BusinessMagazin

Tag: retete

  • Un cunoscut bucătar din România vinde tot şi pleacă din ţară. „Nu plec din motive pecuniare, ci strict din cauza modului în care este condusă România”

    Pe Facebook, Radu Popovici a scris: „Dragii mosului, va anunt oficial ca m-am hotarat sa plec din tara definitiv. Sper ca din 2018 sa nu mai prind aici decat 1-2 luni cel mult. Nu plec din motive pecuniare, ci strict din cauza modului in care este condusa Romania.

    O voi lua de la capat in alt loc. Mai am 10-12 ani de activitate in fata si vreau s-o desfasor intr-un loc unde sa simt ca cetatenii sunt respectati cat de cat si unde societatea inca nu a fost cuprinsa de o metastaza morala.

    Ca urmare vreau sa-mi vand afacerea, restaurantul Bistro GUXT, unei persoane interesate.
    Pot vinde restaurantul cu firma cu tot, sau doar activitatea in sine. Sunt deschis spre discutii.
    Imi rog prietenii, daca se poate, sa aiba amabilitatea de a da share acestui post, ca sa poata fi vazut de cat mai multe persoane.

    Deocamdata pot spune urmatoarele:
    Compania nu are datorii la stat sau furnizori. Restaurantul se afla de doi ani in primele 5-6 locuri pe tripadvisor.com.
    Cateva date necesare daca se doreste continuarea activitatii in acelasi amplasament: suprafata totala 147 mp, bucatarie 33 mp, depozit 22 mp, un vestiar si doua grupuri sanitare. Chiria este modica, de bun simt, proprietarii destul de intelegatori.

    Bucataria este utilata complet si corect pentru cele 40 de locuri, dispuse in doua saloane cu o suprafata de 42 mp. Mobilierul este de calitate si in stare foarte buna, vesela (tacamuri, pahare, farfurii) completa si de buna calitate.
    Am stabilit si aprofundat relatii cu furnizori de incredere si cu o clientela loiala.

     

     

  • Un cunoscut bucătar din România vinde tot şi pleacă din ţară. „Nu plec din motive pecuniare, ci strict din cauza modului in care este condusa Romania”

    Pe Facebook, Radu Popovici a scris: „Dragii mosului, va anunt oficial ca m-am hotarat sa plec din tara definitiv. Sper ca din 2018 sa nu mai prind aici decat 1-2 luni cel mult. Nu plec din motive pecuniare, ci strict din cauza modului in care este condusa Romania.

    O voi lua de la capat in alt loc. Mai am 10-12 ani de activitate in fata si vreau s-o desfasor intr-un loc unde sa simt ca cetatenii sunt respectati cat de cat si unde societatea inca nu a fost cuprinsa de o metastaza morala.

    Ca urmare vreau sa-mi vand afacerea, restaurantul Bistro GUXT, unei persoane interesate.
    Pot vinde restaurantul cu firma cu tot, sau doar activitatea in sine. Sunt deschis spre discutii.
    Imi rog prietenii, daca se poate, sa aiba amabilitatea de a da share acestui post, ca sa poata fi vazut de cat mai multe persoane.

    Deocamdata pot spune urmatoarele:
    Compania nu are datorii la stat sau furnizori. Restaurantul se afla de doi ani in primele 5-6 locuri pe tripadvisor.com.
    Cateva date necesare daca se doreste continuarea activitatii in acelasi amplasament: suprafata totala 147 mp, bucatarie 33 mp, depozit 22 mp, un vestiar si doua grupuri sanitare. Chiria este modica, de bun simt, proprietarii destul de intelegatori.

    Bucataria este utilata complet si corect pentru cele 40 de locuri, dispuse in doua saloane cu o suprafata de 42 mp. Mobilierul este de calitate si in stare foarte buna, vesela (tacamuri, pahare, farfurii) completa si de buna calitate.
    Am stabilit si aprofundat relatii cu furnizori de incredere si cu o clientela loiala.

     

     

  • Oraşul care ascunde cel mai bine păstrat secret din lume

    Când spanioli guvernau Sicilia în secolul 16 conchistadorii au ajuns în Mexic de unde au adus înapoi cacao, dar şi reţetele pentru ceea ce numeau azteci xocoatl, o pastă amară ce era folosită pentru cărnuri, sosuri sau chiar ca supliment dietetic. Iar atunci când era preparată cu anumite mirodenii era considerată un afrodisiac. Este vorba despre ciocolata făcută în stilul străvechi aztec din oraşul italian Modica, potrivit BBC.

    Generaţii de familii din Modica au păstrat tradiţia şi prepară ciocolata folosind cacao provenită de la arborii plantaţi de spanioli. Spre deosebire de azteci, localnici au adăugat zahăr în compoziţie, dar nu la cald deoarece nu doreau ca zahărul să se topească. În timp, localnici au adăugat şi alte elemente în compoziţie precum fistic, chilli, scorţişoară, vanilie sau sare de mare.

    În prezent, afacerile din 1800-1900 încă funcţionează şi prepară ciocolatei a rămas neschimbată. În micul oraş italian se celebrează ciocolata printr-un festival anual numit ChocoModica şi chiar există un muzeu dedicat ciocolatei.

  • Antreprenorul care a făcut 1 miliard de dolari publicând online reţete de gătit

    Numărul utilizatorilor companiei a crescut de 12 ori în ultimii 7 ani, iar veniturile au crescut anul trecut cu 80%, ajungând la suma de 65 de milioane de dolari, cu un profit de 19 milioane de dolari, potrivit Forbes.

    Akimitsu Sano A fondat Cookpad în 1997 apoi s-a listat la bursă în 2009. Site-ul a înregistrat un succes fulminant în ultimi ani, mai mult de jumătate dintre femeile cu vârstele cuprinse între 20-30 de ani vizitează site-ul. “Tinerii vor să gătească, însă nu ştiu cum pentru că nu au moştenit cunoştiinţele de la generaţiile anterioare”, a declarat Akimitsu Sano într-un interviu din 2008.
    Acţiunile companiei au crescut cu 20% numai în ultima lună, astfel cele 44% dintre acţiunile deţinute de Sano valorează acum 1 miliard de dolari.

    Despre Sano, 42 de ani, se ştiu puţine lucruri: a fost student al universităţii presitigioase japoneze Keio şi a început să lucreze la Cookpad imediat după absolvire. A renunţat la postul de CEO în 2012 pentru a se ocupa de achiziţii. A cumpărat Minnano Wedding, un site pentru recenzii ale localurilor destinate nunţilor şi Cucumbertown, o platformă americană de food-blogging.

    Analişti se aşteaptă ca veniturile Cookpad să ajungă la 112 milioane de dolari în 2015 şi să crească la 150 de milioane de dolari în 2016.

  • (P) De la antreprenoriat independent la francize profitabile: Cum a evoluat Star Kebab în mai puţin de 1 an de la deschiderea primului restaurant în România

    Compania a deschis primul restaurant din România, în Bucureşti, în vara anului 2016 şi în mai puţin de 1 an de când a prezentat bucureştenilor viziunea sa despre restaurantele de tip fast-food, a anunţat deja lansarea celei de-a doua unităţi, în Cotroceni. Iar planurile de extindere ale Star Kebab nu se opresc aici.

    Concepte noi şi dezvoltare accelerată în următorii ani

    Deschiderea celei de-a doua locaţii proprii lângă AFI Palace are la bază cererea tot mai mare pentru produsele Star Kebab şi mai ales pentru serviciul de livrare la domiciliu. Noul restaurant are 220 de metri pătraţi, design inovator, ambianţă modernă şi va putea procesa un număr mai mare de comenzi.

    Pe lângă noul restaurant pe care Star Kebab îl va lansa la începutul lunii august 2017, reţeaua lucrează şi la noul concept integrat, dedicat pieţei de cafenele. STAR’s Coffee Bar vrea să atace piaţa locală cu o mare varietate de cafele şi produse din cafea, pe care le va pune la dispoziţie într-o locaţie amenajată în stilul industrial-modern preferat de oaspeţii cărora li se adresează.

    „Continuăm extinderea Star Kebab aşa cum am avut în vedere încă de la deschiderea primului local în Chişinău. Star Kebab a luat amploare şi estimăm că în următorii cinci ani vom fi prezenţi în 10 ţări cu circa 200 de restaurante, deschise preponderent în sistem de franciză. Ne bazăm pe aceeaşi strategie de marketing curajoasă pe care am aplicat-o până acum şi pe inovarea constantă în domeniu”, menţionează Ştefan Chiricuţă, directorul executiv al reţelei Star Kebab.

    3 motive să alegi o franciză  Star Kebab

    Reţeaua îşi îndreaptă atenţia şi către alte oraşe mari ale României unde îşi propune să colaboreze cu antreprenori interesaţi să deschidă una sau mai multe locaţii în franciză. Locaţiile în sistem franchising deţinute momentan s-au dovedit a fi foarte rentabile, astfel încât pachetul de franciză Star Kebab este tot mai solicitat, iar avantajele sunt demne de luat în considerare:

    • investiţie minimă cu recuperarea rapidă a banilor
    • instruire, suport şi asistenţă, inclusiv juridică şi financiară, pe întreaga durată a contractului
    • parteneriat pe 10 ani

    Beneficii unice pentru clienţi

    Conceptul Star Kebab se diferenţiază în principal prin strategia unică de fidelizare Dream Card care oferă oaspeţilor preţuri speciale la bucatele din meniu, programul „7+1 GRATIS” care garantează clienţilor un produs gratuit la fiecare 7 produse acumulate, plus oferte speciale şi cadouri cu ocazia sărbătorilor.

    Star Kebab i-a cucerit pe clienţii români şi prin procesul deschis de preparare a produselor, în faţa oaspeţilor, care se pot implica direct în alegerea combinaţiilor preferate de ingrediente. Serviciile centrate pe consumator includ şi livrarea promptă la domiciliu care va putea fi posibilă într-o zonă mai extinsă odată cu lansarea noii locaţii Star Kebab din Cotroceni. De asemenea, se va pune accentul şi pe diversificarea constantă a meniului şi adaptarea lui la piaţa locală, fără renunţarea la standardele de calitate cu care i-au obişnuit deja pe bucureşteni.

  • Reţeta nemţească în construcţii

    A cincea generaţie Hornbach se află acum implicată în afacerea care poartă numele familiei. În acest  moment,  grupul, înfiinţat în 1877, operează 156 de magazine mixte de materiale de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveţia, Suedia, Slovacia şi România). Investiţiile companiei în România totalizează aproximativ 145 de milioane de euro; suma a fost direcţionată către achiziţia de terenuri, construirea şi dotarea celor şase magazine pe care Hornbach le operează local: trei în Bucureşti (Berceni, Militari şi Baloteşti), câte unul la Braşov, Timişoara şi Sibiu, cât şi în construirea sediului central. De menţionat este faptul că Hornbach deţine în România cele mai mari magazine de materiale de construcţii ca suprafaţă, în condiţiile în care competitorii au suprafeţe sub 20.000 de metri pătraţi per unitate. Magazinele Hornbach au o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi fiecare, cu excepţia celui din Sibiu, care se întinde pe 12.000 de metri pătraţi.

    În cei 10 ani pe piaţa locală, Hornbach a ajuns la peste 730 de angajaţi, atât în magazinele pe care le deţine, cât şi în sediul central. În plus, investiţiile companiei în şcolarizările personalului nou angajat sau ale celui deja existent în companie au depăşit 3 milioane de euro. Potrivit afirmaţiilor lui Mugurel-Horia Rusu, directorul general al Hornbach România, compania are o rată de fluctuaţie a personalului de sub 4%; peste 59% dintre angajaţi se află în firmă de mai mult de trei ani şi jumătate.

    ”Am venit în România într-o perioadă în care toată lumea se grăbea să ajungă aici“, spune Albrecht Hornbach, preşedintele consiliului de administraţie al companiei. ”A venit apoi criza financiară şi a trebuit să fim extrem de atenţi cu spaţiile pe care le alegem pentru magazine. Criza nu ne-a lovit atât de rău, aşa că am putut continua dezvoltarea aici într-un ritm ceva mai scăzut.“ Faţă de aşteptările sale iniţiale, evoluţia nu a fost superioară, pentru că atunci când a venit în România acele aşteptări erau foarte ridicate. Dar, completează Albrecht Hornbach, ”în ultimii doi ani am văzut semne pozitive în ceea ce priveşte economia României, mai ales faptul că puterea de cumpărare a oamenilor creşte. România este una dintre cele mai performante pieţe pentru afacerea noastră din punctul de vedere al creşterii vânzărilor. Putem astfel continua planurile de expansiune pe care le-am avut iniţial; acum suntem prezenţi doar în patru oraşe mari, avantajul este însă că mai există multe locuri unde putem merge.“

    Şeful Hornbach spune că nu are în prezent planuri să investească în alte state din regiune, pentru că important e să continue dezvoltarea pe pieţele pe care compania e deja prezentă, aşa cum ar fi Elveţia, Olanda sau România. ”Suntem o companie care creşte, iar asta aduce multe avantaje“, spune Albrecht Hornbach. ”Ne interesează expansiunea şi deschiderea unor noi magazine, dar nu cu aceeaşi forţă cu care am făcut-o în trecut. Era mult mai simplu să construieşti noi magazine, dar trebuie să fim foarte atenţi cu selectarea acestora, pentru că preţul la imobiliare a crescut, costurile de construcţie de asemenea, competiţia e mult mai puternică, iar toţi aceşti parametri trebuie luaţi în calcul. Astfel, probabilitatea de a găsi noi spaţii potrivite pentru un magazin este mult mai mică decât în trecut. Recordul a fost deschiderea a douăsprezece noi magazine într-un an, iar acum deschidem între două şi şase noi magazine anual.“

    În ceea ce priveşte instabilitatea politică din Europa, executivul german spune că afacerea pe care o conduce a fost în mare măsură ferită; cu toate acestea, el crede că situaţia este una incertă. ”Ceea ce vedem acum e doar o parte din ce se va întâmpla; spre exemplu, Brexitul va veni, dar nu ştim exact în ce condiţii va avea loc. În Franţa alegerile au avut un deznodământ fericit, dar situaţia ar fi putut fi cu totul alta. Sper că Europa se va dezvolta într-un mod sănătos, pozitiv. Nu doar pentru binele mediului de business, ci şi pentru binele oamenilor.“ Din punctul de vedere al investiţiilor, Albert Hornbach spune că se va concentra în primul rând pe achiziţia de terenuri pentru noi magazine. ”O parte consistentă a investiţiilor va fi dedicată renovării magazinelor, pentru că e nevoie ca acestea să fie modernizate.“

    Unul dintre cele mai importante proiecte ale concernului este acela de a deveni un retailer digitalizat, explică Albert Hornbach. ”Clientul trebuie să ştie, în orice moment al procesului de achiziţie, care e cea mai bună variantă pe care o are la dispoziţie: digital, online, offline. Sunt deja mai multe combinaţii disponibile clienţilor: ei pot spre exemplu să meargă la magazin, să discute cu specialiştii de acolo şi apoi să comande materialele la magazin sau acasă. Alţi clienţi dau comenzile de acasă şi vor să plătească fizic în magazin; sună ciudat, dar chiar aşa se întâmplă.“

  • Cine foloseşte reţeta asta are clienţi pe viaţă

    Pentru clientele din oraş, dealer-ul Toyota a făcut un proram special în fiecare miercuri.

    Vezi aici despre ce este vorba

  • O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învăţată de la bătrânii satului

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.

     

  • O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învăţată de la bătrânii satului

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.

     

  • El cizmar, ea femeie de afaceri. Împreună au transformat un atelier cu 10 angajaţi într-un lanţ de magazine cu sute de angajaţi

    „Nu ne-am dat niciodată bătuţi, reţeta succesului este munca, implicarea maximă şi seriozitatea”, explica Ana Cornea reţeta supravieţuirii într-o industrie în care puţini jucători au rezistat, într-un interviu acordat anterior revistei Business Magazin.  Povestea Denis a început înainte de 1989, perioadă când Ilie Cornea, „o persoană hotărâtă, care a ştiut tot timpul ce vrea de la viaţă”, potrivit soţiei sale, era cizmar într-o cooperativă, un atelier cu zece angajaţi. În anul 1994, cei doi soţi au privatizat atelierul, care s-a transformat în Denis Shoes, luând numele primei fiice, Denisa.

    De altfel, familia a reprezentat mereu reperul cel mai important pentru familia Cornea. „Puţini ştiu că sunt mama a şase copii, cinci fete şi un băiat, dar şi bunica a trei nepoţi, doi băieţi şi o fetiţă. Familia este cea mai importantă realizare a mea şi acest lucru mă face fericită. Am trăit multe momente frumoase pe care viaţa mi le-a oferit cu generozitate, însă cel mai frumos dintre ele a fost atunci când am devenit bunică pentru prima oară. Am simţit că renasc, că mă reinventez”, descrie Ana Cornea principala sa realizare, familia.

    În ceea ce priveşte implicarea mediului de afaceri în societate, consideră că acesta ar trebui să se concentreze în jurul unei probleme generale a românilor: „Din punctul meu de vedere, cea mai gravă problemă a românilor este lipsa coeziunii sociale. Aici trebuie intervenit. Valorile româneşti trebuie încurajate şi susţinute”.