Tag: Reclame

  • Invingatorul nu mai ia totul

    Cati ar fi spus, acum zece ani, ca blogurile vor depasi stadiul
    de jurnal personal online si se vor transforma in afaceri pentru
    autorii lor, in debusee de reclame si in surse de informare
    alternative presei? Probabil foarte putini, dar toate acestea s-au
    intamplat de la sine. Oamenii au inceput sa citeasca bloguri
    dimineata la cafea, pe langa ziarele si revistele cu care erau
    obisnuiti, iar publicitarii au descoperit ca publicul consumator de
    bloguri poate fi la fel de receptiv la reclame pe cat este si cel
    al publicatiilor, al radiourilor sau al televiziunilor.

    De aici si pana la ideea unor bloguri din care autorul sa-si
    poata castiga existenta nu e decat un pas. In realitate, dintre
    bloggerii din Romania, cei care isi permit acest lux sunt extrem de
    putini.

    Dupa calculele serviciului de monitorizare ZeList, pe internetul
    romanesc exista aproape 44.000 de bloguri (din care poate nici
    jumatate sunt insa active), pe care le citesc macar din cand in
    cand peste 2,6 de milioane de oameni, conform Studiului de Audienta
    si Trafic pe Internet (SATI). Numarul total al celor care folosesc
    internetul in Romania se invarte probabil in jurul a 5 milioane. Nu
    iau in calcul numarul de conexiuni, pentru ca pe de-o parte o
    conexiune poate fi folosita de mai multi, iar pe de alta parte, un
    utilizator avid are acces la internet si acasa, si la birou si
    probabil si pe laptop in cafenea.

    Dintre acesti cinci milioane de oameni, o buna parte folosesc
    internetul doar pentru cautari pe Google, chat si retele sociale.
    Putin peste 725.000 sunt prezenti in mod frecvent pe paginile
    blogurilor, aproape 898.000 intra doar uneori, mai mult de un
    milion citesc destul de rar bloguri, in timp ce restul de 2,4 de
    milioane de romani din universul SATI nu intra niciodata pe un
    blog.

  • Status Pimp se indreapta catre venituri de 100.000 de euro in 2010

    Sistemul de promovare neconventionala dezvoltat de X3 Studios, o
    agentie timisoreana de web design in care este implicat ca actionar
    minoritar si Alin Zainescu, unul dintre veteranii internetului
    romanesc, mizeaza anul acesta pe incasari lunare de peste 7.000 de
    euro, in crestere fata de media de 4.000 de euro inregistrata anul
    trecut.

    La o prima vedere, cifrele ar putea parea mici, dar trebuie
    mentionat ca sistemul a fost lansat in versiunea oficiala in a doua
    jumatate a anului trecut si deja a vandut reclame de 20.000 de euro
    in 2009, in conditiile in care contractele cu firmele interesate sa
    se promoveze prin intermediul statusurilor sunt obtinute in mod
    direct de dezvoltatorii serviciului, fara interventia agentiilor de
    publicitate. “Venituri mai consistente vor veni insa de pe piata
    internationala, odata ce Status Pimp nu va mai fi disponibil doar
    pentru internetul romanesc, plan care sper sa fie concretizat in
    prima parte a acestui an”, spune Alin Zainescu.

    Pana acum, prin Status Pimp au fost derulate 20 de campanii de
    promovare, cu o rata de click care variaza intre 4 si 15%, in
    functie de tipul campaniei. |n general, statusurile care contin
    emoticoane obtin o rata de click mai mare, insa cel mai bun
    asemenea indicator a fost inregistrat de Murfatlar, in cadrul
    campaniei “Vin la nunta ta” cu statusul afisat numai de fete “Mi-am
    luat cea mai frumoasa rochie de mireasa”.

    Printre clientii Status Pimp se mai numara si Romtelecom,
    Eximtur, BitDefender, complexul rezidential Rasarit de Soare,
    Toshiba sau Maguay.

  • Gigantii internetului, taxati pentru reclame

    Propunerea a fost sugerata recent intr-un chestionar al unei
    comisii guvernamentale franceze, scrie euronews.net

    Cotidianul Liberation scrie ca banii colectati printr-o asemenea
    taxa vor fi folositi pentru a sustine industriile creative care au
    fost cel mai puternic lovite de catre revolutia digitala. Taxa se
    va aplica si altor operatori precum MSN si Yahoo.

    Reactia Google nu a intarziat. Oficialii companiei sustin ca o
    taxa suplimentara asupra publicitatii online nu este va duce
    internetul pe drumul cel bun.

  • Reclame, asa in joaca

     

    Curba stransa la stanga. Pe margine scrie mare Automarket.ro. Urmeaza un viraj usor la dreapta, semnalizat printr-un indicator. Langa el se afla un altul pe care scrie Voxline. Toate cele 10 circuite din cadrul jocului gratuit de curse auto pentru telefoane mobile Autorally sunt presarate discret cu panouri inscriptionate cu cele doua nume, intrucat jocul lansat saptamana trecuta in cadrul conferintei Mobile Marketing Conference este unul publicitar, dedicat in special utilizatorilor Automarket.ro si gandit de agentia Voxline.Communication.
     
    “Reclamele sunt suficient de vizibile, intrucat sunt in contrast cu peisajul jocului, dar nu sunt agresive si nu reprezinta un obstacol in desfasurarea cursei de raliu”, sustine Dan Virtopeanu, directorul general al Voxline.
    Jocurile de genul Autorally, asa-numitele “advergames”, sunt concepute special pentru a promova diverse produse sau servicii, fiind construite in jurul unui brand, si sunt in general distribuite gratuit consumatorilor, pentru ca din totalul celor interesati sa se joace pe telefonul mobil, peste 75% nu sunt dispusi sa plateasca pentru a putea descarca un joc si le prefera pe cele preinstalate pe telefoanele mobile. Argumentul principal pentru promovarea prin intermediul jocurilor nu este insa castigul direct, ci accesul la un public larg, avand in vedere ca rata de penetrare a telefoniei mobile se situeaza in Romania la aproximativ 130%. “Brandul se muta astfel in buzunarul consumatorilor si este la indemana oricand pentru o pauza de relaxare atunci cand se deplaseaza in trafic sau au de asteptat intr-un loc public”, subliniaza Virtopeanu.
     
    Cu toate acestea, piata de advergaming este inca in faza incipienta in Romania, din cauza reticentei companiilor fata de un domeniu necunoscut, mai ales intr-o perioada cand bugetele de promovare sunt directionate in ordinea prioritatilor catre mediile traditionale. Pe de alta parte, cel putin la prima vedere, pare o metoda complicata de promovare, cu rezultate greu de masurat. Astfel, desi conceptul de publicitate in jocurile online a aparut in 2001 si a fost extins pe telefoanele mobile in urma cu doi ani (cel mai reprezentativ exemplu in Romania a fost cel al campaniei Pepsi, realizata de Voxline), putine companii s-au inghesuit sa se promoveze prin asemenea metode.
     
    “Valoarea pietei de publicitate prin intermediul jocurilor se situeaza anul acesta undeva intre un milion si 1,5 milioane de euro”, apreciaza Cosmin Pachiu, business unit manager in cadrul MediaPro Interactiv Games, companie care in ultimii doi ani a dezvoltat 40 de jocuri publicitare online, 10 pentru telefonul mobil, printre care si Autorally, si 3 care se instaleaza pe computer. La aproximativ un milion de euro estimeaza si Mihai Dragan, fondatorul si directorul general al agentiei de publicitate interactiva MB Dragan, incasarile din reclamele afisate in jocuri. Paradoxal insa, tocmai acum, cand companiile cauta sa fie cat mai atente la modul cum cheltuiesc bugetele de marketing si urmaresc sa obtina rezultate cat mai concrete, promovarea prin jocuri ar putea fi preferata ca solutie de interactiune cu consumatorii. “In ultima perioada au aparut din ce in ce mai multe campanii de advergaming. Cererea exista, insa piata ramane slab dezvoltata din punctul de vedere al ofertei”, spune Dragan. Specializata in jocuri publicitare online, compania lui a lansat recent o campanie de promovare pentru retailerul MiniPrix, prin intermediul unui joc unde consumatorii isi pot crea un personaj virtual imbracat cu hainele din magazinul promovat. Tot MB Dragan a con­ceput si campania pentru magazinul
    de electronice Sono.ro, prin promovarea printr-un joc online a produselor de acolo, care a avut drept rezultate dublarea vanzarilor pe perioada campaniei, dar si a numarului de utilizatori inregistrati.
     
    Exemplele companiilor care au ales sa isi faca reclama numai prin campanii de advergaming sunt insa putine, iar cresterile la care se asteapta promotorii nu se datoreaza tendintei companiilor de a inlocui cheltuielile pentru media traditionale cu bugete pentru promovarea online si pe mobil. Dan Virtopeanu crede ca spre publicitatea neconventionala se indreapta acum companiile mari, care chiar daca investesc mai putin, suplimenteaza de fapt formele de promovare asa incat sa-si faca simtita cat mai mult prezenta in randul consumatorilor si sa castige de pe urma situatiei dificile a competitorilor. “Costurile unei campanii de advergaming ajung la cel mult 1% din bugetul de marketing al unei companii”, apreciaza Pachiu. Dupa calculele sale, dezvoltarea unui joc presupune cheltuieli intre 2.000 si 5.000 de euro, dar trebuie luate in calcul si costurile de cercetare, strategie si distributie, ceea ce duce investitia pana la 15.000 de euro.
     
    Pe langa campaniile de advergaming pe mobil, potential au si reclamele prin mesaje multimedia (MMS), o nisa puternic dezvoltata in SUA si intr-o serie de tari europene, dar nu si in Romania, in primul rand din cauza restrictiilor din partea operatorilor, care nu ofera servicii comerciale de trimitere a MMS-urilor. Spre deosebire de promovarea prin “publjocuri”, mesajele publicitare multimedia pot fi mai bine directionate catre segmentul tinta de clienti, iar rezultatele sunt mult mai vizibile. In cazul jocurilor, de cele mai multe ori companiile castiga din punctul de vedere al informatiilor colectate despre consumatorii lor – Cosmin Pachiu calculeaza ca o campanie poate strange o baza de date de pana la 15.000 de utilizatori. In schimb, pentru mesajele multimedia folosite pe post de cupoane pentru reduceri si promotii, companiile pot masura cati clienti au castigat de pe urma promovarii prin MMS-uri si care au fost incasarile aferente. In Germania, spre exemplu, BMW lansa la sfarsitul lui 2007 o campanie de promovare pentru anvelopele de iarna, prin care a trimis celor 117.000 de potentiali clienti mesaje multimedia pe telefon, prezentand oferta personalizata si invitatia de a contacta cel mai apropiat dealer. Aproximativ 30% dintre clienti au mers la dealeri ca sa cumpere anvelope de iarna, reactie ce s-a tradus in venituri de peste 40 de milioane de euro, in conditiile in care costul campaniei nu a depasit 45.000 de euro.

     

  • Afacerea reclamelor pe mobil

    Cum poate un producator de notebook-uri sa transmita un mesaj publicitar numai tinerilor sub 35 de ani, angajati cu venituri peste medie in companii care au cladirile de birouri in Sema Parc? Sau cum poate o companie de bauturi alcoolice sa faca reclama unui nou produs doar pentru consumatorii prezenti intr-o sambata la miezul noptii in zona clubului Fratelli, spre exemplu? Raspunsul nu este nici televizorul, nici reclamele care apar in ziare sau reviste si nici panourile publicitare de pe strazi, ci telefonul mobil, un mediu de promovare destul de popular in anumite tari europene si mai ales in SU A, unde piata a fost estimata sa creasca de la an la an cu 80% pana in 2013, cand ar urma sa depaseasca pragul de 3 miliarde de dolari (2,3 miliarde euro), fata de 160 de milioane de dolari (125 de milioane de euro) anul trecut, conform companiei de cercetare de piata The Kelsey Group.

    In Romania, publicitatea pe mobil, aparuta in 2007, a ramas intr-un stadiu incipient si abia acum, in conditii de criza, apar opinii ca acest tip de promovare, mai bine directionat catre public, ar putea sa ajute companiile confruntate cu reducerea bugetelor de promovare. “In Europa Centrala si de Est, instrumentele de marketing sunt mai putin sofisticate decat in Europa de Vest, dar tendintele occidentale incep sa fie preluate, iar publicitatea pe mobil nu face exceptie”, sustine Stephanie Jackson, senior director in cadrul diviziei de servicii online a Vodafone Romania. Operatorul este singurul de la noi care a lansat, anul trecut, un serviciu dedicat promovarii pe mobil – AdPlus, deja disponibil in alte tari europene precum Marea Britanie, Germania, Italia sau Spania si care a presupus o investitie de 300.000 de euro, recuperabila in “cel mult doi ani”. Decizia operatorului de a lansa un asemenea serviciu se explica, pe de o parte, prin estimarea ca publicitatea pe mobil s-ar putea dubla anual, cel putin pe termen mediu, iar pe de alta parte prin principiul ca un competitor intrat pe o piata de timpuriu isi poate asigura mai bine cota de piata.

    Anul acesta, spre exemplu, daca Orange Romania nu va lansa servicii de publicitate pe telefonul mobil prin MMS , Vodafone sustine ca va avea o cota de 100% pe acest segment, pentru ca nicio alta companie nu mai ofera astfel de servicii. “Piata de publicitate pe telefonul mobil a cochetat anul trecut cu suma de 2,5 milioane de euro”, apreciaza Adrian Pavelescu, directorul departamentului Direct Marketing & Interactive din cadrul agentiei Mercury360, care a inregistrat din reclamele pentru telefonul mobil o cifra de vanzari apropiata de 400.000 de euro, aici fiind incluse toate serviciile legate de campaniile prin SMS si online mobile advertising. Dupa calculele lui Stephanie Jackson, acest gen de promovare a format anul trecut o piata ceva mai mica, de 2 milioane de euro, cu tot cu campaniile de promovare platite catre intermediari.

    “Dar potentialul de crestere nu este deloc de neglijat, mai ales ca piata ar putea ajunge sa se dubleze in 2009”, spera Jackson. Deocamdata, promovarea pe telefonul mobil inseamna in Romania in principal campanii prin SMS . La acestea se adauga publicitatea online pe telefoane (online mobile advertising), o metoda de promovare prin bannere postate pe site-uri adaptate special pentru telefoanele mobile, si campaniile prin MMS si Bluetooth. Pe termen lung, dintre acestea din urma, experienta din tarile mai avansate la capitolul publicitate indica publicitatea online pentru mobil ca fiind metoda de promovare cu cele mai mari sanse de crestere, ca efect al extinderii uzului internetului mobil. Ceea ce inseamna, cu alte cuvinte, ca evolutia pietei depinde de dezvoltarea noilor tehnologii si de cresterea numarului celor ce intra pe internet folosind telefonul mobil.

    “In orice caz, publicitatea pe telefonul mobil este un domeniu care pe piata romaneasca incepe incet sa se evidentieze. In perioada urmatoare poate deveni treptat o componenta importanta a strategiei de comunicare pentru multe companii romanesti”, este de parere Vanina Ungureanu, product division manager in cadrul Orange Romania. Cel mai mare operator de pe piata anunta la finalul anului trecut planuri de a lansa in 2009 o serie de servicii noi de promovare pe mobil, planuri care nu au mai fost insa aduse in discutie de atunci. Pentru moment, este evident ca acest gen de promovare ramane sensibil in urma celorlalte.

    Adrian Pavelescu, Mercury360: “Daca luam in calcul clientii tuturor operatorilor de telecomunicatii din Romania, numarul celor care pot in acest moment sa primeasca mesaje de promovare pe telefonul mobil ar ajunge la 8 milioane”,