate domeniile, inclusiv în banking. „Am început să digitalizăm serviciile pentru clientela corporate deja de câţiva ani. Aşadar, avem acum o suită completă de soluţii digitale în businessul de Global Transaction Banking (pentru plăţi, trade finance şi factoring). Recent, cu ajutorul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), echipa noastră de Trade Finance a automatizat fluxurile de acreditive, după ce automatizase fluxul de scrisori de garanţie. În zona de plăţi şi cash management, am lansat aplicaţia de mobile banking pentru companii – BRD@ffice Mobile App & Mobile Token – în prima jumătate a acestui an şi am livrat dezvoltări semnificative precum conectarea API-urilor sau oferta digitală XML E2E ISO 20022.”
    Tot pandemia a determinat BRD să accelereze proiectele legate de semnătura digitală, care este acum operaţională în bancă.
    În privinţa activităţii de creditare corporate, fluxurile sunt mai complexe, în special în contextul de azi, explică directorul adjunct corporate al BRD.
    Banca lucrează şi la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. „De pildă, am digitalizat complet procesul privitor la leasing anul trecut, dar a trebuit să reintroducem recent câteva etape făcute manual, din cauza mediului neobişnuit în care ne aflăm şi a inadecvării unor modele standard pe care se bazează digitalizarea. Acestea fiind spuse, lucrăm la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. Diverse iniţiative în această direcţie se vor materializa în lunile următoare.”

    Cine este Yves Jean Guenole LALLEMAND, director general adjunct global corporates în BRD
    Are o experienţă profesională de peste 26 de ani în cadrul grupului francez Société Générale.
    1992
    În anul 1992 începe colaborarea cu Societe Generale, în cadrul departamentului Inspecţie Generală, în funcţia de inspector.
    1999-2005
    Ulterior a ocupat, pe rând mai multe funcţii de director în Société Générale pornind de la director – Finanţări Strategice şi Achiziţii (iunie 1999 – septembrie 2005).
    2014 2016
    De asemenea, el a exercitat următoarele mandate în cadrul Grupului Société Générale: membru al Consiliului de administraţie al Societe Generale Algeria (din august 2014), preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SG Leasing Croaţia (august 2016 -mai 2017), preşedinte al Comitetului de Direcţie al Societe Generale Splitska Banka (septembrie 2016 – mai 2017).
    2017
    În mai 2017, a devenit consilier principal al Regiunii Europa, funcţie pe care o deţine până în august 2017.
    Începând din august 2017, s-a alăturat BRD -Groupe Société Générale în România în calitate de consilier al directorului general.
    2018
    Din iulie 2018 deţine funcţia de director general adjunct Global Corporates la BRD – SocGenx.
    Deţine o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la HEC (Hautes Etudes Commerciales).

    BRD-SocGen, plasată pe locul 3 în topul după active, a ocupat aceeaşi poziţie şi în topul celor mai profitabile bănci mari, cu un câştig net de
    405 mil. lei în primul semestru (S1) din 2020, în scădere cu aproape 50% comparativ cu S1/2019.

    La nivelul întregului grup BRD profitul net a fost în S1/2020 de 415 mil. lei, cu 47% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 6% în S1/2020, comparativ cu S1/2019.

    Creditele nete ale grupului BRD, inclusiv creanţele din leasing, s-au majorat cu 1,2% faţă de finalul lunii iunie 2019, ajungând la valoarea de
    31 mld. lei.

    Finanţarea companiilor a crescut cu 5,4% în S1/2020 faţă de finalul lunii iunie 2019, evoluţie susţinută atât de creditele pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 7,2%, cât şi de cele acordate companiilor mari, plus 4,6%.

    În acelaşi timp, portofoliul de leasing a crescut cu 16,6% faţă de S1/2019, fiind susţinut de finanţarea vehiculelor comerciale şi a echipamentelor pentru agricultură şi industrie.

    La finalul lunii iunie, activele totale ale grupului BRD se cifrau la 60,3 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 31 decembrie 2019.

  • Economia îşi revine, dar abordarea se schimbă

    Economia a trecut de cele mai semnificative distrugeri economice provocate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, chiar dacă economia globală îşi va reveni mai repede decât se aşteaptă majoritatea, o parte din producţia economică va fi pierdută pentru totdeauna, a spus Elliot Auckland, economist-şef al International Investment Bank, într-o videoconferinţă organizată de Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre.
    „Datele recente arată ca vânzările retail din America şi Germania au fost pe creştere, iar economia Chinei a crescut cu 3% în al doilea trimestru faţă de perioada similară anului trecut. Politica de reacţie internaţională a fost semnificativă atât  din punct de vedere fiscal, cât şi din perspectiva politicii monetare. Ne-am învăţat lecţia din criza financiară din 2008-2009. Autorităţile de reglementare sunt dispuse şi fac tot ce trebuie într-o perioadă scurtă de timp”, a explicat Elliot Auckland.
    El a mai spus în continuare că economia are propria capacitate de producţie, care câteodată se duce în sus cauzând inflaţie, iar altădată în jos cauzând recesiune. Deocamdată se operează substanţial sub nivelul potenţialului din cauza recentelor stări de urgenţă.
    „Inputurile economice precum capitalul, forţa de muncă, tehnologia – nu au fost distruse, ci sunt temporar utilizate sub potenţial. Acesta este unul din lucrurile pe care politica monetară le poate corecta. După o contracţie abruptă a PIB-ului global în 2020, va urma o creştere timp de 3-4 ani peste trendul stabilit până acum, în timp ce ne întoarcem la un nivel normal de operare”, este de părere Elliot Auckland.
    Cert este că se vor observa câteva daune permanente, dar în acelaşi timp se vor crea oportunităţi permanente, a mai adăugat economistul-şef. Nu va fi suficient să compenseze daunele deja create, dar aceste oportunităţi vor declanşa o dinamică de creştere care nu ar fi fost posibilă dacă nu era coronavirusul.
    „Un exemplu este adaptarea tehnologiei. Foarte puţini oameni de afaceri ar fi intrat intr-o stare naturală de experiment prin care şi-ar fi dus întreaga afacere online. Odată cu criza aceasta, mutarea în zona online a fost posibilă într-un timp foarte scurt. După ce se va termina această perioadă de criză, multe businessuri vor reveni la normal, dar o parte vor vedea că acest experiment s-a dovedit a fi mult mai productiv decât anticipau şi se va stabili un nou normal pentru ei. Adaptarea economiei digitale a crescut, iar acest lucru va spori productivitatea pe termen lung”, spune economistul.
    Un alt exemplu este schimbarea politică şi economică la nivel european. Economiştii au spus de-a lungul timpului că în Europa trebuie să se întâmple două lucruri pentru era prosperităţii: consolidarea sau unificarea fiscală şi cheltuirea mai multor bani pe consumatori şi la nivel fiscal de către Germania.
    „Pentru moment, se pare că aceste dinamici au fost puse în mişcare datorită răspunsului împotriva crizei coronavirusului. De asemenea, alte trenduri economice au fost puse în mişcare, care trebuie adresate, în timp ce ne vom duce la o nouă abordare a fiscalităţii. Contractul social trebuie rescris, şi cel mai probabil va fi într-o lume cu taxe mai mari, cu accent pe zona multinaţionalelor. Majoritatea ţărilor au decis să facă faţă acestei situaţii prin finanţarea băncilor centrale, dar acest lucru va avea consecinţe pe termen lung prin slăbirea independenţei băncilor centrale”, a explicat Elliot Auckland.
    Din punctul de vedere al dezvoltării economice din România şi Bulgaria, estimarea constă într-o scădere economică de circa 5-6% în anul 2020.
    „Chiar dacă este o contracţie severă, va fi de departe mai bine decât în majoritatea economiilor din Europa. Ce este crucial pentru amândouă este un nivel scăzut al datoriei guvernamentale raportat la PIB în jurul a 45%, respectiv 25% pentru anul acesta. Un nivel al datoriei mai mic înseamnă că guvernele se pot duce mai departe pentru a asigura o tranziţie mai uşoară prin criză”, este de părere economistul-şef.
    El a mai adăugat că acţiunea mai agresivă de susţinere a băncilor centrale globale prin finanţarea directă a statului utilizând achiziţiile de titluri de stat (quantitative easing), înseamnă că există o oportunitate destul de mare pentru guvernele est europene de a lua bani fără a se îngrijora prea mult în legătură cu ratele dobânzilor sau ratele de schimb.
    „O abordare fiscală puternică, care este în derulare în ambele ţări va ajuta PIB-ul să recupereze cu o creştere de 5% în 2021 şi chiar şi în 2022. Desigur, fondurile europene vor juca un rol important. România şi Bulgaria sunt foarte competitive. Costurile cu forţa de muncă pe oră sunt de patru ori mai mici decât media europeană, ceea ce face regiunea să fie foarte atractivă pentru multinaţionale să investească
    într-un lanţ de aprovizionare european. Guvernele trebuie să se concentreze pe proiecte care vor produce un efect semnificativ, iar cuvântul cheie este transport”, a mai spus Elliot Auckland.
    Prin urmare, zonele care ar trebui să fie în primplan sunt drumurile, căile ferate, porturile, aeroporturile şi infrastructura de utilităţi precum apă, căldură, electricitate şi internet.
    „Aceste blocaje sunt elementele care împiedică multinaţionalele să investească. Cea mai mare îngrijorare a mea pentru această regiune este în legătură cu turismul, în special în Bulgaria. Joacă un rol crucial în PIB-ul ţării, iar turismul este unul dintre domeniile care este cel mai puţin probabil că va trece printr-o revenire în „V”. Ar putea dura aproximativ 5 ani pentru a ajunge la nivelul din anul 2019. Acest lucru va cauza, probabil, un dezechilibru regional permanent pentru economia din Bulgaria. Guvernul Bulgariei ar trebui să investească masiv în sectoare care nu au legătură cu turismul. Diversitatea este o necesitate la nivel local”, a mai explicat economistul.

  • În timp ce toate ţările lumii se chinuie să îşi revină după ce pandemia a măturat totul în cale, o ţară prosperă ar putea depăşi criza financiară până la finalul acestui an

    Economiile din întreaga lume sunt încă la multe trimestre distanţă de recuperarea la nivelurile lor pre-pandemie, potrivit analiştilor de la Amundi Asset Management.

    „În opinia noastră, performanţa economică va progresa de-a lungul unui proces de recuperare treptat în pantă ascendentă. În scenariul central, acest lucru se traduce prin faptul că nivelurile pre-Covid-19 nu vor fi atinse decât după mai multe trimestre, în medie ”, au notat analiştii.

    Amundi şi-a redus prognozele economice pentru 2020 şi se aşteaptă acum ca PIB-ul global să se contracte între 3,5% şi 4,7%, comparativ cu proiecţia anterioară de scădere între 2,9% şi 4,2%. În consecinţă, prognozele de creştere a PIB pentru anul viitor au fost „uşor revizuite”, relatează CNBC.

    „După o revenire robustă post-carantină a activităţii începând cu luniile mai şi iunie, ritmul de redresare pare să fi încetinit şi stabilizat între sfârşitul lui iulie şi august, iar acest lucru este vizibil”, au spus analiştii Amundi .

    „Curba de redresare bazată pe măsurători ale activităţilor de producţie, a pieţei forţei de muncă şi a consumului a început să se aplatizeze aproape peste tot, fără a atinge niveluri de înainte de criză”, au spus ei.
    Cu toate acestea, analiştii au evidenţiat excepţia Chinei, despre care au spus că „probabil va atinge un nivel de creştere din 2019 până la sfârşitul anului 2020”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În timp ce toate ţările lumii se chinuie să îşi revină după ce pandemia a măturat totul în cale, o ţară prosperă ar putea depăşi criza financiară până la finalul acestui an

    Economiile din întreaga lume sunt încă la multe trimestre distanţă de recuperarea la nivelurile lor pre-pandemie, potrivit analiştilor de la Amundi Asset Management.

    „În opinia noastră, performanţa economică va progresa de-a lungul unui proces de recuperare treptat în pantă ascendentă. În scenariul central, acest lucru se traduce prin faptul că nivelurile pre-Covid-19 nu vor fi atinse decât după mai multe trimestre, în medie ”, au notat analiştii.

    Amundi şi-a redus prognozele economice pentru 2020 şi se aşteaptă acum ca PIB-ul global să se contracte între 3,5% şi 4,7%, comparativ cu proiecţia anterioară de scădere între 2,9% şi 4,2%. În consecinţă, prognozele de creştere a PIB pentru anul viitor au fost „uşor revizuite”, relatează CNBC.

    „După o revenire robustă post-carantină a activităţii începând cu luniile mai şi iunie, ritmul de redresare pare să fi încetinit şi stabilizat între sfârşitul lui iulie şi august, iar acest lucru este vizibil”, au spus analiştii Amundi .

    „Curba de redresare bazată pe măsurători ale activităţilor de producţie, a pieţei forţei de muncă şi a consumului a început să se aplatizeze aproape peste tot, fără a atinge niveluri de înainte de criză”, au spus ei.
    Cu toate acestea, analiştii au evidenţiat excepţia Chinei, despre care au spus că „probabil va atinge un nivel de creştere din 2019 până la sfârşitul anului 2020”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania îşi revine mai repede. Peter Altmaier, ministrul Economiei: „Până acum vedem o evoluţie în V”

    Germania se aşteaptă ca şocul economic generat de pandemia de Covid-19 să fie mai puţin sever în comparaţie cu estimările iniţiale lansate în luna aprilie, dar vede şi o revenire mai slabă pentru 2021, pe fondul cererii mai slabe la export, conform Reuters.

    În timp ce prezenta previziunile revizuite, ministrul Economiei, Peter Altmaier, a declarat că economia este peste aştetpări şi că îşi revine rapid, ajutată de răspunsul economic puternic al guvernului.

    „Per total, putem spune că până acum vedem o evoluţie în V”, a declarat Altmaier în faţa reporterilor, adăugând că nu se aşteaptă ca autorităţile să introducă din nou lockdown-ul din lunile martie şi aprilie.

    Altmaier a anunţat că previziunile revizuite arată un declin de 5,8% în 2020, în comparaţie cu o estimare anterioară de 6,3%.

    Chiar şi aşa, această contracţie ar fi cel mai grav declin înregistrat de economia germană după al Doilea Război Mondial. În timpul crizei financiare globale din deceniul trecut, economia s-a contractat cu 5,7% în 2009.

    Pentru 2021, guvernul a revizuit în jos previziunile de creştere, indicând o potenţială expansiune de 4,4%, în comparaţie cu o estimare anterioară de 5,2%. Astfel, economia nu va ajunge la dimensiunile pre-criză decât în 2022.

    Guvernul estimează că exporturile vor înregistra o scădere totală de circa 12,2% în 2020, urmând o creştere de 8,8% în 2021. Consumul privat ar urma să scadă cu 6,9% în 2020, iar anul 2021 ar putea aduce o creştere de 4,7%.  

  • Cum arată scenariile de revenire a economiei României în viziunea analiştilor financiari CFA

    Revenirea economiei locale se va face în formă de W sau în forma unui semn radical, care prevede ca o parte din scăderea economică să se recupereze rapid, iar o parte să se recupereze lent, arată datele celui mai recent sondaj realizat în rândul membrilor CFA Society, organizaţia profesioniştilor în investiţii din România care adună peste 250 de participanţi cu activităţi în instituţii de reglementare, instituţii bancare, firme de asigurari sau fonduri de pensii.

    “În luna iulie, CFA Society a interogat analiştii şi cu privire la modul de revenire al economiei, din care s-au desprins două opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, şi anume, revenirea in W, având în vedere revenirea crizei medicale, şi revenirea de forma unui semn « radical » adică, se va recupera rapid o parte din scaderea economică, iar recuperarea celeilalte părţi va fi lenta”, spun analiştii CFA.

    Potrivit sondajului, majoritatea analiştilor consideră că modificarea comportamentului din timpul crizei în ceea ce priveşte consumul, munca şi călătoriile va fi de lungă durată, de ordinul anilor, iar impactul asupra unor anumite sectoare din economie va rămâne permanent.

    În plus, investiţiile în infrastructură, educaţie, sănatate, tehnologie şi digitalizare, precum şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi îmbunătăţirea eficienţei parteneriatelor public-private, reprezintă principalele măsuri care ar trebui luate pentru ieşirea din acestă criză.

    În luna mai 2011, CFA a lansat Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica  prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.

    Asociatia CFA Romania este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). În prezent, Asociatia CFA Romania are 250 de membri, detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice.

     

  • Turismul elen se zbate sub povara pandemiei, dar nu se dă învins

    Pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu oprirea călătoriilor la nivel mondial, s-a dovedit devastatoare pentru o ţară precum Grecia, unde turismul reprezintă 30% din producţia economică şi comandă până la unul din cinci locuri de muncă. Anul trecut, Grecia a avut un număr record de 33 de milioane de vizitatori, astfel că nu este de mirare că pentru multe dintre insule turismul este principala sursă de angajare în sectorul privat. Conform estimărilor Ministerului Turismului din Grecia, în cel mai optimist scenariu sectorul turistic elen va putea să se menţină la o valoare de doar 8 miliarde de euro anul acesta, comparativ cu 18,2 miliarde de euro anul trecut.
    Anul acesta, Grecia munceşte din greu pentru a-şi adapta oferta turistică la vremurile dominate de pandemia de COVID-19. La prima vedere, Grecia arată ca o ţară în care pandemia nu a pus piciorul niciodată. Republica Elenă a avut doar 110 cazuri de noi îmbolnăviri cu COVID-19 pe 2 august (înainte de publicarea acestui material – n.red.) şi 4.662 de cazuri în total, de la începutul pandemiei globale.
    Grecia este şi una dintre destinaţiile turistice preferate de români. Astfel, circa 1,4 milioane de turişti români au vizitat această ţară anul trecut, conform reprezentanţilor Organizaţiei Naţionale a Turismului din Grecia.
    Anul acesta, turiştii români au început din nou să meargă în Grecia cu avionul începând cu 1 iulie, odată cu redeschiderea aeroporturilor pentru zborurilor internaţionale. Primele zboruri charter au plecat chiar pe 1 iulie, din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, spre insulele Rodos şi Creta. Alin Burcea, CEO-ul agenţiei de turism Paralela 45, crede că dorinţa românilor de a călători este mai mare decât frica de testare sau de complicaţiile care ar putea să apară în călătorie. „Din fericire, turiştii mai sunt tentaţi să plece în vacanţe în străinătate. Dorinţa aceasta de a călători şi de a merge în vacanţe este atât de mare încât oamenii nu au neapărat probleme cu testarea. Este foarte bine că ei se testează şi sunt foarte atenţi pentru ca Grecia să fie destinaţie turistică sigură”, spunea Alin Burcea. Vacanţele în Grecia sunt la fel de accesibile precum în anii trecuţi, tarifele nu au crescut din cauza măsurilor de precauţie pe care hotelierii trebuie să le ia acum, afirmă CEO-ul Paralela 45. „Grecii nu îşi permiteau să crească tarifele. Având în vedere că ei aveau costuri mai mari din cauza acestor măsuri, este un lucru pozitiv că nu au crescut tarifele. Nu am primit până în acest moment oferte speciale pentru că hotelierii sunt realmente speriaţi de costuri şi nu îşi permit să ofere tarife speciale. Tarifele şi preţurile sunt la fel ca în anii trecuţi, nu au crescut preţurile la niciun hotel, din câte ştiu eu”, explică Burcea. Pentru Grecia, Paralela 45 are curse spre Creta, Rhodos, Corfu, Zakynthos şi Mykonos. 
    Pentru turismul elen, anul 2020 se anunţă a fi o luptă pentru supravieţuire. Cea mai mare insulă din Grecia, a cincea cea mai mare din Marea Mediterană, locul de origine al zeilor olimpici, cât şi al civilizaţiei europene moderne, Creta, este o bijuterie mediteraneană – una care aduce încasări de circa 3 miliarde de de euro anual.
    „Avem circa 4 milioane de turişti aici în fiecare an, 50 de milioane de şederi pe noapte anual ce aduc capital de circa 3 miliarde de euro. Anul acesta ne aşteptăm să realizăm o treime din aceste cifre. Nu ştim cum vor fi anii 2020 şi 2021, sperăm să depăşim această perioadă. Este posibil să avem nevoie de doi sau trei ani pentru a ne reveni. Trebuie să fim optimişti în ceea ce priveşte anul viitor, însă nu ştim cu siguranţă ce se va întâmpla”, spune Kotsoglou Kyriakos, comisar pentru turism şi e-guvernare al regiunii Creta.
    Anul acesta ar putea fi dezastruos pentru Creta, având în considerare că 50% din veniturile insulei vin din turism, însă grecii nu se dau bătuţi şi spun că turismul îşi va reveni până la finalul anului.
    „Cu toate acestea, vom primi şi anul acesta turiştii la fel de bine precum am făcut-o şi în ceilalţi ani. Trebuie să ne simţim bine, să avem o vară frumoasă şi să tragem linie şi să facem socoteala la sfârşitul anului. Ne vom petrece vara ca în fiecare an. Dacă vom vedea că numărul cazurilor va creşte, vom lua măsuri. Trebuie să rămânem calmi şi să respectăm măsurile de prevenţie. Veţi găsi Grecia însorită, cu preţuri mici, mai bună decât în oricare alt an”, adaugă Kotsoglou Kyriakos.
    Stavros Arnaoutakis, guvernatorul insulei Creta, afirmă că anul trecut au fost 33.000 de turişti români pe insulă, iar anul acesta aşteaptă un număr similar, în ciuda pandemiei de COVID-19. De la începutul lunii iulie, când au fost deschise zborurile, 15.000 de turişti din toată lumea au venit în regiune.
    „Suntem optimişti şi sperăm să avem un an bun în turism. Sperăm ca totul să iasă bine pentru această insulă şi aşteptăm turişti din toată lumea, chiar şi din ţări care au avut cazuri de COVID-19, pentru a-şi petrece vacanţa aici, chiar şi din România, de unde aşteptăm chiar mai mulţi turişti decât anul trecut, când s-au aflat pe locul 17 în topul turiştilor din Creta. Este o bună poziţie comparativ cu alte pieţe est-europene şi est- mediteraneene. Anul trecut au fost 33.000 de turişti români în Creta doar la sosirile pe aeroporturi, fără cei care ajung aici cu feribotul”,
    afirmă Stavros Arnaoutakis.

    Peste 80.000 de angajaţi din turism şi din sectoarele adiacente au urmat cursuri de prevenţie pentru a se comporta adecvat în timpul pandemiei de COVID-19, o măsură pe care guvernatorul grec o consideră esenţială, având în vedere că turismul reprezintă circa 50% din PIB-ul Cretei.
    „Este esenţial să urmăm sfaturile specialiştilor în ceea ce priveşte siguranţa şi sănătatea şi făcând asta sperăm ca totul să fie bine în viitor. Turismul generează jumătate din veniturile de pe insula Creta. Mai mult de 80.000 de oameni au fost instruiţi în ceea ce priveşte măsurile de protecţie, de la angajaţii hotelurilor, ai aeroporturilor, restaurante, taximetrişti, şi toţi au obţinut certificarea privind această instruire, şi din datele pe care le avem acum majoritatea hotelurilor din estul insulei sunt deja deschise”, explică Arnaoutakis.
    Hotelierii şi proprietarii de baruri şi cafenele sunt conştienţi de efectele pandemiei asupra businessurilor lor şi fac tot posibilul pentru ca oaspeţii lor să se simtă în siguranţă. Recepţiile au fost ascunse în spatele unor paravane despărţitoare, personalul poartă măşti şi, acolo unde este cazul, mănuşi.
    În hoteluri, dezinfectantul este peste tot – la recepţie, în cameră, pe terasele hotelurilor şi chiar şi în  baie, lângă gelul de duş şi şamponul din partea casei. Telecomenzile sunt învelite în plastic, învelitoare care se schimbă odată cu fiecare client.
    Restaurantele iau şi ele măsuri de precauţie. Mesele sunt şterse cu dezinfectant după fiecare client, iar sticlele de dezinfectant pentru mâini stau ocazional lângă sare şi piper. De asemenea, personalul este, în mare parte, echipat cu măşti sau cu o mini vizieră din plastic.
    Manolis Angelakis, preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia, Creta, spune şi el că perioada pandemiei este una dificilă pentru Grecia şi pentru întreaga Europă. Sitia nu are niciun caz de COVID-19, însă cetăţenii, turiştii şi proprietarii de locari iau  toate măsurile de prevenţie recomandate de autorităţi.
    „Pentru noi, această perioadă a fost una dificilă pentru că în luna martie a trebuit să închidem toate restaurantele, toate cafenelele, totul. A fost foarte dificil pentru economie. Suntem foarte fericiţi că după lockdown am reuşit să păstrăm toate localurile deschise. În Sitia sunt 127 de restaurante, cafenele şi baruri, cu mai mult de 1.000 de angajaţi. Anul acesta sperăm să păstrăm un procent de 70% de activitate comparativ cu anul precedent. Este o activitate dificilă pentru că suntem un comitet restrâns, însă încercăm să facem tot ce putem astfel încât să fie bine pentru zona noastră”,
    spune Manolis Angelakis.

    Angelakis spune că industria HoReCa din Sitia s-a trezit la viaţă imediat după perioada de lockdown, chiar dinainte ca turiştii străini să revină. „Noi, grecii, ţinem la tradiţii. Este în cultura noastră să ieşim, să ne întâlnim cu prietenii, aşa că industria cafenelelor şi a restaurantelor s-a trezit la viaţă. Într-adevăr, este dificil. Anul trecut aveam zboruri directe din Danemarca, Suedia şi alte ţări, acum nu mai este de muncă precum în anii precedenţi, dar reuşim să avem acum circa 60% – 70% din volumul de muncă pe care îl aveam anul trecut”, explică el.
    Preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia nu ştie exact câţi români vin anual în oraşul lui, însă anul acesta vrea să afle câţi români aleg Sitia, unde stau, ce le place şi cum poate să îi facă să se întoarcă şi în anii următori.
    „Nu am o statistică referitoare la câţi români vin anual în Sitia, însă eu deţin şi o microberărie şi anul trecut cred că veneau acolo circa 30-40 de români pe săptămână. Din păcate, nu veneau să stea aici, în Sitia, mergeau spre Heraklion sau alte oraşe şi rămâneau o zi sau două în Sitia sau veneau doar în trecere, aflau de pe Airbnb că avem microberării şi se opreau aici pentru bere sau pentru specialităţi din cafea. Sperăm ca în anii viitori să deschidem piaţa de noi destinaţii, precum România, Spania, Israel”, adaugă Manolis Angelakis.
    Stelios Bagkeris, general manager al Theartemis Palace Hotel, un hotel de patru stele din oraşul Rethymno din Creta, afirmă că rata de ocupare a hotelului este foarte scăzută în acest moment, de 25%, însă se aşteaptă ca lunile următoare să fie mai bune din acest punct de vedere.
    „Sunt multe motive pentru
    care se întâmplă acest lucru, unul dintre ele este că marile pieţe sunt încă închise, de exemplu Rusia, Suedia, Ucraina şi Marea Britanie nu operează zboruri în Grecia. Până la sfârşitul lunii ne aşteptăm să se deschidă toate pieţele, iar lunile august, septembrie şi octombrie să fie mai bune”,
    spune Stelios Bagkeris.
    Preţurile sunt mai mici decât anul trecut, spune el, şi este o ocazie bună pentru toată lumea să vină în vacanţă în Grecia acum. „Cred că toate hotelurile au promoţii, într-o măsură mai mare sau mai mică. În acest moment, sunt preţuri bune, este un moment bun de venit aici. Ne simţim în siguranţă, angajaţii sunt instruiţi bine, vrem să rămânem în siguranţă, însă, în acelaşi timp, vrem să fim ospitalieri şi vrem să le oferim turiştilor vacanţe plăcute, precum se aşteaptă de la noi. Cred că guvernul, hotelierii şi toate afacerile serioase au luat toate măsurile necesare pentru a depista cazurile de COVID-19 de la început, aceasta a fost cheia succesului în Grecia, nu am lăsat oamenii să umble fără să ştim despre ei”, explică reprezentantul Theartemis Palace Hotel.
    Manolis Vlachakis, reservations and sales manager în cadrul Elia Hotels Group din Chania, Creta, un grup cu 16 hoteluri şi 10 apartamente, afirmă că hotelierii se află acum în o situaţie dificilă din cauza pandemiei de COVID-19, iar turiştii sunt mai puţini decât în anul precedent.
    „Ne confruntăm cu o situaţie foarte dificilă din cauza coronavirusului, care este un fenomen global, însă ne-am luat toate măsurile necesare şi suntem pregătiţi să primim pe toată lumea. Avem mai puţini turişti decât anul trecut şi este normal pentru că oamenilor le este frică, însă Grecia a fost printre puţinele ţări din lume cu cazuri puţine, ţara a luat toate măsurile potrivite, sunt foarte puţine cazuri în Creta”, a spus Manolis Vlachakis.
    Preţurile pentru un sejur la hotelurile Elia sunt şi ele mai mici decât cele de anul trecut. „Preţurile noastre sunt mai mici decât anul trecut pentru că a fost carantină în toate ţările din lume, deci mulţi oameni au rămas fără un loc de muncă. De aceea am redus preţurile pentru a arăta respect faţă de oaspeţii noştri şi pentru a le oferi oportunitatea să ne viziteze anul acesta”, adaugă Vlachakis.

    SURSA foto / jason blackeye / unsplash

  • Tânăra care după ce a fost şefă de promoţie la o şcoală celebră din Londra şi a lucrat la Bruxelles şi Paris, a decis să revină în ţara natală: „Văd foarte multe schimbări pozitive în România”

    Andreea Petrişor este astăzi managing director al platformei de livrări foodpanda România, poziţie pe care o ocupă din ianuarie 2019, momentul în care s-a şi întors în ţară. Cea mai mare parte a carierei ea şi-a petrecut-o în domeniul consultanţei, fiind project manager pentru compania Roland Berger la Bucureşti, Bruxelles şi Paris. În momentul în care a luat decizia să revină se afla în capitala Europei, la Bruxelles, unde coordona proiecte locale şi internaţionale.

    „La sfârşitul lunii ianuarie 2019 am preluat managementul local al grupului Delivery Hero SE, una dintre cele mai mari platforme de comenzi şi livrări de mâncare la nivel global, prezentă în România prin operaţiunile foodpanda.” Aşa îşi începe Andreea Petrişor povestea. Acum, din poziţia pe care o deţine, ea coordonează peste 150 de persoane care lucrează în toate zonele operaţionale ale foodpanda: vânzări, logistică, suport clienţi, dezvoltare tech, marketing şi alte funcţii de suport.

    „Principalele mele obiective sunt în continuare legate de extinderea operaţiunilor în toate oraşele mari din ţară, creşterea calităţii operaţionale a platformei, cât şi crearea unei organizaţii puternice bazate pe procese bine definite, astfel încât foodpanda să se dezvolte constructiv şi să se reinventeze constant pentru a îşi consolida poziţia de lider pe piaţa autohtonă.” În ultimele luni platforma a listat peste 1.000 restaurante noi la nivel naţional, ajungând la un total de 3.000 de localuri partenere. Foodpanda are operaţiuni de livrare în aproape 30 de oraşe din ţară.

    „Am luat o decizie (aceea de a se întoarce în ţară – n.red.) în baza unor argumente bine definite care mă bucur că mi s-au confirmat. În primul rând, văd foarte multe schimbări pozitive în România, atât din punctul de vedere al dezvoltării din zona de business, cât mai ales social prin implicarea din ce în ce mai activă a comunităţii.”

    Totodată, afirmă că îi place foarte mult activitatea pe care o are şi ceea ce reuşeşte să construiască în fiecare zi în business.

    „Am reuşit să atrag persoane talentate în echipa mea, inclusiv alţi colegi pe care i-am convins să se întoarcă în ţară sau pe care i-am oprit din a se reloca.”

    Pentru Andreea Petrişor experienţa Roland Berger nu a fost primul contact cu străinătatea. Absolventă a unui MBA în cadrul INSEAD în 2015, ea a absolvit în 2010, ca şefă de promoţie, European Business School din Londra. De asemenea, a studiat la Universitatea Paris Dauphine, dar şi la Universitatea Torcuato Di Tella din Buenos Aires.  

    Şi, după ce a străbătut lumea în lung şi în lat, după ce a avut contact cu diferite culturi şi lumi, executivul spune că din punctul său de vedere România este o ţară cu foarte mult potenţial.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Cum sa faci bani în România din încuiatul oamenilor într-o cameră. Trei tineri au deschis un business care este tot mai iubit

    Bogdan, Cristina şi Dan Bâra mergeau, în urmă cu cinci ani şi jumătate, la un joc de tipul „escape room” de unde aveau să iasă, fără să ştie, cu bazele unui business propriu. Experienţa de acolo i-a convins să investească într-o afacere similară, iar în februarie 2015 deschideau uşile propriului escape room în Bucureşti. Bogdan este soţul Cristinei şi fratele lui Dan, astfel că afacerea a prins contur în familie.

    „Căutam o activitate de weekend, neavând foarte multe alternative. Cum am ieşit de acolo, toţi trei am avut în cap aceeaşi idee. Era genul de afacere care se potrivea perfect cu ceea ce ne plăcea să facem. La vremea respectivă erau doar trei astfel de afaceri în Bucureşti şi cinci în toată ţara”, povesteşte Bogdan Bâra.

    Jocurile de escape room sunt jocuri de echipă, amenajate în camere tematice. Odată ce intri în cameră, uşa se încuie, iar pentru a evada este nevoie să găseşti cheia, bine ascunsă în cameră, având maximum 60 de minute la dispoziţie. În cazul Puzzle Rooms, e nevoie să rezolvi diverse puzzle-uri şi jocuri care, treptat, te duc la cheie.

    „Am investit mult la început, în decoruri şi jocuri, iar în februarie 2015, după patru luni de aranjamente, construcţii şi jocuri, am deschis pentru prima oară porţile pentru clienţi. Feedbackul a fost bun, iar pe parcurs am îmbunătăţit jocurile, decorurile şi serviciile.”

    Spaţiul Puzzle Rooms se află lângă parcul Cişmigiu din Bucureşti, pe strada Grigore Cobălcescu, şi cuprinde patru camere.

    Investiţiile iniţiale au fost de aproximativ 12.000 de euro, bani din economii, dar şi dintr-un împrumut bancar. În cinci ani de existenţă, Puzzle Rooms a găzduit peste 200 de petreceri aniversare, peste 25.000 de copii şi, în total, peste 35.000 de clienţi. Jocurile pot fi adaptate în funcţie de vârstă şi de experienţa participanţilor. Astfel, în afară de pasionaţii de jocuri de evadare, mulţi dintre clienţi sunt grupuri formate din familii, dar şi grupuri de copii care vin împreună cu prietenii pentru a serba diverse evenimente.

    „Anul 2019 l-am încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 50.000 de euro. Nu am înregistrat profit, având cheltuieli cu schimbarea celor patru camere, plus achiziţia de utilaje necesare pentru dezvoltarea afacerii. Având în vedere numărul mare de businessuri similare care au apărut în timp, a fost nevoie să creăm tot timpul. Plus că, odată ce un client intra în camerele noastre, nu mai revenea până nu făceam altele noi”, mai spune Bogdan Bâra.

    De la deschidere până acum, Puzzle Rooms a avut tot timpul doi angajaţi permanenţi, iar în funcţie de necesităţi au fost cooptaţi şi colaboratori. Tarifele de acces variază în funcţie de numărul de persoane, fiind cuprinse între 30 şi 50 de lei de persoană pentru o cameră.

    De circa trei luni, modelul de business pentru Puzzle Rooms a suferit transformări, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de pandemie.

    „Am mutat escape-ul în online. La fel ca în multe alte domenii, aplicaţia Zoom a devenit cel mai bun prieten al nostru, oferindu-le astfel clienţilor posibilitatea să se bucure de camerele noastre din confortul casei lor.”

    Chiar şi în această perioadă, fondatorii Puzzle Rooms au organizat petreceri aniversare, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar şi „întâlniri” ale angajaţilor din companii care lucrează de acasă.

    „A apărut interes şi pentru partea de consultanţă, dar şi pentru dezvoltarea de camere virtuale pentru escape-uri ce nu aveau posibilitatea de a crea astfel de servicii. Ne adaptăm la situaţia prin care trecem şi sperăm să ne menţinem până la revenirea activităţii şi în format fizic”, mai spune Bogdan Bâra.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FotoliiPuf – brand de fotolii (Bucureşti)
    Fondatoare: Corina Zlătaru
    Cifră de afaceri în 2019: 500.000 de euro
    Prezenţă: internaţională

    Super Admin Imob – business de administrare imobiliară (Cluj-Napoca)
    Fondator: Adrian Popa
    Cifră de afaceri în 2019: 19.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Lumea lui Momo – centru de educaţie alternativă pentru copii şi părinţi (Bucureşti)
    Fondatoare: Mira Loghin
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Benzoi – organizaţie privată de paraşutism (Sibiu)
    Fondatori: Andreea Zoica şi Benjamin Breit
    Investiţie iniţială: 10.000-20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 27.000 de euro
    Prezenţă: zona Sibiului

    Vindem-ieftin – platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii (Buzău)
    Fondator: Cosmin Răileanu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 4 mil. euro
    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.