BusinessMagazin

Tag: real estate

  • Fulga Dinu, IMMOFINANZ: Ȋmi place enorm să caut soluţii şi să rezolv lucruri, să motivez oamenii, să creez o aură pozitivă în jurul meu

    Număr de angajaţi: 38

    CARTE DE VIZITĂ

    • Fulga Dinu conduce din 2018 operaţiunile de pe piaţa locală ale companiei austriece de dezvoltare imobiliară IMMOFINANZ;

    • Din acest rol, e responsabilă de administrarea unuia dintre cele mai importante portofolii de pe piaţa imobiliară din România, care cuprinde, printre altele, clădirile de birouri Iride Business Park, Metroffice, S-Park, Victoria Park, Băneasa Airport Tower şi centre comerciale în Cluj-Napoca, Piteşti, Constanţa şi Baia Mare;

    • Crede că în domeniul în care activează, o femeie poate fi chiar avantajată. „Se întâmplă ca traseul meu profesional să fi parcurs domenii considerate în mod tradiţional predominant masculine – bănci şi real estate. (…) Cred că nu contează dacă eşti bărbat sau femeie, în schimb este importantă abordarea profesională.
    Nu am considerat niciodată că aş fi putut fi tratată diferit dacă aş fi fost bărbat. Dimpotrivă, (…) în anumite situaţii, femeile sunt mult mai analitice decât bărbaţii, însă în acelaşi timp sunt şi mai emotive. Şi, cu siguranţă, femeile se bazează foarte mult pe instinct.”

    Ȋntotdeauna m-a motivat faptul că fac ceea ce îmi place alături de oameni în preajma cărora îmi place să fiu. Ȋmi place enorm să caut soluţii şi să rezolv lucruri, să motivez oamenii, să creez o aură pozitivă în jurul meu.


     

  • Cine sunt oamenii din spatele unui record pe piata imobiliară din România, după ce au obţinut cel mai mare credit imobiliar din istoria ţării noastre

    O fnanţare ce depăşeşte 400 de milioane de euro, recent anunţată, a bifat un record pe piaţa imobiliară locală. Beneficiarii sunt omul de afaceri Iulian Dascălu, fondatorul Grupului Iulius şi partenerii săi sud-africani de la Atterbury Europe, cu care s-a asociat printr-un joint-venture în urmă cu cinci ani. Cu planurile scrise pentru ani întregi de-acum înainte, dezvoltatorii pariază astel puternic pe piaţa românească de retail.

    Creditul în valoare de 410 milioane de euro, solicitat pentru a susţine investiţiile în centrele regionale Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca, Suceava şi Timişoara, este, practic, o refinanţare sindicalizată pe termen lung, acordată de către consorţiul de bănci format din Erste Group Bank AG, Banca Comercială Română S.A., Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien AG, OTP Bank Nyrt. şi OTP Bank România S.A. Firma de avocatură Wolf Theiss a fost consultantul juridic care a furnizat cadrul legal pentru tranzacţie. „Refinanţarea este a unor împrumuturi anterioare aferente reţelei Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Suceava, iar mai multe informaţii despre condiţiile creditării decât cele prezentate nu putem comunica”, au precizat reprezentanţii Iulius.

    Creditul susţine planurile investiţionale ale dezvoltatorului pe termen lung, cu scopul consolidării statutului proiectelor sale ca lidere regionale pe segmentul retail şi entertainment. „Este o tranzacţie de referinţă pentru piaţa de real estate din România, prin volumul şi caracteristicile sale care constituie o alternativă viabilă la piaţa de capital. Noul împrumut are scopul de a implementa obiectivele corporate din strategia de dezvoltare a companiei”, a spus Marius Perşenea, chief operating officer la Iulius.

    Finanţarea de peste 400 de milioane de euro primită de Iulius şi Atterbury este un record pentru piaţa imobiliară locală, unde s-au mai acordat în trecut credite de valori mari, dar care nu au atins acest prag. De pildă, în 2020, WDP, dezvoltator cu capital belgian care operează peste 230.000 mp de spaţii logistice şi industriale în România, a contractat o finanţare de 205 mil. euro de la IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, pentru a sprijini construirea unei suprafeţe totale de un milion de metri pătraţi de proprietăţi semiindustriale şi logistice în România.

    Un exemplu pe piaţa de retail este din primăvara acestui an, când Prime Kapital, dezvoltator şi investitor imobiliar activ în Europa Centrală şi de Est, a încheiat o finanţare verde în valoare de 125 milioane de euro acordată de un club de bănci, în cadrul structurii joint-venture deţinute împreună cu MAS plc, investitor imobiliar listat la Bursa de la Johannesburg. „Această finanţare reflectă o dinamică sănătoasă a pieţei şi indică încrederea investitorilor în mediul de afaceri local. Astfel de tranzacţii, planuri şi proiecte de investiţii confirmă capacitatea de cooperare în sectorul bancar în sprijinul companiilor active, care urmăresc să îşi atingă potenţialul de creştere”, a spus Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România, una dintre băncile finanţatoare.

    La nivelul întregului portofoliu imobiliar dezvoltat de Iulius, investiţiile depăşesc un miliard de euro, existând în total aproximativ 310.000 mp de retail, în două proiecte mixed-use de regenerare urbană (Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara), reţeaua de malluri regionale Iulius Mall – din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi primul proiect Family Market, din Miroslava (zona metropolitană a Iaşiului), concept de retail de proximitate. Anual, toate aceste spaţii înregistrează peste 70 de milioane de vizite. Cele patru centre comerciale ce poartă brandul Iulius Mall reprezintă, potrivit datelor dezvoltatorului, singura reţea naţională de malluri certificată LEED din România, ca urmare a implementării unor strategii şi soluţii practice şi măsurabile, orientate către obţinerea unei performanţe sporite în dezvoltarea sustenabilă a amplasamentului, economii la consumul de apă, eficienţa energetică, alegerea materialelor şi calitatea mediului interior.

    În prezent, Iulius mai lucrează la dezvoltarea proiectului de birouri Palas Campus, tot din Iaşi, dar a început şi demersurile pentru un nou proiect mixt, la Cluj-Napoca, pe platforma Carbochim. Totodată, recent, dezvoltatorul a organizat un concurs de arhitectură pentru un nou proiect mixt în Iaşi, pe un teren de 16.500 de metri pătraţi. Iulius are astfel în dezvoltare, în prezent, Palas Campus Iaşi, cea mai mare clădire de birouri din ţară, cu o suprafaţă de 60.000 mp şi o investiţie de 120 de milioane de euro. De asemenea, lucrează la cel de-al doilea Family Market, concept de retail de proximitate, axat pe antreprenoriat local, în cartierul Bucium din Iaşi, cu o suprafaţă de retail închiriabilă de peste 5.000 mp (investiţie de peste 11 milioane de euro), şi la extinderea Iulius Mall Suceava cu 14.000 mp adiţionali, investiţie de peste 14 milioane de euro care va transforma proiectul regional în cea mai mare suprafaţă de retail din nordul ţării (65.000 mp).

    Cel mai vizibil şi amplu proiect pe care Iulian Dascălu l-a dezvoltat până acum în Iaşi este ansamblul Palas, cu birouri, mall şi spaţii verzi, deschis în 2012. În acest complex, există astăzi şapte clădiri de birouri, însumând 75.000 de metri pătraţi închiriabili. „Mallul Palas atrage zilnic un trafic de 70.000 de oameni. Sunt chiriaşi care înregistrează aici cifre de afaceri mai mari decât în malluri precum AFI Cotroceni sau Băneasa Shopping City din Bucureşti. Cremeria Gioelia este un astfel de exemplu. Spaţiile verzi din complex au presupus investiţii de câteva milioane de euro pentru copaci, gazon şi alte elemente. Avem tei, pini, salcii, ginkgo biloba, fiecare copac este aclimatizat într-o seră înainte de a fi plantat aici. Sunt 37 de grădinari care se ocupă de spaţiile verzi”, spunea recent Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius. În primăvara acestui an, Iulius Group a anunţat că porneşte o investiţie de peste 500 de milioane de euro pentru un nou proiect mixed-use similar celor pe care le-a dezvoltat la Iaşi şi la Timişoara, însă de această dată la Cluj-Napoca. Investiţia se va desfăşura pe platforma Carbochim, o zonă industrială care va fi transformată şi va cuprinde retail, birouri, locuinţe şi spaţii verzi. Dezvoltarea va fi realizată tot în parteneriat cu Atterbury Europe, partenerul Iulius în portofoliul imobiliar. Proiectul este în etapa de analiză, consultare şi autorizare, demararea lucrărilor fiind estimată pentru începutul anului 2023.

    CINE STĂ ÎN SPATELE ATTERBURY EUROPE

    Fondul de investiţii sud-african Atterbury Europe a devenit în 2017 asociat al grupului imobiliar Iulius, fondat de omul de afaceri Iulian Dascălu, printr-o asociere de tip joint-venture. În urma tranzacţiei dintre cele două entităţi, ele controlează împreună atât filialele Iulius Holding care existau la acel moment, respectiv Iulius Group, Iulius Mall Cluj, Iulius Mall Timişoara, Iulius Mall Suceava, United Business Centre Cluj One, United Business Center 1 Timişoara, United Business Center 2 Timişoara, United Business Center 3 Timişoara, Iulius Trust şi Attrius Developments, cât şi unele companii care au fost înfiinţate ulterior.

    Decizia de a vinde jumătate din malluri a venit în contextul în care Iulian Dascălu a recurs la mai multe credite bancare pentru a-şi finanţa dezvoltările imobiliare, cea mai amplă ca valoare fiind proiectul mixt Iulius Town (denumit anterior Openville) din Timişoara, o investiţie de 442 de milioane de euro. În vara acestui an, Atterbury Europe a anunţat majorarea pachetului de acţiuni deţinut de cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud – Government Employees Pension Fund, care gestionează active de aproximativ 95 miliarde de euro.

    Astfel, Pareto Limited şi BVI (Business Venture Investments No. 1360 Proprietary Limited – controlată integral de GEPF din Africa de Sud, administrat de PIC) deţin în prezent 50% din acţiunile Atterbury Europe, prin preluarea pachetului de la RMH Property Holdings (Pty) Ltd (RMH Property), în cadrul unui proces amplu de restructurare a RMB Holdings Limited, proprietar al RMH Property, demarat în anul 2019. Portofoliul GEPF cuprinde peste 1,2 milioane de membri activi şi 450.000 de pensionari şi beneficiari, potrivit informaţiilor transmise de oficialii de la Atterbury Europe.

  • Cu ce afacere reuşeşte să facă milioane de euro „regele mezelurilor din Transilvania” după ce a fost nevoit să îşi vândă afacerea cu mezeluri

    I s-a spus „regele mezelurilor din Transilvania” după ce a reuşit să pună Elit Cugir pe harta celor mai mari jucători din domeniu. A trecut cu fabrica printr-o insolvenţă şi a ajuns să vândă businessul din sectorul mezelurilor către gigantul chinez Smithfield. Dorin Mateiu nu a repornit motoarele în sectorul alimentar cum ar fi făcut mulţi antreprenori, ci s-a implicat în imobiliare şi, în trei ani, a câştigat câteva milioane de euro. Doar dintr-o vânzare.

    Dorin Mateiu are aproape 55 de ani şi este originar dintr-o localitate din judeţul Alba, zonă în care şi-a dezvoltat majoritatea afacerilor, de la investiţii în zona centrelor comerciale până la industria alimentară. Este un om de afaceri discret, care de-a lungul timpului a avut puţine declaraţii în presă sau ieşiri la conferinţe de presă. Businessul care l-a consacrat la nivel naţional este producătorul de mezeluri Elit Cugir, pe care l-a antreprenorul l-a pus pe picioare în 2002.

    După câţiva ani, presa a ajuns să îl numească „regele mezelurilor din Transilvania” având în vedere că în 2008 businessul Elit se îndrepta spre 100 de milioane de euro, plasându-se între cei mai mari producători de mezeluri. Totodată, Elit a fost şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din judeţul Alba, dar în 2017 antreprenorul a făcut exit şi a vândut businessul către gigantul chinez Smithfield. Vânzarea către Smithfield a venit imediat după ce producătorul de mezeluri a ieşit din insolvenţă. Dacă înainte de insolvenţă, Dorin Mateiu vorbea de câteva ori pe an despre producătorul de carne şi de planurile de dezvoltare, insolvenţa a redus considerabil numărul de declaraţii ale antreprenorului. „Da, suntem în discuţii cu Smithfield”- a fost singura declaraţie a lui Dorin Mateiu pentru Ziarul Financiar atunci când tranzacţia a apărut în publicaţia New York Times, care cita datele de pe Bursa de Valori din Hong Kong, acolo unde este listată compania care controlează Smithfield.

    Conform estimărilor ZF, tranzacţia, care a implicat şi compania de distribuţie Vericom 2001, s-a ridicat la peste 30 de milioane de euro. Deşi mulţi antreprenori precum Jean Valvis, Raul Ciurtin sau Levente Bara au reinvestit o parte din banii câştigaţi după ce au vândut companiile tot în aceleaşi domenii sau în domenii asemănătoare din sectorul alimentar, fondatorul Elit a mizat pe imobiliare. La aproape doi ani după acest exit, în 2019, Dorin Mateiu a făcut o primă tranzacţie importantă în sectorul imobiliar din Bucureşti şi a cumpărat clădirea de birouri din piaţa Victoriei în care are sediul First Bank. Antreprenorul din Alba a bătut palma cu Piraeus Bank pentru clădire, valoarea tranzacţiei depăşind 20 de milioane de euro, conform surselor ZF de la acea vreme. Trei ani mai târziu, adică în iulie 2022, Dorin Mateiu vinde clădirea de birouri către One United Properties (simbol bursier ONE), valoarea tranzacţiei fiind de aproximativ 28 de milioane de euro.

    Astfel, omul de afaceri din Alba a câştigat, conform calculelor Business MAGAZIN, câteva milioane de euro din vânzarea unei singure clădiri. Clădirea de birouri are o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 12.000 metri pătraţi şi este închiriată în totalitate către First Bank pentru o perioadă rămasă de aproximativ 12 ani, cu opţiune de întrerupere după 7 ani. Venitul anual din chirie generat de clădire este de aproximativ 1,9 milioane euro, conform unui raport One United Properties. Tot în 2019, Dorin Mateiu a cumpărat şi proiectul Rahmaninov Residence din zona Lacului Floreasca, dezvoltat de Gheorghe Stelian şi Dinu Pescariu. Ulterior, în decembrie 2020 One United a preluat administrarea proiectului şi l-a transformat în One Rahmaninov.

    De altfel, Dorin Mateiu este şi acţionar în cadrul One United Properties, ajungând recent la o deţinere de 6,63% din totalul acţiunilor. Însă, acestea nu sunt singurele afaceri din domeniul imobiliar pentru care este cunoscut Dorin Mateiu. Antreprenorul din Alba a dezvoltat o clădire de apartamente pe locul fostului cinema Griviţa, pe Calea Griviţei. Contactat de Business MAGAZIN, Dorin Mateiu nu a răspuns întrebărilor despre investiţiile din sectorul imobiliar. În plus, antreprenorul mai are afaceri în sectorul imobiliar prin intermediul societăţii MCM Plaza Center, unde are 50% din părţile sociale. De asemenea, Dorin Mateiu a intrat recent şi în sectorul industrial, fiind investitor prin intermediul companiei Mado Center într-un business dezvoltat de Ionuţ Dumitrescu şi Sacha Dragic. Revenind la judeţul Alba, una dintre cele mai importante afaceri pe care Dorin Mateiu a dezvoltat-o împreună cu alţi antreprenori şi pe care astăzi o deţine integral, conform platformei Confidas, este Alba Mall.

    În câteva businessuri, inclusiv cel cu centrul comercial din Alba – Iulia, mâna dreaptă a lui Dorin Mateiu este Voicu Vuşcan, managerul care conduce Elit Cugir şi care a stat la cârma producătorului şi în „era Mateiu”. Conform Confidas, Voicu Vuşcan este administrator al Alba Mall. De asemenea, Dorin Mateiu mai controlează prin intermediul companiei La Stejari, hotelul Golf Hotel Pianu, de patru stele, situat în localitatea Pianu de Jos, judeţul Alba, conform datelor publice. În plus, antreprenorul din judeţul Alba este proprietar al Mado SRL, companie care se ocupă cu transporturi rutiere de mărfuri. În total, Dorin Mateiu este acţionar în 17 companii, conform datelor de pe platforma Confidas, cu un total de peste 200 de milioane de lei cifră de afaceri.

    O altă zonă în care antreprenorul a investit este cea financiară, fiind asociat minoritar în Bankata, o platformă digitală de agregare a produselor financiare fondată de antreprenorii Diana Seredenciuc şi Andrei Perianu. Astfel, deşi a stat într-un con de umbră în ultimii ani, preferând să-şi dezvolte afacerile discret, cu puţine menţiuni despre planurile de viitor,  Dorin Mateiu continuă să fie unul dintre cei mai mari antreprenori din judeţul Alba, de unde mai vin nume precum Raul Ciurtin (cunoscut pentru Albalact, dar astăzi dezvoltă producătorul de alimente pe bază de proteină vegetală –Verdino), Levente Bara – omul care a pus bazele Supremia Group şi astăzi dezvoltă procesatorul de nuci Transilvania Nuts, Ioan Popa, fondatorul grupului din industria cărnii Transavia sau Ioan Tecar, antreprenorul care a pus bazele producătorului de hârtie Pehart-Tec, controlat în prezent de fondul de investiţii Abris. Pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare vine în contextul în care mulţi antreprenori aleg să se întoarcă în domeniile unde au acumulat experienţă, deşi investesc şi în alte businessuri precum cele din domeniul de imobiliare. Va fi pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare câştigător?

  • Ce se întâmplă cu preţurile locuinţelor în 2022, după ce anul acesta au crescut cu 10-12%?

    Anul 2021 a fost un an al recordurilor din punct de vedere al pieţei rezidenţiale, după ce primele 11 luni au adus cu 56% mai multe tranzacţii cu locuinţe la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În ceea ce priveşte Capitala, acolo avansul a fost de 40%.

    Astfel, deşi anul a fost încă unul dificil, din cauza pandemiei, el a venit cu rezultate mai bune decât cei precedenţi, devenind în cele din urmă cel mai bun an din ultimele decenii în privinţa efervescenţei rezidenţiale.

    „Finanţarea a fost mai accesibilă, iar rata dobânzilor a fost la un minim istoric în 2021. Anul acesta este primul an când rata pentru un apartament cu două camere scade sub 50% dintr-un salariu mediu, cea mai recentă valoare calculată reprezentând 43% mai exact. În 2019, rata era de 63%”, a spus Gabriel Voicu, vicepreşedintele companiei de consultanţă imobiliară SVN România, în cadrul celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN.

    Indicele de accesibilitate a obţinerii unei finanţări reprezintă, procentual, rata medie din salariul mediu net la nivel naţional pentru cumpărarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti, de 50 de metri pătraţi utili, prin credit imobiliar standard, pe o durată de 25 de ani.

    Chiar dacă dobânzile vor creşte, arată consultanţii SVN România, această majorare nu va duce la o înrăutăţire semnificativă a accesibilităţii achiziţionării unei locuinţe sau a contractării unui credit, situaţia fiind încă mult mai bună comparativ cu ianuarie 2020, înaintea declanşării pandemiei.

    Condiţiile din piaţă – generate în principal de scumpirea spectaculoasă a materialelor de construcţii şi chiar inaccesibilitatea acestora uneori, din cauza întreruperii lanţurilor de distribuţie şi de aprovizionare – au dus însă la o creştere a preţurilor la locuinţe. Consultanţii SVN vorbesc despre un avans de aproximativ 12% faţă de anul trecut în ceea ce priveşte piaţa rezidenţială nouă. Potrivit lui Gabriel Voicu, apartamentele vechi, de obicei, urmăresc trendul apartamentelor noi, aşa că probabil şi acelea au avut aceeaşi creştere.

    „Mai mult, piaţa forţei de muncă din construcţii este deficitară şi vine şi ea cu costuri mari. Cred că o creştere similară vom avea şi în 2022, de 10-15%, pentru că în continuare preţul materialelor de construcţii este în creştere, iar piaţa forţei de muncă este deficitară.”

    Chiar şi cu o creştere de 15% a preţului imobilelor, raportată la un salariu mediu care s-ar mări doar cu 5%, indicele de accesibilitate rămâne la nivelul pre-pandemic, din 2019, crede Gabriel Voicu. Aşa că, potrivit estimărilor sale, această potenţială creştere de preţ din 2022 nu va afecta foarte mult piaţa rezidenţială.

    SVN România calculează, în fiecare an, gradul de accesibilitate a unei locuinţe, un indice pe care îl obţine luând în considerare salariul mediu pe economie şi preţul mediu al unui apartament nou cu două camere în Bucureşti, cu o suprafaţă de 50 de metri pătraţi utili. Astfel, potrivit statisticilor SVN România, astăzi sunt necesari 8,5 ani (adică 102 salarii medii) pentru a cumpăra un astfel de apartament. Trebuie ţinut însă cont că salariile din Bucureşti sunt cu aproximativ o treime mai mari decât media naţională.

    Spre comparaţie, în ianuarie 2019 erau necesari 8,9 ani (aproape 107 salarii medii), iar în ianuarie 2018 – peste 9 ani, mai exact 9,8 ani (117 salarii medii) pentru achiziţia aceluiaşi apartament, astfel că acum se vede un progres, iar accesibilitatea este mai mare. Mai mult, în 2008 era nevoie de 32 de ani, adică aproape 400 de salarii medii pe economie.

    „Dacă această creştere a numărului de tranzacţii cu locuinţe, aşa cum s-a întâmplat în 2021, se va menţine şi în 2022, nu poate fi decât benefic şi pentru agentul imobiliar. Aşa că eu cred că 2022 va fi un an cel puţin la fel de bun ca 2021 pentru agenţii imobiliari.”

    Acest an a venit şi cu un număr record de unităţi livrate, aşadar oferta a contat în faptul că numărul de tranzacţii a ajuns la o creştere istorică. Iar semnalele sunt bune şi pentru perioada următoare.

    „Există un apetit foarte mare al dezvoltatorilor. Unii dintre ei deţin deja terenuri şi vor să dezvolte proiecte. Avem însă cerere foarte mare şi de la persoane care vor să achiziţioneze terenuri pentru dezvoltări imobiliare. Sunt mulţi dezvoltatori care vin din alte domenii. Piaţa rezidenţială oferă randamente foarte bune în continuare. Totuşi, asta nu înseamnă că dezvoltatorii nu ar trebui să fie precauţi, să-şi facă temele temeinic, să apeleze la un consultant”, spune Gabriel Voicu.

    Creşterea numărului de tranzacţii ar putea fi impulsionată şi de legea TVA-ului de 5%, care va angrena, în plus, şi alte pieţe conexe, precum cea a materialelor de construcţii sau a producţiei de mobilă. În plus, această lege va avea, de asemenea, un rol social, pentru că românii locuiesc în unele dintre cele mai mici locuinţe din Europa, iar acest lucru s-ar putea schimba.

    Parlamentul a votat anul acesta un proiect de lege potrivit căruia pot fi aplicate două cote de TVA pentru o singură tranzacţie. Conform acestuia, pentru o singură tranzacţie imobiliară se aplică cota redusă de 5% TVA până la valoarea de 450.000 de lei şi cota standard de 19% asupra valorii care depăşeşte 450.000 lei.

    Citiţi mai multe despre tendinţele de pe piaţa rezidenţială şi sfaturile de care trebuie să ţină cont un viitor cumpărător atunci când se decide să devină proprietar în celelalte articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Gabriel Voicu, vicepreşedintele companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar.

     

     

  • Vox Technology Park Timisoara închiriază 1.000 de metri pătraţi către Recensio Nobilis

    Compania timişoreană de cercetare de piaţă Recensio Nobilis a închiriat o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi în clădirea de birouri Vox Technology Park din Timişoara. Compania a fost fondată în 2010 şi are o echipă formată din aproximativ 80 de specialişti şi face parte din DMR Group, firmă care mai deţine filiale deschise în New York, Hong Kong şi Milano.

    ”Ne continuăm misiunea de a crea primul hub tehnologic modern din Timişoara, nu doar prin caracteristicile proiectului cât şi prin calitatea companiilor care îşi vor desfaşura activitatea în cadrul Vox Technology Park, cea mai mare parte provenind din domeniul IT&C. În plus, încrederea în proiect reiese şi din durata contractelor încheiate, de până la 10 ani, şi purtăm discuţii avansate cu mai multe multinaţionale de profil, proiectul urmând a fi închiriat integral în viitorul apropiat”, declară Virgil Tornoreanu, managing partner Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului.

    Recent au fost desemnaţi şi câştigătorii campaniei Vox Your Startup, prin care două companii timişorene de tip start up din domeniul tehnologiei vor beneficia gratuit de spaţii de birouri în cadrul Vox Technologii Park timp de doi ani. Cele două companii sunt SkeletonCAD, care vizează dezvoltarea de produse software pentru proiectarea asistată pe calculator şi Mindfully, care utilizează inteligenţa artificială în scop medical pentru detectarea timpurie a schizofreniei.

    Vox Technology Park dispune de facilităţi unice, precum posibilitatea identificării biometrice printr-o aplicaţie care va genera o cheie de acces de tip QR code în urma recunoaşterii faciale sau a amprentei, dar şi avantaje competitive pentru viitorii angajaţi, ca spaţii şi duşuri pentru biciclişti, food court şi sală de fitness, spaţii comerciale şi de servicii. Proiectul oferă de asemenea spaţii de până la 3.500 de metri pătraţi pe etaj, cea mai mare suprafaţă disponibilă în acest moment în oraş.

    Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului, face parte din grupul de companii Werk, care a dezvoltat în ultimii ani în Timişoara peste 800 de apartamente şi zeci de mii de metri pătraţi de hale industriale, spaţii hoteliere şi de birouri. Omul de afaceri Virgil Tornoreanu deţine şi compania producătoare de software Vox FileMaker Solutions, care realizează programe şi aplicaţii pentru companii internaţionale şi diferite instituţii publice şi bancare din vestul Europei, fiind şi resellerul şi service-ul autorizat Apple Vox Store în România.

  • Cele mai ieftine apartamente finalizate din Bucuresti

    Garsoniere finalizate la 40.000 de euro si apartamente ce se
    incadreaza chiar si in programul “Prima casa”, care impune un
    plafon al creditului de 60.000 de euro. In urma cu doi ani, astfel
    de preturi pareau aproape imposibile, mai ales in cazul
    ansamblurilor cu mai multe sute de locuinte – care beneficiaza in
    general si de facilitati, precum spatii comerciale sau locuri de
    joaca pentru copii. Singurele optiuni care se incadrau atunci in
    preajma valorilor de mai sus erau locuintele de la periferie, ceea
    ce e valabil si acum, numai ca ofertele actuale sunt ale unor
    locuinte gata finalizate sau care vor fi gata in acest an.

    “Este foarte greu sa gasesti oferte de asemenea gen in zone
    semicentrale sau care nu sunt la marginea Bucurestiului. Costul de
    achizitie al terenului a fost mai mare cand au inceput proiectele,
    costurile de constructii au fost mai mari – una e sa intri de sute
    de ori cu camioanele in oras si alta e sa construiesti la periferie
    – si nici dezvoltatorii proiectelor din zone mai bune nu vor inca
    sa coboare preturile”, comenteaza Valentin Ilie, CEO al Coldwell
    Banker Affiliates of Romania, companie imobiliara care are la
    intermediere cel mai mare portofoliu de apartamente atat noi, cat
    si vechi.

    Cele mai ieftine oferte pentru garsoniere si apartamente cu doua
    camere sunt, intr-adevar, pentru proiecte rezidentiale situate in
    zone marginase ale orasului, precum Prelungirea Ghencea, iesirea
    spre autostrada Soarelui sau Titan. Cea mai ieftina garsoniera,
    spre exemplu, este in proiectul Rasarit de Soare dezvoltat de
    Conarg in cartierul Titan. Garsoniera are o suprafata construita de
    47 de metri patrati si un pret de 40.990 de euro, fiind urmata in
    topul BUSINESS Magazin de o garsoniera din proiectul Confort City
    la un pret de 41.475 de euro. Situatia este similara si in cazul
    apartamentelor cu doua camere, unde cele mai ieftine oferte sunt
    tot in cadrul unor proiecte amplasate in zone marginase.

    Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Preturile apartamentelor, la nivelul din 2007

    Astfel, pretul pe metru patrat util al unui apartament construit inainte de 1990 a ajuns in luna iulie a acestui an la 1.150 de euro (TVA inclusa) dupa ce la inceputul anului 2008 ajunsese la nivelul maxim de 1.875 euro/mp. Pretul actual, de 1.150 euro/mp este la un nivel similar cu cel de la sfarsitul anului 2006, cand potrivit indicelui Colliers, pretul unui apartament vechi era de 1.095 euro/mp.

    In ceea ce priveste apartamentele noi, preturile actuale s-au intors in timp la valoarile inregistrate in urma cu doi ani. Atunci, in vara lui 2007, Colliers calcula un pret de 1.593 euro pe metru patrat construit, inclusiv terase, in timp ce ultima valoare, din iulie 2009, este de 1.660 euro/mp (TVA inclusa).

     

  • Warehouses in Crisis

     The beginning of August brought a change in the professional life Vlad Radu Dumitrescu, who had acted as country manager of ProLogis, one of the world’s biggest developers and owners of logistics space. ”It is true that I have stopped working for the company as of August 1. We were a team of eight originally, and now there will be two people left,” Dumitrescu said, without providing details on the reasons behind the team restructuring. According to information in the industry, ProLogis has decided to put an end to plans to develop new logistics spaces, after completing the development of 108,000 square metres in the ProLogis Park Bucharest A1 project, located alongside the Bucuresti-Ploiesti motorway.

    According to Dumitrescu’s previous statements, the developer should have started construction of a new stage of the logistics park near Bucharest, which was supposed to have a 45,000 squaremetre lettable area – out of an overall 300,000 square metres – and was in talks to acquire the land necessary for a similar project close to Arad. Dumitrescu says he had decided back in autumn to scrap the project near Arad, as well as plans to start a new stage of the ProLogis Park Bucharest Park A1.

    The already built area is 100% rented out. The situation is not unique on the market. The local team of Eyemaxx Real Estate is also down from eight to three employees, with Johannes Rudnay, general manager of the Romanian branch, being among those who left. ”At this point, demand for logistics space is not strong,” Andre Hofer, CEO of Eyemaxx, says about the freezing of the company’s development plans. Eyemaxx sold its 50% stakes in two logistics projects in Timisoara and Ploiesti at the beginning of May, as well as three other plots to its former partner, Austrian investment fund Immoeast. Andre Hofer says he does not know if Eyemaxx will develop the projects taken over by Eyemaxx; it is as yet uncertain whether the company will pursue its pre-crisis plans to make 500 million-euro investments in ten logistics parks. The freezing of development plans was manifest in the first six months of the year, when Bucharest and the surrounding area saw only 40,000 square metres of logistics space delivered, compared with 350,000 in the similar period of last year, according to a study conducted by Colliers International.
     

  • The Empty Half of the Glass

    A year ago, when the crisis seemed far away from the Romanian real estate market, some of the more pessimistic residential brokers talked about the large number of apartments which would be completed, and whose windows would not be lit in the evening, pointing to the fact that a significant percentage of the new homes had been acquired by investors, and not by people who would be living in them. According to estimates, such apartments are expected to account for 30 to 50% of the overall number of homes sold, most of which are due for completion this year.

    2009 should, indeed, bring Bucharest the largest number of newly-completed homes included in residential complexes with at least 100 apartments, according to data collected by BUSINESS Magazin for its supplement ”The Real Estate Market – Exit from Crisis?”. A series of large projects, whose construction started in previous year – in full boom of the residential market, such as Asmita Gardens, Confort City, Cosmopolis, Rasarit de Soare and InCity will be fully or partially completed this year, with the ten largest to total over 7,000 units. However, the number of those that will remain in the dark will be much bigger than previously estimated, if we look at the fact that over 40% of the apartments and homes to be completed this year have yet to be sold.

    ”We have around 35% homes available for sale. We will not cut prices, not even by 0.1%, this has in fact been our policy in the last few months. We have yet to make a decision on the apartments to be completed, and which will remain unsold by then,” says Atena Tiplic, sales manager of the 765-apartment Asmita Gardens project, which will be completed in two stages, the last of which this autumn. The same sales policy is pursued by Conarg Real Estate, developer of Rasarit de Soare, one of the projects which performed well at its launch and which sold around 500 units in the first few months. ”We have 450 apartments left to sell, but we won’t cut prices, this is not a solution,” says the developer’s manager, Romeo Cazanescu. He grounds this policy on the fact that the developer had launched the project at the beginning of last year with prices below the market average.

  • Mall-mania is a thing of the past

    After a hectic week in Grenoble – a small town in the French Alps, of about 150,000 people, which also attracts several tens of thousands of students every year, two young people from Bucharest, who were attending college in France, realised they had almost no food left in the fridge. They decided to go to the Carrefour hypermarket on the outskirts of the Grenoble, one of the two big shopping centres of that town the next day, on Sunday.

    When they got there they saw the car park was empty and the hypermarket was closed. ”I was shocked maybe. I thought I was in a movie, I couldn’t understand what was happening,” one of the two remembers today, almost a year after that incident. As they would later find out, the hypermarket was rarely open on Sundays, like other big stores in France. The legislation in force in several countries in Western Europe until the end of the nineties prohibited large stores to open for business on Sundays, partly for religious reasons and partly because of the negotiating power of the unions, which wanted Sunday to be a day off for employees.

    Fiercer and fiercer competition among store chains and developers of shopping centres led to the dropping of such laws in many places, while in others a special permit is still needed to open a large store on Sundays – something that can seem at least surprising to a Romanian used to see the supermarket or the hypermarket allow them to do their shopping on Saturdays and Sundays, when the rest of the stores are closed. What happened to the two young people is relevant precisely because of this: after almost half a century of communist regime, when those who could not get out of the county, namely most of the people, actually, had only general stores to deal with instead of malls and hypermarkets, the opening of the first Western-type shopping centres stimulated a consumer spending appetite that almost defied economic conditions.

    The desire to adopt the Western cultural model and the pleasure to set foot into a ”temple of consumer spending” as abroad, turned the first malls in the country into an instant attraction. The willingness of a consumer sometimes fresh out of the grey retail (in the true sense of the word) to shop and spend their free time in modern shopping centres has encouraged developers to announce project after project, and retailers to expand at the same pace, driven by the good results in Bucharest and in the first such centres opened outside the capital city. The mall-mania, if we can call it that, both in terms of consumers and in terms of frantically announced plans by developers and retailers, has also led to poorly thought out projects, as they are considered today or to unrealistic rents paid for a retail space.

    Such times, when the newly opened shopping centres would become genuine pilgrimage places for consumers are gone, both because of the economic crisis, and as a result of the novelty of the mall concept wearing off, after such centres mushroomed, even excessively in some places. ”A great deal of money has been made in Romania without actually producing something – from real estate, from foreign investments. An atmosphere where everyone made profit was created but now everyone must suffer,” comments Ali Ergun Ergen, the man who coordinated the building of Bucuresti Mall and then of Plaza Romania and later supervised the development of the shopping area in the Baneasa project. He admits the market has developed like crazy over the last few years because all retailers had the same constant increase expectations for consumer spending. ”It’s like a balloon that you keep inflating; it will eventually burst.”

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican