BusinessMagazin

Tag: restaurant

  • În aşteptarea corporatiştilor. Ce se întâmplă cu restaurantele şi cafenelele de la baza clădirilor de birouri

    Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra activităţii cafenelelor şi restaurantelor situate în apropierea clădirilor de birouri.
    Cele mai aglomerate zone din Bucureşti sunt, astăzi, lipsite de trafic, mai ales la orele prânzului, când majoritatea angajaţilor obişnuiau să ia masa în restaurantele din împrejurimi.
    În staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica, unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din Bucureşti, traficul a scăzut în ultimele două luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, pentru că dintre cei peste 300.000 de salariaţi care lucrează în acele zone, doar 30-40% s-au întors fizic la serviciu.
    În zona blocurilor de birouri Afi Park, în jurul orei 13:00, în mijlocul săptămânii, trotuarele şi zonele destinate pauzelor pentru corporatişti sunt aproape goale. Câteva dintre cafenele, care teoretic sunt deschise – conform programului afişat pe uşă – erau totuşi închise. La cele câteva restaurante deschise de la parterul clădirilor Afi Park, cum ar fi cunoscutele Vivo Fusion Food Bar, La Plăcinte sau Sushi Terra, stau la mese aproximativ 5-7 persoane, ocupând mai puţin de 10% din capacitatea teraselor. Aglomeraţia care, în mod normal, era întâlnită pe terasele acestor restaurante, s-a mutat acum în rândul livrărilor, iar circa 4-5 comenzi împachetate şi gata de livrat aşteaptă să fie preluate.
    O cafenea de la baza clădirii Afi Park 5, în care traficul corporatiştilor era foarte mare înainte de pandemia de COVID-19, găzduieşte pe terasă acum doar 7 clienţi, dintre care doar 2 sunt angajaţi care lucrează în apropiere.
    „Ne descurcăm destul de greu în perioada aceasta pentru că nu prea avem clienţi. Vin în jur de 10 clienţi la orele prânzului, dacă nu şi mai puţini”, spune o angajată a cafenelei.
    În Capitală, birourile se întind pe o suprafaţă care depăşeşte 3 milioane de metri pătraţi, iar cele mai multe se află clădirile din zona Pipera-Aurel Vlaicu, Aviatorilor-Piaţa Victoriei şi Cotroceni.
    „Vânzările pentru locaţia din Piaţa Victoriei au scăzut foarte mult pe ceea ce înseamnă mâncare de prânz, comparativ cu o perioadă obişnuită în care cei mai mulţi dintre clienţi erau corporatiştii. Restaurantul avea două părţi populare ale zilei, între 12:00 şi 14:00, şi seara, după ora 18:00. A doua parte a zilei a rămas în continuare un interval în care numărul clienţilor este mai mare, dar prânzul a dispărut în totalitate, iar acest lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aroximativ 40%”, spune Cristina El Majzoub, manager al Restaurantului Japanos, un business cu o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane de lei şi care are un număr mediu de 37 de angajaţi.
    În prezent, pentru restaurantul din Piaţa Victoriei, una dintre cele trei locaţii din Bucureşti deţinute de firma Japanos Friends S.R.L., se înregistrează zilnic doar 60 de comenzi, după spusele managerului. În plus, aceasta susţine că profilul clienţilor s-a schimbat, odată cu redeschiderea teraselor de la 1 iunie, acum venind la terasa restaurantului tineri, familii cu copii sau grupuri mixte şi doar 10% dintre clienţii pe care îi au sunt corporatiştii care lucrează în apropiere.
    „Cred că vor fi foarte multe companii mari care vor vedea beneficiile muncii remote, cum ar fi diminuarea costurilor de întreţinere de la birou. Prevăd ca în următorul an să existe o scădere pentru restaurantul din Piaţa Victoriei în rândul clienţilor din această categorie, scădere care poate ajunge chiar la 50% faţă de cea din prezent”, adaugă Cristina El Majzoub.
    Aceasta mai spune că restaurantul cu specific japonez s-a reorientat, în mare parte, către livrări, iar profilul său a fost şi el modificat, dintr-un local care la prânz semna meniuri prestabilite, într-unul pe care îl aleg oameni cu venituri mai mari, care vin seara să mănânce şi să se relaxeze.
    Accentul va cădea, în perioada următoarea, pe dining experience, susţine managerul, pentru care vor colabora cu bucătari experimentaţi, pentru a duce restaurantul într-o zonă benefică adaptată publicului ţintă, chiar şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    „Situaţia din viitor este foarte incertă, iar noi, ca manageri, nu ştim dacă planurile pe care ne dorim să le punem în aplicare vor putea fi duse la bun sfârşit. Spre exemplu, vrem să extindem localul şi pe partea de evenimente, dar acest lucru nu ştim dacă va fi posibil din punct de vedere legal deocamdată. Avem planuri pentru prima jumătate a anului viitor, dar aşteptăm să vedem ce se va întâmpla la nivelul industriei HoReCa”
    Nu doar unităţile din zona HoReCa aflate în apropierea spaţiilor de birouri au avut de suferit în urma pandemiei, ci şi mall-urile şi comercianţii din cadrul acestora.
    Traficul din mall este unul redus, multe dintre insulele situate pe culoarul mall-urilor au fost scoase, pentru a se evita aglomeraţia, iar toate fast-food-urile şi-au oprit activitatea din interior, mutând zonele de food-court în exterior şi micşorându-le capacitatea.

  • Zboruri spre nicăieri, mâncare pentru acasă sau în restaurant, pijamale şi şampoane sau cum se reinventează industria transportului aerian

    Începând cu luna martie, o jumătate de an nu a mai existat trafic aerian internaţional către şi din Taiwan, însă operatorii aerieni de acolo inventează tot felul de oferte pentru a-i ţine pe călători aproape. Taiwanul a devenit un lider mondial, dacă se poate spune aşa, al „zborurilor false”, după ce ţara a navigat cu destul de mult succes prin criza cauzată de pandemia de COVID-19. În iulie, au fost deja trei „zboruri false” cu toate locurile rezervate de pe aeroportul oraşului Taipei, capitala. S-au înscris pentru „cursele” noi în total 7.000 de persoane. Au fost traşi la sorţi 60 de „pasageri” de „zbor” cărora li s-a permis să urce într-un Airbus A330, aeronava rămânând parcată ferm la poartă. 

    Cei mai mulţi sunt emoţionaţi. Unii sunt nerăbdatori, alţii mai reticenţi. Un membru al echipajului unei companii aeriene asiatice arată cât se poate de serios unui pasager un loc disponibil pentru un zbor fals organizat pentru persoanele cărora nu li se permite să părăsească Taiwanul din cauza măsurilor de lockdown. Dacă zborurile comerciale sunt interzise, compania oferă experienţa de călătorie cu un zbor simulat. Se pot îmbarca acei călători „de meserie”, cu zeci de zboruri la activ, cei care fac de obicei călătorii de afaceri sau oameni care sunt doar curioşi. La apogeul pandemiei, traficul aerian global era pur şi simplu mort. După aproape o jumătate de an de restricţii, mulţi împătimiţi ai călătoriilor simt simptome ca de sevraj pentru că nu mai pot zbura. În acelaşi timp, mulţi furnizori de servicii pentru transportul aerian, cum ar fi firmele de catering pentru zboruri, se confruntă cu pierderi uriaşe sau chiar cu perspectiva falimentului deoarece există foarte puţine aeronave care au pentru ce să se ridice de la sol. Dar acolo unde există voinţă se deschid şi noi moduri de satisfacere a dorinţei de a călători şi de a face mai suportabile dificultăţile economice.

    „Participanţii au trecut prin screeningul de securitate, prin inspecţia de identificare şi alte proceduri de dinaintea îmbarcării, apoi s-au urcat efectiv în avion pentru a experimenta distracţia de îmbarcare“, a explicat pentru presa locală Ting Hsu, membru al personalului aeroportului. Entuziasmul era vizibil în rândul pasagerilor. Între timp, prin zboruri reale, dar către nicăieri, companiile încearcă să satisfacă dorul cel mai arzător al multora dintre taiwanezi cărora călătoriile cu avionul le-au intrat în sânge. EVA Airways a organizat un zbor special în august, când Ziua Tatălui este sărbătorită în Taiwan. Cursei i s-a atribuit numărul 5288, care ar trebui să sune ca „Îl iubesc pe tata” în chineză.
    Toate cele 309 de locuri din avionul Airbus A330 cu corp larg, vopsit special cu personajele şi modele Hello Kitty, au fost vândute în doar câteva minute. Zborul a decolat de pe Aeroportul Internaţional Taoyuan din Taipei, pe o traiectorie circulară în jurul insulei şi în spaţiul aerian japonez înainte de a reveni de unde a plecat după aproape trei ore de la decolare. Pentru tarife de aproximativ
    150-180 euro, pasagerilor li s-a oferit un meniu de zbor conceput de chef-ul Michelin de trei stele Motoke Nakamura.
    În aceeaşi zi, China Airlines a etalat o experienţă de zbor destul de neobişnuită: 50 de copii însoţiţi de un părinte, instruiţi iniţial într-o cabină falsă de avion de pe aeroport cum să lucreze la bord, au primit uniforme în miniatură şi au fost apoi îmbarcaţi pentru o cursă de două ore de vizionare a peisajului de la înălţime. Ulterior, a fost servită o masă în sala de aşteptare a aeroportului. „Vrem să reînviem acel sentiment vechi dat de călătorit, suntem plictisiţi de prea mult timp“, a declarat tatăl unui copil de 6 ani.
    Exemplul experienţelor de zbor „alternative” a fost urmat şi de operatorul taiwanez StarLux Airlines, notează BBC. Compania a avut şi o surpriză: înainte de o îmbarcare pentru un zbor special, organizat cu ocazia echivalentului chinez al Valentine’s Day, un bărbat şi-a cerut prietena în căsătorie. Qantas, cea mai populară companie aeriană din Australia, oferă curse pe deasupra Antarcticii.
    Pentru companiile aeriene înfometate sunt binevenite toate ideile care ajută la obţinerea unor venituri cu aeronavele lor altfel parcate. Iar publicul este prea dispus să ajungă din nou în aer, cel puţin în Taiwan, chiar şi fără destinaţie.
    Firmele de catering pentru zboruri au imaginat şi ele, forţate de circumstanţe, noi proiecte de afaceri. Unul dintre ele a fost inventat de Gate Gourmet – cea mai mare companie de catering aeriană din lume, cu sediul în Elveţia – pentru subsidiara din Australia, o ţară aproape izolată de lumea exterioară. Iniţiativa a început în iunie şi constă în a vinde online clienţilor privaţi mesele de la clasa economic. Zece porţii de diferite feluri de mic dejun pentru aproximativ
    12 euro sau zece prânzuri pentru 15 euro. Pentru ridicat sau congelat pentru încălzit la cuptorul cu microunde de acasă şi din întregul spectru al meniului de la clasa economic: curry de vită cu orez şi iasomie sau pui parmigiana cu cartofi prăjiţi, cam tot ce poate fi mâncat deasupra norilor în vremuri normale. S-a creat un fel de isterie pentru a cumpăra ce a oferit Gate Gourmet, iar firma a rămas rapid fără marfă. Un succes la fel de mare cu vânzarea de mese de zbor dintr-o iniţiativă născută din necesitate l-a avut o companie numită Tamam Kitchen, în vremuri normale furnizor de servicii de catering pentru compania aeriană israeliană El Al din Tel Aviv, care o perioadă a avut toate aeronavele ţinute la sol. „Trebuie să regândim afacerea şi să ne reinventăm”, spune Nimrod Damajo, vicepreşedinte de operaţiuni la Tamam. La mijlocul lunii august, compania onora zilnic aproximativ 100 de comenzi pentru mese precum ravioli de cartofi dulci cu fasole verde şi linte, pentru nici măcar 3 euro pe porţie.
    Şi GNS Foods din Texas s-a confruntat cu o problemă. Compania vinde de obicei 6.000 de tone de alune pe an către American şi United Airlines. Pandemia a lăsat-o cu aproape 43 de tone de alune diverse, ambalate în 70.000 de pungi. Vânzarea online către cumpărători privaţi a devenit, de asemenea, soluţia, cu achiziţii minime  de două pungi de 500 de grame fiecare. Modalităţi radical noi de aducere permanent pe pământ a alimentelor servite în timpul zborului au fost adoptate de Air Asia, cea mai mare companie aeriană low-cost din Extremul Orient, cu sediul în Malaezia. Aceasta a deschis un restaurant care serveşte cele mai bine vândute feluri de mâncare din meniul său de zbor într-un centru comercial din Kuala Lumpur.
    „Am observat un apetit semnificativ pentru ofertele noastre de meniuri de zbor şi în afara zborurilor noastre şi acesta este răspunsul nostru la această cerere“, spune directorul general Catherine Goh, care intenţionează să deschidă mai multe subsidiare sub marca Santan la nivel internaţional.
    Bestsellerul este Nasi Lemak din gama Pak Nasser’s, orez de cocos cu pastă de chili, arahide, hamsii şi un ou fiert; aproape trei milioane de porţii pe an sunt vândute onboard. La sol, felurile de mâncare sunt servite într-un mod mai apetisant în cutii de carton, iar la un preţ de sub 3 euro sunt chiar delicioase. În Germania, un magazin alimentar online vinde mâncare de la LSG Sky Chefs – furnizorii folosiţi de transportatorul aerian naţional Lufthansa. Serviciul, denumit Air Food One, oferă mese de calitatea business class. Qantas nu intenţionează să ofere zboruri internaţionale până anul viitor, dar clienţii pot cumpăra pijamale de la compania aeriană împreună cu pachete de produse pentru îngrijire personală. Multe dintre articolele de vânzare puteau fi găsite în cabinele premium ale Qantas.
    Directorul executiv de produse şi servicii al operatorului aerian, Phil Capps, a declarat că „pijamalele Qantas sunt întotdeauna populare şi, deoarece oamenii, petrecând mult mai mult timp acasă, îşi doresc să călătorească undeva, credem că oferirea unei perechi surpriză prin poştă va fi ceva foarte bine primit.“ Iniţiativa s-a dovedit a fi atât de populară încât toate cele 10.000 de perechi de pijamale disponibile s-au vândut în doar câteva ore.

  • Zboruri spre nicăieri, mâncare pentru acasă sau în restaurant, pijamale şi şampoane sau cum se reinventează industria transportului aerian

    Începând cu luna martie, o jumătate de an nu a mai existat trafic aerian internaţional către şi din Taiwan, însă operatorii aerieni de acolo inventează tot felul de oferte pentru a-i ţine pe călători aproape. Taiwanul a devenit un lider mondial, dacă se poate spune aşa, al „zborurilor false”, după ce ţara a navigat cu destul de mult succes prin criza cauzată de pandemia de COVID-19. În iulie, au fost deja trei „zboruri false” cu toate locurile rezervate de pe aeroportul oraşului Taipei, capitala. S-au înscris pentru „cursele” noi în total 7.000 de persoane. Au fost traşi la sorţi 60 de „pasageri” de „zbor” cărora li s-a permis să urce într-un Airbus A330, aeronava rămânând parcată ferm la poartă. 

    Cei mai mulţi sunt emoţionaţi. Unii sunt nerăbdatori, alţii mai reticenţi. Un membru al echipajului unei companii aeriene asiatice arată cât se poate de serios unui pasager un loc disponibil pentru un zbor fals organizat pentru persoanele cărora nu li se permite să părăsească Taiwanul din cauza măsurilor de lockdown. Dacă zborurile comerciale sunt interzise, compania oferă experienţa de călătorie cu un zbor simulat. Se pot îmbarca acei călători „de meserie”, cu zeci de zboruri la activ, cei care fac de obicei călătorii de afaceri sau oameni care sunt doar curioşi. La apogeul pandemiei, traficul aerian global era pur şi simplu mort. După aproape o jumătate de an de restricţii, mulţi împătimiţi ai călătoriilor simt simptome ca de sevraj pentru că nu mai pot zbura. În acelaşi timp, mulţi furnizori de servicii pentru transportul aerian, cum ar fi firmele de catering pentru zboruri, se confruntă cu pierderi uriaşe sau chiar cu perspectiva falimentului deoarece există foarte puţine aeronave care au pentru ce să se ridice de la sol. Dar acolo unde există voinţă se deschid şi noi moduri de satisfacere a dorinţei de a călători şi de a face mai suportabile dificultăţile economice.

    „Participanţii au trecut prin screeningul de securitate, prin inspecţia de identificare şi alte proceduri de dinaintea îmbarcării, apoi s-au urcat efectiv în avion pentru a experimenta distracţia de îmbarcare“, a explicat pentru presa locală Ting Hsu, membru al personalului aeroportului. Entuziasmul era vizibil în rândul pasagerilor. Între timp, prin zboruri reale, dar către nicăieri, companiile încearcă să satisfacă dorul cel mai arzător al multora dintre taiwanezi cărora călătoriile cu avionul le-au intrat în sânge. EVA Airways a organizat un zbor special în august, când Ziua Tatălui este sărbătorită în Taiwan. Cursei i s-a atribuit numărul 5288, care ar trebui să sune ca „Îl iubesc pe tata” în chineză.
    Toate cele 309 de locuri din avionul Airbus A330 cu corp larg, vopsit special cu personajele şi modele Hello Kitty, au fost vândute în doar câteva minute. Zborul a decolat de pe Aeroportul Internaţional Taoyuan din Taipei, pe o traiectorie circulară în jurul insulei şi în spaţiul aerian japonez înainte de a reveni de unde a plecat după aproape trei ore de la decolare. Pentru tarife de aproximativ
    150-180 euro, pasagerilor li s-a oferit un meniu de zbor conceput de chef-ul Michelin de trei stele Motoke Nakamura.
    În aceeaşi zi, China Airlines a etalat o experienţă de zbor destul de neobişnuită: 50 de copii însoţiţi de un părinte, instruiţi iniţial într-o cabină falsă de avion de pe aeroport cum să lucreze la bord, au primit uniforme în miniatură şi au fost apoi îmbarcaţi pentru o cursă de două ore de vizionare a peisajului de la înălţime. Ulterior, a fost servită o masă în sala de aşteptare a aeroportului. „Vrem să reînviem acel sentiment vechi dat de călătorit, suntem plictisiţi de prea mult timp“, a declarat tatăl unui copil de 6 ani.
    Exemplul experienţelor de zbor „alternative” a fost urmat şi de operatorul taiwanez StarLux Airlines, notează BBC. Compania a avut şi o surpriză: înainte de o îmbarcare pentru un zbor special, organizat cu ocazia echivalentului chinez al Valentine’s Day, un bărbat şi-a cerut prietena în căsătorie. Qantas, cea mai populară companie aeriană din Australia, oferă curse pe deasupra Antarcticii.
    Pentru companiile aeriene înfometate sunt binevenite toate ideile care ajută la obţinerea unor venituri cu aeronavele lor altfel parcate. Iar publicul este prea dispus să ajungă din nou în aer, cel puţin în Taiwan, chiar şi fără destinaţie.
    Firmele de catering pentru zboruri au imaginat şi ele, forţate de circumstanţe, noi proiecte de afaceri. Unul dintre ele a fost inventat de Gate Gourmet – cea mai mare companie de catering aeriană din lume, cu sediul în Elveţia – pentru subsidiara din Australia, o ţară aproape izolată de lumea exterioară. Iniţiativa a început în iunie şi constă în a vinde online clienţilor privaţi mesele de la clasa economic. Zece porţii de diferite feluri de mic dejun pentru aproximativ
    12 euro sau zece prânzuri pentru 15 euro. Pentru ridicat sau congelat pentru încălzit la cuptorul cu microunde de acasă şi din întregul spectru al meniului de la clasa economic: curry de vită cu orez şi iasomie sau pui parmigiana cu cartofi prăjiţi, cam tot ce poate fi mâncat deasupra norilor în vremuri normale. S-a creat un fel de isterie pentru a cumpăra ce a oferit Gate Gourmet, iar firma a rămas rapid fără marfă. Un succes la fel de mare cu vânzarea de mese de zbor dintr-o iniţiativă născută din necesitate l-a avut o companie numită Tamam Kitchen, în vremuri normale furnizor de servicii de catering pentru compania aeriană israeliană El Al din Tel Aviv, care o perioadă a avut toate aeronavele ţinute la sol. „Trebuie să regândim afacerea şi să ne reinventăm”, spune Nimrod Damajo, vicepreşedinte de operaţiuni la Tamam. La mijlocul lunii august, compania onora zilnic aproximativ 100 de comenzi pentru mese precum ravioli de cartofi dulci cu fasole verde şi linte, pentru nici măcar 3 euro pe porţie.
    Şi GNS Foods din Texas s-a confruntat cu o problemă. Compania vinde de obicei 6.000 de tone de alune pe an către American şi United Airlines. Pandemia a lăsat-o cu aproape 43 de tone de alune diverse, ambalate în 70.000 de pungi. Vânzarea online către cumpărători privaţi a devenit, de asemenea, soluţia, cu achiziţii minime  de două pungi de 500 de grame fiecare. Modalităţi radical noi de aducere permanent pe pământ a alimentelor servite în timpul zborului au fost adoptate de Air Asia, cea mai mare companie aeriană low-cost din Extremul Orient, cu sediul în Malaezia. Aceasta a deschis un restaurant care serveşte cele mai bine vândute feluri de mâncare din meniul său de zbor într-un centru comercial din Kuala Lumpur.
    „Am observat un apetit semnificativ pentru ofertele noastre de meniuri de zbor şi în afara zborurilor noastre şi acesta este răspunsul nostru la această cerere“, spune directorul general Catherine Goh, care intenţionează să deschidă mai multe subsidiare sub marca Santan la nivel internaţional.
    Bestsellerul este Nasi Lemak din gama Pak Nasser’s, orez de cocos cu pastă de chili, arahide, hamsii şi un ou fiert; aproape trei milioane de porţii pe an sunt vândute onboard. La sol, felurile de mâncare sunt servite într-un mod mai apetisant în cutii de carton, iar la un preţ de sub 3 euro sunt chiar delicioase. În Germania, un magazin alimentar online vinde mâncare de la LSG Sky Chefs – furnizorii folosiţi de transportatorul aerian naţional Lufthansa. Serviciul, denumit Air Food One, oferă mese de calitatea business class. Qantas nu intenţionează să ofere zboruri internaţionale până anul viitor, dar clienţii pot cumpăra pijamale de la compania aeriană împreună cu pachete de produse pentru îngrijire personală. Multe dintre articolele de vânzare puteau fi găsite în cabinele premium ale Qantas.
    Directorul executiv de produse şi servicii al operatorului aerian, Phil Capps, a declarat că „pijamalele Qantas sunt întotdeauna populare şi, deoarece oamenii, petrecând mult mai mult timp acasă, îşi doresc să călătorească undeva, credem că oferirea unei perechi surpriză prin poştă va fi ceva foarte bine primit.“ Iniţiativa s-a dovedit a fi atât de populară încât toate cele 10.000 de perechi de pijamale disponibile s-au vândut în doar câteva ore.

  • Ce strategie a decis să adopte un proprietar de restaurant din Bucureşti pentru a supravieţui în pandemie şi care e produsul pe care mizează pentru a-şi creşte vânzările

    Menţinerea restricţiilor impuse pe fondul răspândirii pandemiei de coronavirus în sectorul HoReCa i-a determinat pe reprezentanţii restaurantului tip steakhouse VacaMuuu din Capitală să se reinventeze pentru a face faţă vremurilor de criză. Pentru a atrage un volum mai mare de clienţi, reprezentanţii businessului au decis extinderea meniului de mic dejun cu 11 preparate, publicul-ţintă vizat fiind rezidenţii, persoanele sosite în corporaţiile din proximitate în prima parte a zilei, pentru diverse întâlniri, şi antreprenorii, adică un public orientat spre un lifestyle sănătos. Prin acest pas compania vizează şi o creştere cu 20% a veniturilor zilnice.

    În prezent, restaurantul din Floreasca funcţionează la o capacitate de 35% din numărul total de mese. „Conceptul nostru de business de băcanie-măcelarie & Steakhouse ne-a ajutat sa trecem relativ bine peste perioada de stare de urgenţă. Redeschiderea teraselor nu ne-a adus însă un număr de clienţi suficient de mare încât să compenseze scăderile evidente. În ciuda măsurilor de siguranţă luate, oamenii sunt încă reticenţi în privinţa servirii meselor în oraş, iar restricţiile oricum fac ca mesele care înainte erau ocupate de 6-8 persoane să fie acum disponibile pentru 2-4 persoane. De asemenea, există o scădere de peste 90% în numărul de turişti, astfel încât amprenta pusă de actualul context continuă să fie destul de mare”, declară Gabriel Grigore, director general VacaMuuu.

    Prin urmare, una dintre măsurile luate de antreprenor este extinderea meniului, spre o zonă neabordată în cei 8 ani de existenţă ai restaurantului. Astfel, începând cu
    1 August, acesta devine o destinaţie pentru mic dejun şi brunch. Pentru perioada următoare, antreprenorul estimează că numărul de clienţi va creşte, datorită noii abordări, cu 20%.

    VacaMuuu a fost deschis la Piaţa Floreasca în anul 2012. În 2019, cifra de afaceri a restaurantului a fost de 9,7 miloane de lei. Pentru acest an, cifra de afaceri estimată este de 7,6 milioane de lei.

  • Cel mai vechi restaurant al lumii, faţă în faţă cu pandemia

    „Când am închis restaurantul din cauza pandemiei am fost devastaţi fiindcă nu a fost închis niciodată, nici în perioada Războiului Civil spaniol, când era administrat de bunicul meu”, a spus Antonio González, general manager al Botin pentru The New York Times.

    De-a lungul secolelor, mai mulţi autori cunoscuţi au luat cina acolo, printre care Ernest Hemingway şi F. Scott Fitzgerald. De altfel, Hemingway a şi scris despre acest restaurant în romanul „Soarele răsare (sau Fiesta)”. Restaurantul a fost redeschis pe 1 iulie şi, dacă în vremurile normale servea 600 de clienţi zilnic, acum a ajuns să servească 60 de clienţi pe zi. Gonzalez nu este însă descurajat şi spune că „de-abia aştept să trecem de această criză şi să devenim mai puternici şi mai buni decât înainte. Este o oportunitate fantastică să reflectăm şi să îmbunătăţim tot ce putem”.

  • Meniul care se răsfoieşte online

    „Îmi place să învăţ lucruri noi şi să creez ceva funcţional şi util. Acum 20 de ani, când eram la liceu, încă se preda un limbaj de programare inutil şi foarte învechit, dar eu deja făceam site-uri dinamice. Pe vremurile acelea, nu existau atâtea cursuri online şi offline ca azi, am învăţat de pe mailing list-uri şi de pe forumuri”, povesteşte Szabolcs Dolcsig.
    A lucrat ca specialist în digital marketing, apoi ca grafician, designer UI (user interface) şi UX (user experience). A trecut prin firme locale şi corporaţii mari, până când a decis, după cum spune el, să facă exitul din calitatea de angajat. A început să lucreze ca freelancer, apoi să dezvolte ideea de afacere CMenu.
    „În momentul de faţă, ne dorim ca, prin tehnologia noastră, să înlocuim meniul clasic. Avem trei tipuri de pachete: Light, Light+ şi Premium. Variantele Light şi Light+ pot fi configurate în maximum trei zile şi acestea vor duce direct către un link pe site-ul clientului, unde poate fi oricând modificat meniul, poate fi disponibil în format PDF sau orice alt format”, spune Szabolcs Dolcsig.
    Concret, clientul nu mai răsfoieşte un meniu clasic pe care îl primeşte atunci când îşi ocupă masa, ci, folosind un cod QR, poate accesa oferta de mâncare şi băuturi de pe propriul telefon, accesând aşadar un meniu contactless.
    „Ne-am propus să oferim o alternativă la meniurile clasice, nu dorim să înlocuim chelnerii. Avem discuţii cu restaurante, unele foarte mici, cu doar trei-patru mese, până la grupuri foarte mari din Cluj sau Bucureşti, cu peste zece restaurante în portofoliu. Am creat pachetele în aşa fel încât oricine, indiferent de mărimea businessului, să poată găsi ceea ce i se potriveşte.”
    Szabolcs Dolcsig este, momentan, din punct de vedere legal, singurul acţionar în businessul CMenu, însă nu exclude asocierea cu alţi investitori privaţi. Şi-a format o echipă solidă, devenită completă în luna februarie a acestui an. Alături îi sunt un prieten economist, care a adus cunoştinţele financiare şi de dezvoltare de strategii, dar şi un expert în vânzări şi în marketing, cu experienţă inclusiv pe piaţa internaţională. Echipa este acum formată din doi angajaţi şi trei colaboratori.
    „Din punct de vedere financiar, investiţiile din fonduri proprii se rezumă la achiziţia şi amenajarea sediului, care este o garsonieră mică, pentru a reduce cheltuielile. Cum multe startup-uri celebre din Statele Unite ale Americii şi-au început activitatea în garaje, noi am decis să fim un «startup de garsonieră»”, povesteşte antreprenorul.
    Alte investiţii au fost acoperite de o subvenţie primită din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, în cadrul programului Startup Now. Banilor li s-a adăugat timp. Mult timp.
    „Planul nostru de afacere, care a fost ales câştigător în cadrul acestui program, l-am întocmit noi înşine, fără firme de consultanţă. Fără experienţă antreprenorială şi fără prieteni sau rude care să ne fi fost mentori pe acest drum, chiar a fost o provocare să înţelegem şi să învăţăm cadrul legal şi financiar al afacerilor şi să ne descurcăm în acest sistem birocratic”, spune Szabolcs Dolcsig.
    Pentru un meniu virtual CMenu, preţurile încep de la 100 de lei pe an şi pot ajunge la 1.500 de lei pe an, în funcţie de necesităţile specifice ale fiecărui client.
    Meniul contactless conceput de Szabolcs Dolcsig se potriveşte cu contextul sanitar în care întreaga lume se află astăzi, astfel că reduce considerabil riscul de a contacta coronavirusul, prin evitarea manipulării meniurilor clasice, pe care clienţii le ating unul după altul.
    „Piaţa a reacţionat pozitiv la iniţiativa noastră. În ultimele luni, tot mai mulţi oameni din HoReCa au început să folosească această tehnologie”, spune Szabolcs Dolcsig, un antreprenor care pune încă o cărămidă la noua normalitate din care ajungem să facem parte.

    Aroman’S – prăjitorie de cafea (Sebeş)
    Fondatoare: Roxana Roman
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Prezenţă: Sebeş

    Oak Toys – brand de jucării din lemn (Bucureşti)
    Fondatoare: Irina Mihai-Galeş
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 20.000 de euro
    Prezenţă: online

    Altmarkt – magazin online pentru branduri alternative şi craft
    Fondatori: Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 500.000-1.000.000 euro
    Prezenţă: online

    Coffee Bike – cafenea mobilă pe trei roţi (Bucureşti)
    Fondator: Adrian Bîlă
    Cifra de afaceri anuală: 40.000-60.000 de euro per cafenea
    Prezenţă: naţională

    Atelier M – butic de creaţie cu obiecte vestimentare (Braşov)
    Fondatoare: Mădălina Klement
    Cifră de afaceri în 2019: 30.000 de euro
    Prezenţă: online, naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Restaurantele închise au scos bucătarii în stradă: Omul vrea să mănânce, nu are unde

    Zeci de bucătari din toată ţara au ieşit, sâmbătă, în stradă să îşi strige nemulţumirile pentru ca restaurantele nu se deschid, iar ei riscă să rămână fără joburi. Economiştii spun că pierderile din ultimele luni în industria ospitalităţii comparativ cu anul trecut sunt de peste 75%.

    Restaurantele rămân închise şi revoltaţi de situaţie, bucătari din toată ţara au ieşit, sâmbătă, în stradă.

    Ionuţ este chef de ani de zile, dar criza l-a împins să lucreze temporar în construcţii ca să poată să îşi întreţină familia.

    90% din bucătarii din România au salariul minim pe economie, iar cei care sunt acum în şomaj tehnic câştigă doar 1.000 de lei, bani care nu le ajung de la o lună la alta.

    Problema lor însă este faptul că riscă să rămână fără locuri de muncă.

    Dacă situaţia nu se schimbă, multe afaceri vor da faliment.

    Economiştii spun că PIB-ul sectorului ospitalităţii a scăzut cu peste 75%, cea mai dramatică scădere trimestrială din ultimele decenii.

    „În perioada asta e foarte greu. Sincer am început să fac altceva, în construcţii, orice, ca să fie bine, să câştigăm ceva. Omul vrea să mănânce, nu are unde”, spune Ionuţ Tilincă.

    „Nu este normal, deschid păcănelele şi noi stăm şi ne uităm unii la alţii. Da, poate să rămână un bucătar fără un loc de muncă. Un an pe care l-am pierdut din toate punctele de vedere”, a declarat şi Ciprian Spancioc, un alt bucătar.

    „Undeva la 400.000 de oameni lucrează în acest domeniu. Riscă să rămână fără un loc de muncă, riscă să intre într-un blocaj financiar din care nu ştiu dacă vor ieşi vreodată”, afirmă Paul Siserman, directorul Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din România.

    „După 100 de zile de la apariţia primului caz de coronavirus în România economia românească în trimestrul doi, va înregistra o scăderea PIB-ului trimestrial de 14,6%, cea mai dramatică scădere a PIB-ului trimestrial în ultimele decenii. Dintre cele mai afectate sectoare ale economii se regăseşte şi sectorul ospitalier şi al turismului, unde noi calculăm cu o scădere dramatică de 75% din PIB-ul sectorial”, spune Levente Szasz, economist şi prodecan la FSEGA Cluj.

  • Cum a ajuns un antreprenor cu afaceri de milioane de euro în România să se lupte pentru supravieţuirea businessului

    Înainte de pandemie, Radu Dumitrescu conducea un business de aproximativ 7 milioane de euro, generat de cele şase restaurante din portofoliul Stadio Hospitality Concepts – printre care şi NOR, cunoscut drept restaurantul aflat la cea mai mare înălţime din Bucureşti. La trei luni de la criza COVID-19, în lipsa unei terase, cu NOR în continuare închis, Radu Dumitrescu înlocuieşte planurile de investiţii cu cele de supravieţuire. 

    „La început a fost destul de greu, mai ales în condiţiile în care colegii noştri stăteau de două luni şi jumătate acasă, de abia aşteptau să vină la serviciu, de abia aşteptau să muncească, să câştige din nou bani fiindcă este foarte greu să trăieşti din şomajul tehnic pe care l-a plătit guvernul.

    Am început timid, dar treptat ne revenim din punct de vedere operaţional, să vedem cum vom sta din punctul de vedere al oaspeţilor. Pare că oamenii sunt dispuşi să iasă, văd că toţi colegii mei poartă măşti, mănuşi şi că partea de siguranţă este foarte bine pusă la punct, avem la fiecare intrare pe terasă şi la fiecare intrare în toalete soluţii de dezinfectat mâinile cu aparate touchless, avem peste tot afişe pentru clienţi, dar şi pentru colegi – încercăm pe cât putem să respectăm toate regulile.”

    Radu Dumitrescu (care se afla pe terasa unuia dintre restaurantele sale la momentul interviului din cadrul emisiunii Viaţă de corporatist) a vorbit despre modul în care s-au desfăşurat lucrurile pentru el în cele câteva zile după redeschiderea teraselor şi cu optimism despre potenţialul de revenire al pieţei. Dacă clienţii pare că au înţeles noile reguli în materie de ieşiri în oraş, de cealaltă parte însă, a proprietarilor, cea mai mare problemă se leagă şi în prezent, de numărul locurilor disponibile oferite acestora: „Noi avem acum locuri doar pe terase, iar terasele funcţionează la aproximativ 40% din capacitatea lor.

    În general, global, la nivelul Bucureştiului, terasele înseamnă undeva la 35% din capacitatea totală a restaurantelor, adică foarte puţin. Noi suntem undeva pe la 15%. La Stadio Union de exemplu, unde avem în interior aproximativ 270 de locuri, pe terasă avem 16 locuri, adică este ca şi cum nu am avea activitate.” De altfel, spune el, au deschis doar ca să îşi intre din nou în ritm, „dar dintr-un punct de vedere economic nu are sens, iar din punctul meu de vedere, greul acum începe”. Argumentează această afirmaţie prin faptul că până acum, chiar dacă au existat întârzieri, statul a plătit şomajul tehnic, au beneficiat de înţelegere din partea băncilor, a proprietarilor clădirilor în care funcţionează, a furnizorilor.

    „Acum, odată cu deschiderea, toţi oamenii aceştia şi toate aceste companii va trebui să încaseze ca să supravieţuiască. Noi suntem redeschişi la o capacitate foarte mică, în medie undeva la 15-20%, nu putem supravieţui singuri sub nicio formă. Costurile sunt mari, la un grup de restaurante profitabilitatea la sfârşitul anului este între 7 şi 9%, 10% maximum. Nu ai cum să acoperi sub nicio formă toate costurile funcţionând cu o capacitate de 15%.”

    Restaurantul din Herăstrău unde se afla la momentul interviului, de exemplu, operează, în vremuri de „normalitate” cu 320 de locuri. În acest moment, doar 144 sunt disponibile. În total, grupul Stadio are 350 de angajaţi, iar în prezent lucrează cu aproximativ 90 de angajaţi – pe zona de livrări la domiciliu şi pe terase. „Avem activată şi partea de livrări proprii, dar aceasta nu poate susţine activitatea, suntem activi pe zona aceasta pentru a menţine brandurile în mintea consumatorilor, proaspete şi vii.”

    Înainte de pandemie, grupul de restaurante Stadio Hospitality Concepts funcţiona cu şase restaurante pline, după cum spune Radu Dumitrescu: „La noi era plin în fiecare seară, la NOR sau la Stadio Union aveam chiar şi două momente de rezervare – începând cu ora 18-19 cu ieşire la ora 21 şi începând cu ora 21, pentru că în general, cel puţin la NOR, se găseau foarte greu locuri”. La acestea se adăuga momentul prânzului – fiindcă angajaţii din birourile aflate în nordul Capitalei aveau obiceiul să ia prânzul la restaurant înainte de contextul pandemic.

    „Planurile noastre erau cu totul altele decât cele care pe care le avem acum – bugetul care a fost făcut pentru anul acesta la finalul anului trecut spunea cu totul altceva, aveam nişte procente de creştere, aveam investiţii planificate pentru anul acesta etc.”

    La începutul lunii martie s-a oprit absolut tot, iar acum planurile lor ţin doar de supravieţuire.  „Încercăm ca anul acesta să pierdem cât mai puţin, astfel încât anul viitor să recuperăm pierderea de anul acesta. Din punctul meu de vedere vom intra din nou pe profit peste doi ani – în 2022. Să sperăm că greşesc, dar aşa văd lucrurile anul acesta”, mărturiseşte Dumitrescu.

    Anul trecut, grupul deţinut de el înregistrase o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro, iar pentru anul în curs bugetaseră o cifră de afaceri de 12 milioane de euro. „Dacă mă întrebi acum ce cifră vom avea anul acesta, nu ştim, deocamdată suntem închişi cu interioarele, acestea însemnând cred că 65% din locurile pe care noi le avem în restaurante.”
    Potrivit unui studiu făcut prin intermediul platformei Restograf, parte din grupul deţinut de Dumitrescu, problemele de la modul în care a fost gestionată această criză sunt mai multe.

    Spre exemplu, la întrebarea „Sunteţi mulţumiţi de măsurile pe care le-a luat statul în ajutorul industriei HoReCa?” – la varianta „Sunt foarte mulţumit” nu a existat nici măcar un răspuns, majoritatea celor 573 de proprietari şi manageri de restaurante incluşi în sondaj exprimându-şi nemulţumirea.

    Apoi, la o întrebare referitoare la comisionul plătit platformelor de livrări, 38% dintre cei 573 de respondenţi au spus că plătesc între 30 şi 35%, valoare pe care Radu Dumitrescu o consideră nejustificată. „Este uriaş  acest procent. Este momentul de glorie al platformelor de livrări în momentul acesta – ei beneficiază acum foarte mult de pandemie, în sensul în care la o comandă de 100 de lei, ei încasează de la noi, de la restaurant, 35 de lei şi mai încasează încă 10 lei de la cel care comandă, de la client.

    La 100 de lei comandă, ei încasează 45 de lei, este absolut uriaş – profitul este de 45 de lei.”
    Spune că şi la acest capitol aşteaptă intervenţia statului pentru că există în SUA, dar şi în oraşe europene, procedee în care statul, pe perioada pandemiei, a limitat comisionul perceput de platformele de livrări: „Se limitează comisionul platformelor de livrări la 10-15%. Nicăieri în lume unde s-a limitat nu a fost mai mult de 15%, la noi este 35% – noi suntem dispuşi să plătim 10-15%, ceea ce este normal”.

    La o altă întrebare, referitoare la chirii, majoritatea proprietarilor de restaurante interogaţi au răspuns că au negociat să plătească în jur de 50% din valoarea chiriei. De asemenea, doar jumătate (49%), au aplicat pentru programul IMM Invest. „Bănuiesc că oamenii îl văd ca pe un program cu două tăişuri pentru că te ajută, îţi oferă nişte bani acum, dar tu, la un moment dat, va trebui să dai acei bani înapoi. Bănuiesc că le este frică oamenilor să cheltuie banii aceştia astfel încât nu vor mai avea de unde să îi dea înapoi, să ai încasări suficiente astfel încât să poată să da banii înapoi şamd”. Spune că ei au aplicat la programul IMM Invest, dar speră să fie şi aprobat. A mai fost şi o întrebare referitoare la şomajul tehnic, care a fost plătit, în medie, la minimum 15 zile după ce trebuia plătit. „În general, oamenii sunt nemulţumiţi şi speriaţi, dar sunt optimişti şi vor să repornească afacerile”, descrie Dumitrescu rezultatele sondajului, care s-a derulat înainte de redeschiderea teraselor.

    Antreprenorul se fereşte să facă predicţii referitoare la modul în care va arăta piaţa în continuare, dar este de părere că următoarele două luni sunt decisive pentru supravieţuirea businessurilor din domeniu. „Problema este câţi vor reuşi să supravieţuiască după redeschidere. Să redeschizi acum este simplu, problema este să vedem că peste 2-3 luni – în funcţie de condiţiile de redeschidere pe care le vom avea acum pentru interioare şi pentru terase – restaurantele pot să vândă suficient de mult astfel încât să acopere măcar costurile sau să piardă foarte puţin”.

    Potrivit lui, uneori nici măcar jumătate din costuri nu pot fi acoperite în condiţiile unei distanţări sociale foarte mari sau în condiţiile în care în interior poţi funcţiona doar cu un număr limitat de locuri.

    De asemenea, antreprenorul precizează că pentru funcţionarea celor trei restaurante pe care le au deschise în prezent, cheltuie aproximativ 10.000 de euro pe lună doar pentru echipamentele de protecţie: măşti, mănuşi, soluţii de dezinfectat mâini de dezinfectat bucătăria etc. „Costul este enorm. În lipsa unor granturi, plătesc aceste produse din credite bancare şi din ce au reuşit să economisească anterior.” Totuşi, Radu Dumitrescu crede că măsurile de siguranţă şi sănătate luate în restaurante nu se vor reflecta şi în preţuri.

    „Din fericire pentru oaspeţi şi din păcate pentru noi, nu putem mări preţurile. Ne dăm seama că oamenii nu au lucrat, nu sunt într-o situaţie foarte bună.”
    „Mesajul nostru este foarte simplu: oaspeţilor le spunem să vină la terase, în restaurante, fiindcă este foarte sigur, respectăm toate regulile, dezinfectăm continuu, colegii noştri sunt echipaţi, iar colegilor mei le spun că trebuie să fim uniţi, să stăm puternici, cât de mult se poate, şi să încercăm să supravieţuim. Asta este important acum, să supravieţuim, să nu ne gândim la profit, că nu poate fi vorba de profit – doar să supravieţuim şi să pierdem cât mai puţin anul acesta – să supravieţuim astfel încât să recuperăm foarte mult.”

  • McDonald’s deschide cel de-al 85-lea restaurant, în Bucureşti. În ce zonă este amplasată noua unitate

    Premier Restaurants România, operatorul lanţului de restaurante McDonald’s în România, a deschis cel de-al 85-lea restaurant în Bucureşti, la Piaţa Progresul. Noul restaurant tip in-store oferă cea mai modernă tehnologie McDonald’s şi creează 50 de locuri de muncă, toate acestea în urma unei investiţii de 5 milioane de lei.

    Restaurantul de pe Şoseaua Giurgiului are o suprafaţă de 590 mp, dispune de 107 de locuri în interior, 68 de locuri pe terasă, o cafenea McCafé şi o cameră pentru petreceri tematice sau aniversări.

    Sistemul Experience of the Future integrat în noua unitate „le permite clienţilor să comande produsele preferate, rapid şi uşor, la kiosk-urile digitale la care îşi pot personaliza comanda şi pot plăti cu cardul sau cash, la casa de marcat. De asemenea, aduce un beneficiu major în procesul de servire a produselor. În restaurantele în care acest sistem este implementat, fiecare produs este pregătit după ce clientul face comanda la kiosk, iar aceasta este înregistrată în sistem. Comanda confirmată ajunge apoi pe ecranele din bucătărie şi este pregătită conform standardelor de calitate McDonald’s”, spun reprezentanţii companiei.

    În această perioadă, clienţii pot lua comanda la pachet, direct din restaurant, pot servi produsele pe terasă sau le pot comanda prin McDelivery.

    McDonald’s are 85 de restaurante în 26 de oraşe din România şi o echipă formată din 5.500 de angajaţi care se asigură în fiecare zi că oferă cea mai bună experienţă fiecărui client.

    Până la finalul acestui an, McDonald’s plănuieşte inaugurarea altor două noi restaurante.

  • McDonald’s investeşte peste 100.000 de euro în digitalizarea unui restaurant din Capitală

    Premier Restaurants România, operatorul lanţului de restaurante McDonald’s în România, a investit peste 100.000 de euro, în luna mai a acestui an, pentru remodelarea restaurantului din Bucureşti Mall, din cartierul Vitan, care acum dispune de sistemul digital Experience of the Future, tehnologie care le oferă clienţilor o interacţiune mai rapidă şi mai uşoară, deoarece îşi pot plasa singuri comanda pe ecranele digitale, o pot personaliza în funcţie de preferinţe şi pot alege plata cu cardul direct la kiosk-ul digital sau cash, la casa de marcat. 

    Noul sistem aduce un beneficiu major şi în procesul de pregătire a produselor, care este simplificat. Astfel, explică reprezentanţii companiei, imediat după plasarea comenzii pe ecranul digital începe procesul de preparare în bucătărie.

    „Am regândit planurile pentru dezvoltare din acest an, dar continuăm să investim responsabil pentru a le oferi cele mai bune experienţe clienţilor în interacţiunea cu noi. În această perioadă în care accesul în centrele comerciale este restricţionat, am implementat noua tehnologie şi în restaurantul din Bucureşti Mall, cu atât mai mult cu cât acest sistem facilitează o experienţă contactless pentru clienţii noştri. Atunci când clienţii vor reveni în restaurantul nostru, se vor bucura de o interacţiune mult îmbunătăţită. Digitalizarea cât mai multor restaurante rămâne o prioritate pentru noi pe termen lung, este un plan pe care ni l-am asumat şi pe care suntem încrezători că îl vom urma” a declarat Daniel Boaje, director general Premier Restaurants România.

    Restaurantul din Bucureşti Mall dispune de trei kiosk-uri de comandă, permite scanarea rapidă şi contactless a ofertelor din aplicaţia McDonald’s pentru mobil, are trei ecrane digitale pentru prezentarea interactivă a meniului la casa de marcat, precum şi o zonă separată pentru comenzile Delivery, pentru a permite un flux cât mai bun.

    În această perioadă, restaurantul din Bucureşti Mall, aflat în zona de food court, procesează exclusiv comenzi primite prin McDelivery. McDonald’s are implementate proceduri stricte de siguranţă alimentară, igienă şi dezinfectare, care respectă toate reglementările şi recomandările autorităţilor.

    Premier Restaurants România a implementat noua tehnologie în 41 de restaurante McDonald’s din întreaga ţară.