BusinessMagazin

Tag: PwC

  • Jumătate dintre femeile care sunt la început de carieră cred că pot ajunge manageri în cadrul companiei în care sunt angajate

    Raportul – The female millennial: A new era of talent arată că femeile Generaţiei Y sunt mult mai încrezătoare în faptul că pot ajunge într-o poziţie de top management în cadrul companiei în care lucrează în acest moment, în special cele care se află la început de carieră (49%). Ele consideră că una dintre cele mai atrăgătoare caracteristici ale unui angajator sunt oportunităţile de avansare în carieră pe care le oferă (53%) – ceea ce le face pe acestea să fie mai încrezătoare în cariera lor şi mai ambiţioase decât toate generaţiile precedente.

    Cele mai încrezătoare femei ale Generaţiei Y sunt în Brazilia (76%), India (76%) şi Portugalia (68%), în timp ce femeile din Japonia (11%), Kazahstan (18%) şi Germania (19%) se află la polul opus.

    86% dintre femeile care au o relaţie fac parte dintr-un cuplu în care ambii parteneri au o carieră, iar 42% au salarii egale cu cele ale partenerilor lor, iar aproape un sfert (24%) câştigă mai mult decât ei. 86% dintre femeile Generaţiei Y caută angajatori cu referinţe pozitive dovedite în ceea ce priveşte diversitatea, egalitatea de şanse şi incluziunea.  Deşi ele recunosc că aceşti angajatori vorbesc despre diversitate, 71% dintre femei nu consideră că există cu adevărat egalitate de şanse pentru toţi. Mai mult, 43% dintre femeile Generaţiei Y cred că angajatorii sunt prea părtinitori cu bărbaţii când vine vorba de promovarea angajaţilor– în creştere cu 14% faţă de nivelul din 2011.

    Femeile Generaţiei Y din Spania (60%), Franţa (58%) şi Irlanda (56%) consideră că angajatorii din ţările lor sunt cei mai părtinitori cu bărbaţii , în comparaţie cu  Malaezia (16%) şi Filipine (11%) unde femeile sunt mai optimiste.

    Cum experienţa unei femei în vârstă de 34 de ani aparţinând Generaţiei Y, cu 12 ani de carieră în spate, este diferită faţă de aceea a unei tinere de 22 de ani aflată abia la începutul carierei, raportul analizează dorinţele femeilor acestei generaţii în funcţie de stadiul în care se află cariera lor: cele la început (0-3 ani de experienţă profesională), cele aflate în plină dezvoltare (4-8 ani de experienţă profesională) şi cele cu carieră stabilă (9 sau mai mulţi ani de experienţă profesională).

    “Când vine vorba de veniturile salariale şi de traiectoriile de carieră, femeile Generaţiei Y sunt pionieri, 66% dintre ele aflându-se în relaţii în care ambii parteneri au cariere şi au venituri egale sau mai mari decât partenerii lor. Cu cât au mai multă experienţă profesională, cu atât este mai probabil ca femeile acestei generaţii să fie principalul salariat al acelui cuplu. Studiul nostru a arătat că 31% dintre femeile acestei generaţii cu 9 ani sau mai mult de experienţă profesională sunt principalul salariat al cuplului, în comparaţie cu 18% dintre cele care se află la început de carieră şi 24% dintre cele care au o carieră în curs de dezvoltare”, a precizat Agnès Hussherr, Global Diversity Leader al PwC.

    “Studiul nostru spulberă câteva mituri, de exemplu, acela că femeile renunţă la carieră pentru a îşi întemeia o familie. Lipsa oportunităţilor în cadrul unei companii este primul motiv pentru care femeile aleg să părăsească un loc de muncă, în timp ce întemeierea unei familii este ultimul motiv pentru care ele aleg să renunţe la un loc de muncă. Angajatorii trebuie să adopte o poziţie care să favorizeze inclusivitatea şi strategii care să susţină încrederea şi ambiţia pe care femeile Generaţiei Y le au încă de la începutul carierei lor“, a mai spus Agnès Hussherr.

    PwC a intervievat 8.756 de femei din Generaţia Y (născute între 1980 şi 1995) din 75 de ţări pentru a afla ce cred despre piaţa muncii şi cariera lor.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Cei mai admiraţi antreprenori şi executivi din România răspund

    “Dacă aş fi fost vreodată jurnalist, aş fi încercat mereu să prezint omul, dincolo de eticheta de CEO sau de proprietar al unei firme. Omul este foarte important. Aş încerca să scriu şi să-l încurajez să vorbească nu doar despre afacere, ci şi despre momentele lui de îndoială, despre eşecuri, despre cum a învăţat din eşecuri, despre cum ar face lucrurile diferit dacă ar fi avut mai multă informaţie într-un anumit moment, aş încerca să adâncesc foarte mult dialogul şi înţelegerea.“

    Mesajul lui Vasile Iuga, şeful PricewaterhouseCoopers România şi managing partner al PricewaterhouseCoopers pentru regiunea Europa de Sud-Est, transmis celor mai puternici executivi şi antreprenori în cadrul unei gale CEO Awards din octombrie 2013, venea în contextul unei discuţii despre eşecuri şi lucruri care ar fi putut fi făcute diferit. Iuga, premiat de Business Magazin în cadrul evenimentului, îşi reproşa că în tinereţe a iubit prea mult aviaţia – “unde am investit tot ce am avut mai bun în prima parte a vieţii“ -, deşi, spune el, ar fi trebuit să studieze dreptul, domeniu care i-ar fi asigurat cunoştinţe extrem de utile pentru cariera sa ulterioară. Iuga s-a alăturat PwC în 1991 şi în cei peste 20 de ani de carieră în domeniu a devenit unul dintre veteranii industriei de pe piaţa locală. Iniţial specializat în ingineria de aeronave, el a studiat, abia după venirea la PwC, ştiinţe economice, devenind pe rând auditor financiar, expert contabil şi evaluator. Discuţia despre lecţiile trecutului, învăţături şi lucruri care puteau fi făcute altfel este încă un subiect delicat şi puţin discutat de către reprezentanţii mediului de afaceri din România.

    Cei mai importanţi oameni din business au dat de-a lungul timpului sfaturi din experienţa lor care arată că cel mai important lucru în perioada de creştere şi dezvoltare este să faci alegerile corecte. Liliana Solomon, fost CEO al Vodafone România, spunea la prima ediţie a Meet the CEO (cea mai importantă sursă de poveşti de business) că cel mai important lucru este contextul în care se dezvoltă un tânăr: „La 18 ani ai anumite interese – la 18 mă interesa tenisul, la 25 fizica, la 30 economia. De aceea nu poate să conteze atât de mult ce ai studiat. Contează aplicabilitatea a ceea ce ştii şi ce înţelegi. Am un prieten care spune: dacă te-ai născut prost, poţi să mori prost; dacă te-ai născut deştept, poţi să mori prost. Depinde mult ce faci de-a lungul vieţii – partea intelectuală contează foarte mult: cum eşti educat, la ce şcoli mergi, în ce companii lucrezi“.

    La acelaşi eveniment, Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, completa în acelaşi context că o mare influenţă în viitorul unui tânăr o are familia: „Mi se pare foarte important să încep cu educaţia pe care am primit-o, în cei 7 ani de acasă. Eu am crescut într-o famile de clujeni, care ne-a crescut cu nişte principii destul de rigide: responsabilitate, disciplină, să duci bine lucrurile până la capăt. Educaţia este cel mai important lucru pe care ţi-l poate da familia – sunt elemente care reprezintă datele fundamentale ale formării noastre ca personalitate şi caracter. Asta mi-a determinat cariera: ulterior am învăţat economia în România, la facultatea de profil, iar apoi am încercat să înţeleg teoria economică prin studii de drept. Dreptul m-a ajutat foarte mult să înţeleg esenţa economiei, iar apoi mi-am completat educaţia în străinătate, la London Business School, cu un curs de Corporate Finance. Din acel moment s-a conturat cariera mea“.

    Perioada 1990-2000, în care cea mai mare parte a comunităţii de business active astăzi a învăţat pe propria piele primele lecţii ale capitalismului, a fost una de studiat business de la zero, operând cu concepte abstracte precum strategii şi planuri pe termen lung sau reguli şi proceduri interne. Dintre oamenii care au învăţat printre primii business în România au fost aleşi Cei mai admiraţi CEO din România, un demers iniţiat în 2010, care a adus în faţa publicului, de-a lungul celor cinci ediţii, numele recunoscute şi confirmate chiar de către mediul de afaceri. Cei mai admiraţi sunt şi cei pe care mediul de business îi consideră demni de urmat, modele pentru domeniile lor de activitate şi lideri de la care tinerii pot învăţa. „Sfaturi pentru mine tânăr“ urmăreşte să fie o interfaţă de dialog între numele marcante din businessul românesc şi tinerii aflaţi în căutare de valori şi de repere.

    La întrebarea „Ce sfaturi mi-aş da mie însumi/însămi la vârsta de 20 de ani, având cunoştinţele şi experienţa de astăzi?“ au răspuns Florin Talpeş, proprietar al Bitdefender, Raul Ciurtin, proprietar al Albalact, Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea Ivatherm, Dan Şucu, proprietar al Mobexpert, Mihai Marcu, acţionar majoritar al MedLife, Dragoş Petrescu, CEO al Trotter Prim, Wargha Enayati, fondator al Regina Maria, Elena Cremenescu, fondatoarea mărcii de cosmetice Elmiplant, Radu Florescu, CEO Centrade Saatchi & Saatchi România, Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast, şi Mircea Turdean, director general al Farmec.

  • PwC solicită legislaţie fiscală clară care să încurajeze declararea banilor ascunşi în băncile din străinătate

    România are nevoie de o legislaţie fiscală clară şi flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari, informează compania de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

    „Vedem în ultimii ani că la nivelul unor organizaţii internaţionale precum OECD se subliniază tot mai mult importanţa conformării voluntare, ca o soluţie viabilă şi durabilă pentru creşterea veniturilor bugetare, iar programe de conformare voluntară au fost implementate cu mult succes în multe state din întreaga lume”, a declarat Mihaela Mitroi, şefa departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    „Pentru succesul unui astfel de program de conformare voluntară în România este însă nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu deţineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităţilor fiscale fără a exista riscul unor consecinţe de natură penală sau contravenţională”, a mai spus Mihaela Mitroi.

    Ministerul Finanţelor propunea în noiembrie 2014, ca măsură de amnistie fiscală, impozitarea de la începutul anului 2015 cu o cotă de minim 5-9% a tuturor depozitelor bancare nou constituite unde sursa de provenienţă a banilor este incertă, potrivit unui document. Într-un document elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget şi obţinut de MEDIAFAX, care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, se precizează: “Aministia fiscală – începând cu 01.01.2015, toate depozitele bancare nou constituite unde este incertă sursa de provenienţă a banilor se vor impozita cu o cotă de minim 5%-9%”. În prezent, veniturile declarate se impozitează cu 16%.

    „Suntem convinşi că adoptarea unor astfel de clarificări legislative va stimula apetitul persoanelor fizice cu venituri mari pentru conformarea voluntară şi va duce totodată la creşterea veniturilor bugetare, generând astfel beneficii la nivelul întregii societăţi”, a conchis Mihaela Mitroi.

  • Băncile din Europa ar putea vinde în acest an credite de 100 miliarde de euro

    În 2014, piaţa de portofolii de credite a crescut la 91 de miliarde de euro, de la 64 miliarde de euro în anul anterior, se arată într-un comunicat al firmei de consultanţă.

    Cele mai multe tranzacţii au vizat împrumuturi pentru proiecte comerciale imobiliare, valoarea nominală a portofoliilor vândute ridicându-se la 49 miliarde de euro, faţă de 18 miliarde de euro în 2013.

    Pe locul al doilea s-au situat tranzacţiile cu credite ipotecare, a căror valoare nominală s-a dublat la aproximativ 20 miliarde de euro, notează PwC.

    Peste 75% din portofoliile de credite vândute în 2014 au provenit din Marea Britanie, Irlanda şi Spania.

    “După cum am estimat, piaţa de portofolii de credite s-a învigorat în 2014. Creşterea gradului de siguranţă privind preţurile activelor a impulsionat cererea de credite din partea marilor investitori financiari, iar accesul mai uşor la sursele de finanţare a contribuit la creşterea numărului de tranzacţii. Activele garantate cu proprietăţi au rămas în centrul atenţiei investitorilor şi ne aşteptăm ca acest tip de active să domine şi tranzacţiile din 2015”, a declarat Richard Thompson, partener în cadrul PwC.

    Potrivit lui Thompson, studiul pentru evaluarea calităţii activelor bancare pe care BCE l-a efectuat în rândul a peste 100 de bănci din zona euro a scos la lumină credite îndoielnice de 136 de miliarde de euro, doar o mică parte dintre acestea fiind vândute în 2014.

    “Estimez că aceste credite vor juca un rol mai mare începând cu 2015”, a spus Thompson.

    PwC apreciează că băncile europene au în portofolii credite “nedorite” în valoare de peste 2.000 miliarde de euro. Deşi băncile vor refinanţa o mare parte din aceste credite în cadrul operaţiunilor obşnuite, compania de consultanţă estimează că valoarea împrumuturilor rămase va fi substanţială

    “Pieţele din Irlanda, Spania şi Marea Britanie vor rămâne puternice şi în acest an, dar este foarte probabil să observăm creşteri şi în Italia, Olanda şi în centrul şi estul Europei. Aceste pieţe au acoperit anul trecut mai puţin de 10% (9 miliarde de euro) din volumul tranzacţiilor. În 2015, estimăm că valoarea tranzacţiilor pe aceste pieţe va creşte de peste două ori, la circa 20 miliarde de euro”, a spus Thompson.

    Potrivit estimărilor lui Jonathan Wheatley, directorul diviziei PwC de consultanţă pentru portofolii neperformante în Europa, băncile din România ar putea vinde în acest an credite neperformante de aproximativ 2 miliarde de euro.

    “Având în vedere că procesul de vânzare a creditelor neperformante este de abia la început şi rămân credite neperformante de peste 12 miliarde de euro în sistemul bancar din România, estimăm că procesul de curăţare a bilanţurilor va continua pentru cel puţin trei ani de acum înainte”, a declarat Wheatley pentru Ziarul Financiar.

  • Topul ţărilor cu cei mai optimişti manageri: Directorii de companii din România, printre cei mai optimişti în legătură cu evoluţia afacerilor

    România se plasează pe locul 5 în 21 de ţări/regiuni, în care directorii executivi sunt foarte încrezători că afacerile pe care le conduc vor înregistra creştere în următoarele 12 luni. Astfel, 44% dintre executivii din România intervievaţi sunt foarte optimişti în ceea ce priveşte perspectiva creşterii veniturilor companiilor lor în următorul an, media globală fiind de 39%, similară cu cea din 2014.

    Faţă de studiul din 2014, ponderea managerilor foarte optimişti din România a crescut cu 5 puncte procentuale.

    Alţi 40% dau dovadă de optimism moderat când vine vorba de creşterea veniturilor în acest an. Pe termen mediu, directorii generali din România sunt încă şi mai încrezători, 54% spunând că sunt foarte siguri de perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorii trei ani (media la nivel global este de 49%).

    În India sunt cei mai mulţi executivi foarte optimişti privind creşterea afacerilor în acest an, cu o pondere de 62%, aceasta fiind urmată de Mexic, cu 50%, de grupul ţărilor din sud-estul Asiei – ASEAN ( Cambodgia, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam), cu 47% şi Statele Unite ale Amercii, cu 46%.

    Topul ţărilor cu cei mai optimişti manageri nu mai include niciun stat din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Rusiei, plasată pe ultima poziţie cu 16%).

    România are mai mulţi manageri foarte optimişti decât Marea Britanie (39%), Germania (35%), Spania (35%), Danemarca (33%), Elveţia (24%), Franţa (23%) şi Italia (20%).

    Cu toate acestea, 27% dintre directorii generali din România cred că economia globală se va deteriora în 2015, un procent de trei ori mai mare de pesimişti faţă de anul anterior, când numai 8% dintre respondenţii români credeau că economia globală va înregistra un declin. 38% dintre executivii români cred că starea economiei globale va rămâne neschimbată, în timp ce 35% sunt mai optimişti şi cred că se va îmbunătăţi.

    La nivel global, numărul directorilor generali care cred ca economia globală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni este mai mic decât anul trecut, dar încrederea în abilitatea lor de creşte veniturile propriilor companii rămâne stabilă – potrivit răspunsurilor a mai mult de 1.300 de directori generali intervievaţi de PwC pentru cea de-a 18-a ediţie a Global CEO Survey. Rezultatele studiului au fost făcute publice marţi în cadrul deschiderii evenimentului anual World Economic Forum de la Davos, Elveţia. .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Vasile Iuga, locul al 22-lea

    Compania pe care o conduce este unul dintre cei mai puternici jucători din piaţa autohtonă de consultanţă, cu o cifră de afaceri de circa 36 milioane euro. Iniţial specializat în ingineria de aeronave, Iuga a studiat, după venirea la PwC, ştiinţe economice, devenind pe rând auditor financiar, expert contabil şi evaluator.

    Iuga a triplat afacerile din România şi a dublat numărul de angajaţi de la nivel local în doar patru ani. Înainte de a deveni country managing partner, a fost audit partner în firmă, în perioada 1997-2004. Printre proiectele importante pe care le-a bifat se numără fuziunea subsidiarelor din străinătate ale BCR, respectiv Banca Anglo-Română, Banca Franco-Română sau Frankfurt Bucharest Bank.

    Cel mai important moment al carierei a fost cel în care a fost desemnat managing partner pentru regiunea Europa de Sud-Est, având în subordine activitatea PwC din nouă ţări: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Kosovo, Bosnia şi Herţegovina şi Republica Moldova. Totodată, el este primul român din Big 4 şef peste o regiune.

    Vasile Iuga face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Elena Cremenescu, locul al 23-lea

    Ea este acum la conducerea departamentului de cercetare-dezvoltare al Sarantis România, în condiţiile în care grupul mai are un singur alt departament de profil, în Grecia.

    Elena Cremenescu a acumulat experienţă în domeniul cercetării cosmetice înainte de revoluţie, iar ulterior a clădit, împreună cu soţul său, firma Elmi Prodfarm, numele plecând de la prenumele celor doi fondatori (Elena şi Mircea). Antreprenorii au vândut afacerea către Sarantis, în urmă cu şapte ani, într-o tranzacţie evaluată la 6,5 milioane de euro. Producţia fabricii din Berceni (Bucureşti) a fost relocată în Grecia, iar în România se vor derula în continuare activităţile de cercetare şi dezvoltare, coordonate de Elena Cremenescu.

    Ea coordonează acum o echipă de circa zece persoane şi spune că există premise pentru dezvoltarea acestui departament. Elena Cremenescu spune că o femeie lider trebuie să fie „o persoană plăcută, deschisă, decentă, fără exagerări vestimentare sau de comportament“.

    Elena Cremenescu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • 10 măsuri care ar putea fiscaliza 14 miliarde euro în următorii şapte ani şi ar putea reduce ponderea economiei gri din România

    “Prin aplicarea celor zece măsuri s-ar aduce în circuitul economiei fiscalizate, într-un interval de 7 ani, suma de 14 miliarde de euro, cu impact asupra dezvoltării economice”, a declarat joi Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România, într-o conferinţă.

    El a adăugat că plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri, întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor şi vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă.

    “Ponderea numerarului în circulaţie în România rămâne semnificativă, în ultimii 5 ani ea depăşind 60% din PIB, respectiv de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona euro, în timp ce ponderea plăţilor cu cardul este de doar 4,4% din PIB, adică de peste 3 ori mai mică decât media UE şi de peste 4 ori mai mică decât media ţărilor din vestul Europei”, a spus reprezentantul PwC.

    În urma unui studiu PwC privind impactul plăţilor electronice în economie, consultanţii propun un set de măsuri care pot conduce la creşterea veniturilor bugetare şi pot reduce economia gri.

    Alături de limitarea plăţii în numerar a drepturilor salariile, acordarea ajutoarelor sociale prin carduri preplătite şi organizarea de loterii fiscale, specialiştii PwC propun reducerea plafonului de casă, raportarea tranzacţiilor încasate cu cardul, reducerea plafonului de casă, introducerea de case de marcat online şi cu POS, încurajarea plăţilor electronice prin facilităţi fiscale, facilitarea încasărilor bugetare prin mijloace electronice şi stimularea dezvoltării infrastructurii, prin impunerea obligaţiei pentru toţi comercianţii de a accepta plăţi cu cardul pentru achiziţiile care depăşesc o valoare minimă.

    Măsurile prezentate vin în contextul în care România are una dintre cele mai mari economii gri din UE, de 28,4% din PIB, faţă de o medie a UE de 18,8% şi 24,4% media statelor din Europa Centrală şi de Est (România aflându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană şi fiind “depăşită” în acest sens doar de Bulgaria), la care se adaugă şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor ca pondere în PIB, 29% pentru anul 2012 comparativ cu 49% in Danemarca, 47% Franţa sau 39% în Ungaria.

    În ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA, Romania este pe ultimul loc între statele membre ale UE, colectând în 2012 doar 56% din suma potenţială, în comparaţie cu un grad de colectare de 95% in Olanda şi Finlanda, sau 91% in Slovenia, media europeana fiind de 81%.

    Studiul PwC a scos în evidenţă că ţările care înregistrează un număr ridicat de plăţi electronice, precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda au şi o pondere mai mică a economiei gri în PIB, în timp ce în Bulgaria, Romania şi Grecia, ţări cu cele mai puţine tranzacţii electronice, economia gri are o pondere foarte mare.

    “Iniţiativele de stimulare a plăţilor electronice favorizează fiscalizarea economiei gri şi conduc la creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, respectiv a veniturilor încasate la bugetul consolidat de stat, ceea ce ar permite autorităţilor să realizeze o reducere a fiscalităţii pe termen lung. În plus, o mai bună fiscalizare a economiei va contribui la crearea unui mediu de afaceri concurenţial şi sănătos în România, stimulând dezvoltarea susţinută cu efecte reale în creşterea nivelului de trai al populaţiei”, a afirmat Daniel Anghel, partener în cadrul PwC România.

  • Jumătate dintre antreprenorii români se pregătesc să lase moştenire afacerile construite în ultimii 25 de ani

    În privinţa planurilor de viitor ale afacerilor de familie, majoritatea respondenţilor (52%) iau în considerare  transferul afacerii de familie către noua generaţie. 19% se gândesc la transmiterea proprietăţii către noua generaţie, dar la aducerea unui management profesionist, în timp ce 23% au în vedere vânzarea afacerii sau listarea acesteia.

    Mai mult de jumătate dintre afacerile de familie româneşti incluse în raport plănuiesc să transfere noii generaţii atât proprietatea asupra afacerii, cât şi managementul. Preocupările centrale sunt acelea că noua generaţie nu va dori să se implice în management sau că s-ar putea să nu fie pregătită la timp pentru preluare. Analiştii de la PwC susţin că antreprenorii români acordă mai puţină atenţie aspectelor importante precum elaborarea unui plan de succesiune clar. Numai o treime dintre respondenţi au considerat acest fapt o provocare cheie pe termen mediu. „Mediul antreprenorial din România se află la momentul transferului către cea de-a doua generaţie şi nu consider că ar exista probleme, cât mai mult o lipsă de experienţă cu un asemenea proces“, spune Ionuţ Sas, director al departamentului de servicii de consultanţă fiscală din cadrul PwC România, care observă că, faţă de ţări dezvoltate din punct de vedere antreprenorial în care afacerile de familie se află la al cincilea transfer de generaţie, există un ecart de experienţă în a realiza în mod eficient acest proces. Oficialii de la PwC România spun că cea mai bună soluţie pentru antreprenori este să formalizeze acest plan de succesiune în diverse etape, ca un „plan de afacere“ în care trebuie incluse scenarii, precum şi aspecte tangibile despre cum se va realiza acest plan.

    Implicarea tinerei generaţii în conducerea activităţilor companiei şi transferul de cunoştinţe muncind alături de părinţi sau de directorii companiei în diverse iniţiative, cunoaşterea în detaliu a activităţii fiecărui departament şi a rolului acestuia, existenţa unei structuri operaţionale şi de management care să asigure funcţionarea fără deviaţii majore pe durata tranziţiei, asigurarea unui suport consultativ, fie de către părinţi după retragerea lor din partea executivă, fie de către un mentor, sunt activităţi care necesită planificare, timp şi resurse, atât în cadrul familiei, cât şi în organizaţie. Apoi, asigurarea unei structuri juridice şi fiscale flexibile pentru transfer este un aspect important, care trebuie analizat şi planificat în avans pentru a gestiona în mod rezonabil toate părţile implicate.

    „Viziunea şi strategia noii generaţii ar putea constitui o noua paradigmă pentru afacere, iar acceptarea acesteia de către organizaţie ar putea să necesite o anumită perioadă de timp. Acest proces de schimbare poate crea anumite dificultăţi şi chiar frustrări cu privire la viteza implementării sale“, mai spune Ionuţ Sas. Fireşte, succesul va depinde de existenţa unei viziuni de afaceri şi a unei strategii coerente, de existenţa unei echipe de management de încredere, de o structură organizaţională flexibilă, de viteza de adaptare la schimbările mediului de afaceri. Şi, nu în ultimul rând, de planificarea succesiunii către o a treia generaţie, ca un subiect de mare importanţă chiar dintr-o fază incipientă.

  • PwC: Sectorul bancar european este în continuare fragil

    „Rezultatele testelor de stres, care ar fi trebuit să restabilească încrederea în piaţa bancară şi în stabilitatea acesteia, arată că suntem încă departe de soluţionarea crizei bancare şi de provocările cu care se confruntă sectorul bancar. Evaluarea a fost doar un test singular al solvabilităţii băncilor şi nu unul al viabilităţii lor pe termen lung. Viabilitatea pe termen lung a băncilor depinde însă de capacitatea lor de a genera suficient profit pentru a-şi acoperi toate costurile, inclusiv costul capitalului”, spune Colin Brereton, liderul grupului PwC.

    „Momentul în care multe dintre băncile europene vor fi capabile să treacă acest test al viabilităţii pe termen lung este încă departe din cauza prelungirii perspectivei negative la nivel macroeconomic şi a dobânzilor scăzute din Europa, a costurilor crescute de operare, de restructurare şi de conformare cu standardele prudenţiale, dar şi a competiţiei crescânde venite din partea start-up-urilor şi a jucătorilor din sectorul non-bancar. Testele de stres oferă un răgaz unor bănci europene pentru a-şi rezolva problemele”, mai spune Brereton.

    „Atenţia se va îndrepta, în primul rând, către acele instituţii care au picat aceste teste de stres. Acestea vor fi nevoite să-şi suplimenteze capitalul, iar acţionarii vor dori să ştie care este randamentul capitalului suplimentar. Toate băncile, inclusiv cele care au trecut testul, trebuie să ofere acţionarilor randament satisfăcător. Pentru acele bănci care sunt într-o postură relativ bună din punct de vedere financiar există încă oportunităţi de creştere pe piaţă”.

    Brereton spune că multe bănci sunt conştiente de aceste probleme şi provocări şi vor profita de şansa noului început oferit de testele de stres. Câştigătorii vor fi aceia care îşi vor păstra o viziune clară asupra punctelor lor forte, vor rămâne atenţi la nevoile clienţilor, vor avea resursele şi curajul de a investi şi de a inova şi vor avea hotărârea necesară pentru a reduce şi eficientiza operaţiunile acolo unde este necesar.

    „Băncile trebuie să rămână dispuse să facă schimbări în modul în care îşi structurează şi finanţează afacerea. Bilanţurile băncilor vor rămâne sub atentă observaţie, în special nivelul capitalului, lichidităţile şi gradul de îndatorare. Sustenabilitatea băncilor va fi, de asemenea, sub observaţie din partea instituţiilor de reglementare, ca parte a procesului de monitorizare şi evaluare, pentru care testele de stres reprezintă doar începutul”, spune specialistul.

    „Procesul de restructurare a bilanţului financiar este în desfăşurare în timp ce băncile continuă să elimine activele marginale moştenite, să îşi restructureze portofoliile şi să îşi eficientizeze finanţarea. Restructurării operaţionale i se oferă atenţie deosebită deoarece aceasta duce la reducerea costurilor şi la îmbunătăţirea agilităţii în piaţă prin externalizarea unor procese şi parteneriate de afaceri. Serviciul pentru clienţi este, de asemenea, prioritar. Să sperăm că testele de stres vor indica un drum clar pe care băncile să poată ieşi din actuala situaţie dificilă”.