BusinessMagazin

Tag: PwC

  • Raport PwC: Realitatea augmentată şi realitatea virtuală vor transforma 23 milioane de locuri de muncă la nivel global până în 2030

    Utilizarea pe scară mai largă a realităţii augmentate (AR) şi a realităţii virtuale (VR), în domenii precum comerţ, sănătate şi servicii, va aduce un plus de 1,5 trilioane de dolari la PIB-ul global până în 2030 şi va transforma 23 milioane de locuri de muncă, potrivit raportului ”Seeing is believing”, realizat de PwC la nivel global.

    ”Realitatea Augmentată şi Realitatea Virtuală contribuie deja cu peste 46 de miliarde de dolari la PIB-ul global. Au evoluat rapid şi pot fi folosite pentru a creşte productivitatea, inovaţia şi oportunităţile de a genera venituri. De exemplu retail, turism şi industria auto sunt doar trei sectoare care explorează deja potenţialul de a vinde şi de a expune produse atât prin VR, cât şi prin AR, în timp ce companiile de jocuri şi divertisment utilizează tehnologia pentru a crea noi produse şi experienţe. Ele pot fi folosite cu succes şi în servicii medicale, dezvoltarea de produse şi servicii, training şi îmbunătăţiri ale proceselor”, a declarat Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie, PwC România.

    Potrivit raportului,  realitatea augmentată va continua să aibă un aport mai mare la PIB-ul global până în 2030, de peste un trillion de dolari, comparativ cu realitatea virtuală, care va genera 450,5 miliarde dolari.

    În ceea ce priveşte forţa de muncă, în prezent, mai puţin de un milion de locuri de muncă au fost afectate de VR şi AR, dar până în 2030 estimările arată că 23 de milioane de locuri de muncă vor fi transformate, în special în China, SUA, Marea Britanie şi Germania.

    În acelaşi timp, contribuţia sectorului de servicii medicale la PIB-ul global va creşte cu 350,9 miliarde dolari până în 2030 prin utilizarea AR şi VR. Spre exemplu, realitatea virtuală este folosită pentru a oferi studenţilor la medicină acces în sălile de operaţie şi a permite medicilor să colaboreze de la distanţă.

    Contribuţia programelor de training la PIB-ul global va creşte cu 294,2 miliarde dolari până în 2030, ca urmare a utilizării AR şi VR.

    În retail, utilizarea AR şi VR în retail va genera un plus de 204 miliarde dolari la PIB-ul global până în 2030. Distribuitorii vor putea crea noi experienţe pentru clienţi, de la camerele virtuale pentru magazinele de modă, până la aplicaţiile care permit oamenilor să testeze cum ar arăta mobilierul în casa lor înainte de a cumpăra.

    Analiza arată că marile economii ale lumii vor beneficia cel mai mult din utilizarea la scară largă a acestor tehnologii.

    Astfel, contribuţia la PIB-ul SUA ar creşte cu 537 miliarde dolari, cel al Chinei cu 183,3 miliarde dolari, al Japoniei cu 143,2 miliarde dolari, al Germaniei cu 103,6 miliarde dolari şi al Marii Britanii cu 69,3 miliarde dolari.

     

  • Atenţie la dorinţele angajaţilor: Două treimi dintre aceştia vor să înveţe noi abilităţi digitale

    Mai mult de jumătate dintre angajaţii de la nivel global se simt ameninţaţi de automatizare şi cred că locurile lor de muncă vor fi schimbate semnificativ sau vor dispărea în următorii zece ani, potrivit sondajului PwC ”Upskilling Hopes and Fears”.

    Potrivit raportului transmis de compania de audit şi consultanţă PwC România, angajatii consideră că actualii angajatori ar trebui să-i ajute să dobândească noi abilităţi digitale.

    „În Europa Centrală şi de Est vedem că oamenii sunt din ce în ce mai conştienţi că tehnologia şi automatizarea vor schimba semnificativ piaţa forţei de muncă şi că locurile lor de muncă vor fi afectate. PwC s-a angajat într-o iniţiativă ambiţioasă de perfecţionare digitală în Europa Centrală şi de Est, nu doar pentru profesioniştii PwC, ci şi pentru clienţi şi pentru a promova această problemă importantă la nivel regional”, spune Nick Kós, CEO al PwC Europa Centrală şi de Est.

    Sondajul a fost realizat în rândul a peste 22.000 de adulţi din 11 ţări (Australia, China, Franţa, Germania, India, Olanda, Polonia, Singapore, Africa de Sud, Marea Britanie şi SUA), pornind de la studiile PwC care arată că 30% din locurile de muncă sunt expuse riscului de automatizare până la mijlocul anilor 2030. De asemenea, PwC Global CEO Survey 2019 arată că disponibilitatea competenţelor este o preocupare majoră pentru 79% dintre directorii generali.

    „Tehnologia va contribui la dispariţia unor locuri de muncă şi, în acelaşi timp, la crearea unora noi care vor avea nevoie de competenţe digitale sporite. Transformarea economiei şi a pieţei muncii datorită tehnologiei va afecta atât angajaţii, cât şi angajatorii. Din acest motiv, companiile şi autorităţile trebuie să arate deschidere, să se adapteze schimbărilor şi, bineînţeles, să investească în educaţie şi formare profesională pentru a obţine cât mai multe beneficii din acest proces”, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    Majoritatea angajaţilor chestionaţi, 61%, consideră că impactul tehnologiei asupra muncii lor de zi cu zi este pozitiv, iar 77% sunt dispuşi să înveţe noi abilităţi sau să se pregătească pentru un alte profesii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

     

     

  • Digitalizarea afacerilor, un trend tot mai prezent în rândul moştenitorilor afacerilor de familie. Ionuţ Sas, PwC: Tehnologia digitală este crucială pentru succesul companiilor

    Generaţia următoare a proprietarilor de companii antreprenoriale din Europa Centrală şi de Est (ECE) consideră că adoptarea unor strategii de digitalizare vor aduce valoare afacerilor pe care le vor conduce, potrivit sondajului PwC NextGen Survey 2019 realizat în România, Rusia, Polonia, Bulgaria şi Albania.

    Astfel, aproape 90% dintre participanţii la studiu vor să îşi valorifice cunoştinţele digitale şi să dezvolte o strategie de digitalizare potrivită, iar cele mai relevante tehnologii emergente pentru viitorul companiilor sunt, în opinia lor, Internet of Things (82%), roboţii (57%) şi inteligenţa artificială (54%).

    „Moştenitorii afacerilor de familie sunt nativi digitali şi consideră că tehnologia digitală este crucială pentru succesul companiilor lor. Din acest motiv, doresc să îşi folosească cunoştinţele în domeniul tehnologiei pentru a-şi ajuta companiile să se adapteze în era digitală şi să obţină performanţă. De exemplu, 30% dintre respondenţi, în principal provenind din sectorul producţiei industriale, sunt preocupaţi de faptul că afacerea de familie a rămas în urma competitorilor”, explică Ionuţ Sas, Partener şi Liderul serviciilor pentru afaceri antreprenoriale, PwC România.

    Următoarea generaţie de antreprenori care moştenesc afaceri de familie este preocupată de nevoile în continuă schimbare ale clienţilor (26%), impactul noilor tehnologii (22%) şi concurenţa de pe piaţă (19%). Principalele priorităţi sunt profesionalizarea şi modernizarea practicilor de management (97%), soluţii pentru atragerea şi reţinerea talentelor (90%) şi îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor – upskilling (86%).

    În prezent, 53% dintre reprezentanţii noii generaţii din Europa Centrală şi de Est sunt implicaţi în activităţile companiilor lor, procentul fiind sub media globală de 70%. În schimb, 76% estimează că se vor implica în viitor. Astfel, până în 2025, 47% se aşteaptă să preia roluri de directori executivi şi 33% să devină acţionari majoritari.

    PwC NextGen Survey CEE a fost realizat în perioada iunie-august în rândul proprietarilor de afaceri de familie din cinci state ale Europei Centrale şi de Est (Polonia, Rusia, România, Bulgaria şi Albania) cu activităţi în sectoare precum industrie, farmaceutic şi sănătate, retail, transport, logistică, real-estate, construcţii, tehnologie, media şi telecomuicaţii şi servicii financiare.
     

  • Una dintre cele mai mari firme de consultanţă fiscală şi audit a numit opt noi directori. Cine sunt aceştia

    PwC România a anunţat că, începând cu 1 octombrie, promovează opt directori în cadrul serviciilor de Consultanţă fiscală şi juridică, Audit şi Consultanţă de Management. Adriana Costea, Alina Rafailă, Andreea Dereli, Cristina Ţuţuianu Fuioagă, Inge Abdulcair şi Irina Nistor devin directori în practica de Consultanţă fiscală şi juridică, Adriana Sima, director de Audit şi Radu Bădiceanu, director de Consultanţă de Management.

    „Sunt încântat că, datorită rezultatelor foarte bune pe care le-am obţinut în anul financiar recent încheiat, am putut să creăm noi oportunităţi de dezvoltare profesională pentru colegii noştri în toate liniile de servicii, şi să le oferim recunoaştere pentru evoluţia lor remarcabilă. Îi felicit pentru acest pas important în carieră care reprezintă o confirmare a calităţilor lor deosebite şi a contribuţiei valoroase la consolidarea practicilor noastre”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    Adriana Costea s-a alăturat PwC România în anul 2006. Are o experienţă bogată în domeniul impozitelor indirecte, fiind specializată în domeniul TVA (consultanţă şi servicii de raportare). În cadrul PwC, oferă consultanţă pentru o gamă largă de companii multinaţionale şi societăţi antreprenoriale româneşti, în diverse speţe legate de TVA. Din noua poziţie, va conduce departamentul de consultanţă fiscală şi juridică al biroului din Timişoara.

    Alina Rafailă este specializată în legislaţia UE în materia impozitelor directe şi are 14 ani de experienţă în consultanţă fiscală pentru companii mari, multinaţionale, investiţii, tranzacţii, planificare fiscală internaţională, revizuiri fiscale şi proiecte de due diligence. Alina este responsabilă pentru managementul cunoştinţelor în practica de Consultanţă Fiscală şi Juridică la nivelul regiunii Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Andreea Dereli are peste opt ani de experienţă în domeniul TVA, lucrând îndeosebi pentru industria farmaceutică, energie, telecomunicaţii şi retail. De-a lungul carierei, a coordonat proiecte majore, cum ar fi: transformări ale modelelor de afaceri, tranzacţii şi implementări ERP, controale şi litigii fiscale, revizuiri de TVA. Din noua poziţie, va conduce echipa de taxe indirecte responsabilă pentru industria farmaceutică şi energetică.

    Cristina Ţuţuianu Fuioagă este parte a echipei PwC România de aproape zece ani. Ea fost implicată în diverse proiecte de restructurare şi reorganizare a afacerilor, fuziuni, transferuri, proiecte due diligence, dar şi consultanţă fiscală, preţuri de transfer şi controale fiscale. Din noua poziţie, va coordona practica de M&A în cadrul practicii de Servicii de Consultanţă fiscală şi juridică.

    Inge Abdulcair are o experienţă de circa 10 ani în PwC România. Este specializată în sectorul financiar, fiind implicată în multiple proiecte de consultanţă în domeniul TVA, revizuire fiscală din perspectiva TVA, analize fiscale pentru instituţii bancare şi nebancare, societăţi de asigurare, asistenţă în timpul controalelor fiscale, implicare în proceduri de infringement. Inge coordonează biroul turc pentru România şi biroul de Consultanţă Fiscală şi Juridică Constanţa. Începând cu anul 2020, ea va fi responsabilă şi pentru biroul turc din Europa de Sud Est.

    Irina Nistor este de peste 13 ani în companie şi este specializată în practica de mobilitate internaţională, cu accent pe impozitare individuală, securitate socială şi imigrare pentru clienţi din retail, energie şi industria farma. Din noua poziţie, ea va coordona practica de mobilitate internaţională în cadrul departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică PwC România.

    Adriana Sima s-a alăturat PwC în 2007 şi are peste 10 ani de experienţă în audituri efectuate în conformitate cu Standardele internaţionale de audit şi Standardele de audit din SUA. Ea a fost implicată în proiecte importante pentru clienţi reprezentativi din comerţ, agricultură, energie şi imobiliare. Se va ocupa în principal de audit pentru clienţii de tip centre de servicii (SSC- Shared Services Center).

    Radu Bădiceanu are peste 12 ani experienţă în tehnologia informaţiei, fiind specializat în implementări SAP. A fost implicat atît în livrarea de proiecte end-to-end, cât şi pe asistenţă oferită clienţilor pe subiecte punctuale, precum noile reglementări din zona financiară. Va continua să aibă rolul de SAP Leader pentru România, conducând o echipă formată din 30 de profesionişti. Radu s-a alăturat firmei acum 2 ani, crescând constant afacerea SAP.

     

     

  • Să ne pregătim pentru alte profesii? PwC: Mai mult de jumătate dintre angajaţii de la nivel global se simt ameninţaţi de automatizare şi cred că locurile lor de muncă vor fi schimbate sau vor dispărea

    Mai mult de jumătate dintre angajaţii de la nivel global (53%) se simt ameninţaţi de automatizare şi cred că locurile lor de muncă vor fi schimbate semnificativ sau vor dispărea în următorii zece ani, potrivit sondajului PwC ”Upskilling Hopes and Fears”, informează PwC.

    Majoritatea angajaţilor chestionaţi, 61%, consideră că impactul tehnologiei asupra muncii lor de zi cu zi este pozitiv, iar 77% sunt dispuşi să înveţe noi abilităţi sau să se pregătească pentru un alte profesii.

    Sondajul a fost realizat în rândul a peste 22.000 de adulţi din 11 ţări (Australia, China, Franţa, Germania, India, Olanda, Polonia, Singapore, Africa de Sud, Marea Britanie şi SUA), pornind de la studiile PwC care arată că 30% din locurile de muncă sunt expuse riscului de automatizare până la mijlocul anilor 2030. De asemenea, PwC Global CEO Survey 2019 arată că disponibilitatea competenţelor este o preocupare majoră pentru 79% dintre directorii generali.

    „Tehnologia va contribui la dispariţia unor locuri de muncă şi, în acelaşi timp, la crearea unora noi care vor avea nevoie de competenţe digitale sporite. Transformarea economiei şi a pieţei muncii datorită tehnologiei va afecta atât angajaţii, cât şi angajatorii. Din acest motiv, companiile şi autorităţile trebuie să arate deschidere, să se adapteze schimbărilor şi, bineînţeles, să investească în educaţie şi formare profesională pentru a obţine cât mai multe beneficii din acest proces”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Analiză PwC: Bugetul pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA

    Deficitul de încasare a TVA de 36% plasează România pe locul fruntaş în clasamentul publicat de Comisia Europeană pe 5 septembrie 2019. Faţă de anii 2013 şi 2014, când diferenţa dintre suma încasată efectiv la buget şi cea care ar fi trebuit colectată era de 38%, respectiv 40% din PIB, în ultimii doi ani analizaţi de CE, 2016 şi 2017, a fost de circa 36%.

    România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB şi Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) şi Suedia (1,5%).

    În 25 dintre cele 28 de state membre, deficitul de TVA (VAT gap) a scăzut în 2017, cele mai mari reduceri înregistrându-le Malta, Polonia şi Cipru.

    “Polonia a reuşit să reducă substanţial deficitul de încasare a TVA, conform raportului CE, de la 24% în 2015 la 14% în 2017. Această performanţă a fost obţinută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat formatul standard de fişiere de audit pentru taxe (SAF-T). Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici şi capacitatea de procesare şi analiză a informaţiilor raportate de către administraţia fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administraţia detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecinţă întregul proces de declarare şi colectare a taxelor se îmbunătăţeşte”, explică Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

  • O tânără de 34 de ani povesteşte care au fost paşii prin care a ajuns partener la una dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit fiscal din România: „Un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare”

    Ruxandra Târlescu coordonează o echipă de aproximativ 20 de persoane, o parte fiind membri ai echipei de corporate tax, iar ceilalţi ai echipei de pharma & healthcare în cadrul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

    Ea a absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (Academia de Studii Economice) şi a urmat un master în managementul financiar şi pieţe de capital (Academia de Studii Economice). Îşi aminteşte cu plăcere de două momente cheie din cariera sa: „Primul a fost atunci când am fost promovată în poziţia de manager în cadrul al PwC România, în anul 2011. A fost o surpriză pentru că această oportunitate a apărut relativ la puţin timp după ce venisem în companie”.

    Cel de-al doilea a avut loc la începutul acestui an, când a fost propusă pentru promovare în poziţia de partener PwC, la scurt timp după ce aflase că este însărcinată. „Bineînţeles că un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare. Din fericire, l-am finalizat cu succes cu doar câteva zile înainte să devin mamă, un alt moment extraordinar şi definitoriu în viaţa mea”. Ruxandra Târlescu spune că cea mai importantă experienţă este cea pe care a avut-o în cadrul unui secondment (detaşare temporară) pe care l-a avut într-unul dintre birourile PwC din Londra; timp de trei luni, ea a fost implicată în proiectul Paying Taxes, derulat de PwC în parteneriat cu Banca Mondială.

    „A fost un prilej să cunosc mulţi oameni, să leg prietenii, să mă bucur de atmosfera londoneză şi să învăţ multe lucruri care mă ajută şi astăzi în profesie”, îşi aminteşte Ruxandra Târlescu.

  • PwC: Industria de media si divertisment din România va atinge pragul de 3 miliarde dolari în 2019. Este cea mai mică piaţă din regiune

    Industria de media şi divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creştere cu 7,1% comparativ cu 2018, însă rămâne cea mai mică piaţă din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform celei de-a 20-a ediţii a raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2019-2023 (GEMO). Până în 2023, rata de creştere medie anuală va depăşi 6%, urmând ca valoarea pieţei să ajungă la 3,8 miliarde dolari, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă.

    „Urmând tendinţa globală, personalizarea şi digitalizarea sunt adoptate tot mai rapid şi pe piaţa de media şi divertisment din România, estimările raportului indicând că acest segment va avea cele mai mari rate de creştere până în 2023. Această evoluţie va genera o concurenţă tot mai agresivă pe piaţă, dar şi un val de investiţii în inovaţie. Rezultatul va fi o lume media în care consumatorii, inclusiv din România, vor putea controla şi selecta pe scară largă tipul de conţinut la care îşi doresc să aibă acces folosind mijloace tot mai diverse, fie că vorbim de dispozitive inteligente, soluţii Over-The-Top (OTT), casa inteligentă sau maşina conectată la internet”, spune Florin Deaconescu, Partener şi Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de tehnologie, Media şi Telecom, PwC România.

    Valoarea pieţei de servicii OTT (ex. Netflix şi HBO Go) din România a avut cea mai mare creştere pe piaţa media şi de divertisment, de circa cinci ori, din 2014 până în prezent, fiind estimată în acest an la 24 milioane dolari.  Până în 2023, va continua să fie cel mai dinamic segment din piaţa media, cu o rată medie anuală de 18,7%, ajungând la 44 milioane dolari.

    A doua cea mai mare creştere la nivelul pieţei este estimată pentru segmentul de jocuri video şi e-sports (sporturi electronice), de 10,79%, atingând 136 milioane dolari în acest an şi 187 milioane dolari în anul 2023. Pe al treilea loc se află publicitatea pe internet, cu un avans mediu anual de 9,5%, de la o valoare de 112 milioane dolari în acest an la 157 milioane dolari peste patru ani.

    Principalele concluzii ale raportului pentru România

    Cheltuielile pentru accesul la internet continuă să deţină prima poziţie la nivelul pieţei, de 43,5%, însumând 1,31 miliarde dolari. Până în 2023, acestea vor totaliza 1,77 miliarde dolari, reprezentând 46% din piaţă.Televiziunea şi conţinutul video consumat acasă vor avea o uşoară creştere, previzionată la 1,56%, care va genera venituri de 537 milioane dolari în 2023, comparativ cu 506 milioane dolari în 2019. Acesta este al doilea cel mai mare segment din România în termeni de venituri generate, după accesul la internet.

    În acest context,  veniturile  din publicitatea TV vor creşte de la un nivel estimat de 384 milioane dolari în acest an, la 529 milioane dolari în 2023, cu o rată de creştere medie de 8,5% pe an. După doi ani de scădere, segmentul radio, muzică şi podcast este aşteptat să crească de la 35 milioane dolari în acest an până la 41 milioane dolari, peste patru ani.

    În schimb, segmentul ziarelor şi revistelor tipărite din România îşi va continua scăderea din ultimii ani, în linie cu evoluţia globală, de la 89 milioane dolari în 2019 la 77 milioane dolari în 2023.  Potrivit raportului Reuters Institute Digital News Report, doar 18% dintre români mai citesc ştiri pe print, sursele online şi social media dominând consumul. Deşi citesc ştirile, în principal, pe dispozitive digitale, doar 11% din cititori plătesc pentru ştirile online.

    Piaţa de carte din România va urca de la 109 milioane dolari în 2019 la 119 milioane de dolari în 2023. Vânzarea de bilete va rămâne pentru industria cinematografică principala sursă de venituri, care vor atinge aproximativ 97 de milioane dolari până în 2023, cu o creştere medie anuală de 4,67%. Segmentul media B2B (Business to business) din România, care cuprinde anuarele şi cataloagele cu informaţii de afaceri şi publicitatea din acestea, revistele nişate, cărţile profesionale, târgurile şi expoziţiile, a fost evaluat la 265 milioane dolari în acest an, urmând să crească la 304 milioane dolari în 2023.

    Şi pentru piaţa de publicitate outdoor urmează patru ani cu o creştere anuală medie de 5,7%, de la 41 milioane dolari în 2019, la 51 milioane dolari în 2023.Comparativ, la nivelul Europei Centrale si de Est (ECE) piata de media si divertisment va avea un ritm mediu de crestere de aproximativ 5,7% si va ajunge la venituri totale de aproximativ 77 de miliarde dolari în 2023. Cea mai mare piaţă este Rusia, fiind urmată de Polonia şi Turcia.

    Raportul Global Entertainment & Media Outlook analizează 14 segmente ale industriei de media şi divertisment din 53 de teritorii şi facilitează compararea datelor referitoare la consumatori şi cheltuielile de publicitate. Segmentele acoperite de acest raport sunt; cărti, media B2B, cinema, acces la internet, publicitate pe internet, ziare şi reviste, muzică, radio şi podcasturi, publicitate outdoor, video OTT, televiziune tradiţională şi consum de video acasă, publicitate TV, jocuri video şi sporturi electronice, realitate virtuală.

     

  • O nouă piaţă pentru Big Four: PwC începe să auditeze şi companii de criptomonede

    Gigantul din Big Four, PwC, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă din lume, a adăugat auditul de criptomonede pe lista sa de servicii, încât compania se extinde înspre o clasă de active care este din ce în ce mai reglementată.

    Potrivit Bloomberg, mai multe echipe din PwC au proiectat instrumente pentru a putea verifica cheile private cu adresele publice din portofele electronice pentru criptomonede, a declarat Ralph Weinberger, head of PwC Global Assurance Methodology, Learning and Education Organization.

    Instrumentele de audit nu pot accesa codurile unice de securitate ale portofelelor pentru criptomonede, însă permit auditorului să verifice dacă respectiva entitate este unicul proprietar al portofoliului, spune Weinberger.

     

     

  • Studiu PwC: Costurile companiilor corecte au fost majorate de măsurile legislative fiscale suplimentare

    Măsurile legislative fiscale suplimentare impuse de autorităţi, controalele fiscale încrucişate şi concurenţa neloială sunt percepute de către majoritatea companiilor respondente în cadrul unui sondaj PwC România drept principalele consecinţe ale fenomenului fraudei de TVA asupra activităţii lor.

    „Autorităţile fiscale au impus în ultimii ani mai multe măsuri pentru a reduce frauda şi evaziunea fiscală, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat în ciuda dezavantajelor evidente şi a lipsei de garanţii că va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor oneşti, aceste decizii au mărit costurile şi au necesitat alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerinţele legale. În acelaşi timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic.

    Prin urmare, nu ne surprinde, deşi la prima vedere pare paradoxal, că societăţile au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei de TVA resimţit în activitatea lor este indus de măsurile legislative şi administrative ale autorităţilor luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul şi, implicit, de a sprijini contribuabilii corecţi”, declară Daniel Anghel, Partener şi Lider al departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro