BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Electrica pune România într-o altă lumină

    Grupul Electrica

    Motivaţie:
    Proiectul „Lumina în terapie de recuperare” a fost unul din cele cinci proiecte câştigătoare ale programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”, dezvoltat cu scopul de a susţine iniţiative ce pot aduce schimbări în cadrul societăţii, în domenii precum: sănătate şi servicii sociale, educaţie şi cultură. Proiectul implementat de asociaţia KinetoBebe are rolul de a le oferi copiilor cu deficit de intelect, ADHD, paralizii cerebrale, tulburări emoţionale, autism, tulburări de stres şcolar sau autism virtual acces la terapie de recuperare pediatrică de tip Snoezelen.

    Descrierea proiectului:
    Terapia Snoezelen este o terapie care conduce la starea de bine, de linişte şi de relaxare, reduce stresul, agresivitatea şi creează condiţii optime pentru asimilarea informaţiilor furnizate de celalalte terapii din programul terapeutic clasic. Proiectul „Lumina în terapia de recuperare”, implementat de Asociaţia KinetoBebe, va completa schema de terapie motorie şi psihică şi va facilita ameliorarea stării de sănătate pentru copii. Prin intermediul programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”  au fost dotate Centrele de Recuperare ale Asociaţiei KinetoBebe cu spaţii de dezvoltare senzorială, generată de terapia Snoezelen (supranumită şi terapia cu lumină), iar astfel 150 de pacienţi (copii şi bebeluşi) beneficiază zilnic de o nouă terapie, complementară programului clasic. Camerele senzoriale creează mediul favorabil de desfăşurare a terapiilor copiilor care s-au născut cu afecţiuni neurologice sau genetice. Astfel, în fiecare lună, în camerele senzoriale se desfăşoară peste 600 de ore de terapie. Prin folosirea kitului Snoezelen, se va putea interveni în cazul copiilor cu deficit de intelect, ADHD, paralizii cerebrale, tulburări emoţionale, autism, tulburări de stres şcolar sau autism virtual. Aceast kit se poate folosi şi de către copiii fără nevoi speciale, copii care doresc să se relaxeze, să participe la jocuri senzoriale, să îşi dezvolte inteligenţa emoţională. Două beneficii importante sunt stimularea limbajului şi facilitarea comunicării. Un alt rezultat important al proiectului urmează sa fie ghidul de bune practici pe care terapeuţii asociaţiei îl vor elabora, ghid care va cuprinde, în premieră, exemple practice de conduită din camerele senzoriale. Acest ghid are menirea să disemineze informaţia practică acumulată, dar şi să deschidă porţi de cunoaştere pentru alţi terapeuţi şi Centre de Terapie Pediatrică din România. Cele trei kituri Snoezelen au fost implementate în Centrele de Recuperare ale Asociaţiei KinetoBebe şi sunt folosite pentru terapie. Valoarea totală a proiectului este de 127.300 de lei, dintre care 60.300 de lei este suma oferită de către Electrica. 20 de kinetoterapeuţi, 6 psihologi dar şi grupe de voluntari, studenţi si practicanţi (care participă la diferite stagii în Asociaţia KinetoBebe) vor participa alături de pacienţi la şedinţele de terapie prin lumină, dezvoltându-şi, astfel, competenţele terapeutice, precum şi asimilând noi metode terapeutice şi programe complexe de terapie.

    Efecte:
    Proiectele câştigătoare au generat, până acum, efecte pozitive asupra unui număr de peste 25.000 de beneficiari, potrivit reprezentanţilor companiei. Pe durata restricţiilor de mobilitate, au fost oferite peste 1.000 de ore de terapie online, la care au participat părinţii a peste 160 de copii, prin intermediul grupului de suport KinetoBebe. De asemenea, peste 30.000 de persoane au accesat fişele cu exerciţii pentru acasă menite să contribuie la  dezvoltarea motorie a copiilor. Mai mult, părinţii au participat la webinarii care să îi ajute să înţeleagă evoluţia şi nevoile copiilor lor. 

  • Măgura zimbrilor, Armeniş

    Garanti BBVA

    Motivaţie:
    Garanti BBVA are o colaborare de lungă durată cu Worldwide Fund for Nature Association (WWF), demarată în 2010, când a fost lansat WWF Bonus Card, primul card de credit cu afinitate ecologică din România. Banca transferă 0,3% din valoarea tranzacţiilor efectuate cu acest card de credit către proiectele locale de mediu ale ONG-ului, fără niciun cost pentru posesor. Între anii 2010 şi 2020, Garanti BBVA a direcţionat 1,68 milioane de lei către WWF, pentru a sprijini o serie de proiecte locale cu impact pentru protecţia mediului. Prin intermediul WWF Bonus Card, angajaţii şi clienţii au şansa de a se implica în protejarea habitatelor naturale. Unul dintre aceste proiecte are ca scop conservarea Carpaţilor de Sud-Vest, unde WWF, cu sprijinul Garanti BBVA, derulează o iniţiativă ambiţioasă de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, într-un sit Natura 2000 de 59.000 de hectare. Acest program creează o oportunitate unică pentru revenirea faunei sălbatice şi dezvoltarea comunităţii locale, având ca scop principal conştientizarea micii comunităţi locale cu privire la importanţa patrimoniului natural şi cultural pe care ei îl numesc acasă. În acelaşi timp, proiectul îşi propune să susţină definirea unui cadru pentru dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei.

    Descrierea proiectului:
    Garanti BBVA şi ceilalţi parteneri implicaţi în proiect investesc în crearea unui model de dezvoltare durabilă în Armeniş, judeţul Caraş Severin, cunoscut şi sub numele de Măgura Zimbrilor, unde bunăstarea comunităţilor locale poate fi susţinută prin firme prietenoase cu natura şi conectate la cel mai mare plan naţional de reintroducere a zimbrilor din Europa. Obiectivul programului este înfiinţarea unui hub sau centru ecologic în care cercetarea conservării să fie apropiată de oameni, într-o manieră inovatoare, precum şi crearea unui cadru care să îi susţină pe studenţii, cercetătorii şi practicienii din mai multe discipline în dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei. Toate aceastea reprezintă, în acelaşi timp, şi o oportunitate pentru comunitatea locală de a oferi servicii de ecoturism. De asemenea, ţelul acestui program este ca zona să devină un centru de cercetare, care să ofere o oportunitate unică vizitatorilor de a simţi natura la faţa locului, în centrul local pentru vizitatori, precum şi prin evenimente tematice despre natură, organizate local. Prin acest proiect, Garanti BBVA îşi propune să creeze oportunităţi pentru ca vizitatorii să îi întâlnească pe localnici şi să cumpere produsele şi serviciile lor. Există mulţi localnici cu calităţi dovedite care pot lucra (ca angajaţi) sau pot oferi produse şi servicii specifice. Aproximativ
    20 de familii şi 50 de persoane sunt implicate, în mod constant, în acţiunile programului şi asigură mâncare tradiţională, cazare şi transport local. Peste 10.000 de euro au fost cheltuiţi în comunitatea locală, în primul an, de către vizitatori, studenţii care lucrează în zonă şi partenerii implicaţi în programul local dezvoltat.

    Efecte:
    Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt cei peste 150 de turişti care au vizitat zona, opt tineri specializaţi în conservarea naturii, care au lucrat în zonă, şi cele 20 de familii care pun la dispoziţie bunuri şi servicii pentru ospitalitate, realizate în cadrul comunităţii. De asemenea, programul are şi o serie de beneficiari indirecţi, printre care se numără 30 de localnici care au luat parte la ateliere de produse tradiţionale, pentru a împărtăşi din tehnicile meşteşugăreşti şi pentru a crea noi iniţiative comune pentru dezvoltarea comunităţii.

  • Dare 2 Care – Give Blood, Save Lives

    Accenture România

    Motivaţie:
    Pentru Accenture România, responsabilitatea este determinată de două caracteristici, spun reprezentanţii companiei, aflate într-o relaţie strânsă cu valorile companiei – grija şi respectul faţă de clienţi şi societate. Concret, proiectele de responsabilitate socială au drept trăsături comune faptul că se desfăşoară prin parteneriate solide, pe termen lung şi, mai mult decât atât, încurajează implicarea angajaţilor companiei. Accenture s-a implicat în mai multe proiecte centrate pe promovarea diversităţii la locul de muncă, susţinere pentru educaţie şi acţiuni de voluntariat. „Acestea din urmă le oferă angajaţilor noştri oportunitatea de a avea un impact semnificativ în comunităţile în care lucrează şi trăiesc”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Una dintre cele mai importante acţiuni de voluntariat a angajaţilor Accenture este „Dare 2 Care – Give Blood, Save Lives”, parte a programului de corporate citizenship al Accenture România. Fiind o companie care în România are peste 3.500 de angajaţi, reprezentanţii Accenture au văzut oportunitatea de a aduce o reală schimbare prin încurajarea şi facilitarea donării de sânge de către angajaţi. În anul 2019 au avut loc sesiuni trimestriale de donare la birou în toate oraşele în care Accenture are birouri locale, numărul total de angajaţi fiind de 400, în creştere faţă de anul anterior, chiar şi în aceste condiţii de pandemie. Pornit la iniţiativa unor angajaţi, programul de donare de sânge se află în al treilea an de implementare, iar numărul de donatorilor a crescut de la an la an în toate cele şase oraşe în care avem birouri.

    Efecte:
    În fiecare zi, la nivel naţional este nevoie de minimum 1.000 de litri de sânge, iar fiecare donare de sânge poate salva trei vieţi. Corelând aceste două aspecte cu procentul scăzut, de 2%, al românilor care aleg să se implice în această cauză socială, comparativ cu media de 10% la nivel european, „am considerat absolut necesară alăturarea noastră acestei cauze”, spun reprezentanţii companiei. Efectul campaniei de comunicare internă a fost creşterea numărului de donatori de la an la an şi mai ales în această perioadă când, din cauza pandemiei, s-a înregistrat o scădere drastică a numărului de donatori de sânge. „Planul nostru nu este doar să continuăm să punem în aplicare această iniţiativă, ci şi să o dezvoltăm: ne propunem să creştem constant numărul de donatori, acoperind toate cele şase oraşe în care avem birouri în România”, îşi descriu planurile referitoare la această campanie reprezentanţii Accenture România.

  • Parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai (UBB)

    MOL Romania Petroleum Products

    Motivaţie:
    Statisticile europene arată că România este pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenţilor de studii superioare (26% din totalul populaţiei în 2017). Sunt date care ne arată că este nevoie de susţinere pentru a creşte calitatea actului de învăţare şi pentru a face din universităţile româneşti un mediu atractiv pentru studenţi. În acest context, spun reprezentanţii companiei, parteneriatul reprezintă un angajament ferm al MOL România şi al Universităţii Babeş-Bolyai de a moderniza sistemul de învăţământ din România, prin adoptarea standardelor şi bunelor practici utilizate de cele mai prestigioase universităţi din lume, prin îmbunătăţirea condiţiilor şi infrastructurii de învăţare şi prin susţinerea unor metode inovatoare de învăţare, precum competiţiile de studii de caz în afaceri.

    Descrierea proiectului:
    MOL România şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca au încheiat în luna ianuarie 2020 un parteneriat pentru susţinerea activităţilor didactice şi a performanţelor academice ale studenţilor Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA). Valoarea totală a proiectelor susţinute de MOL România este de 50.000 de euro. Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai este responsabilă de implementarea propriu-zisă a proiectelor din cadrul programului.

    Efecte:
    Concret, MOL România finanţează în cadrul acestui parteneriat acordarea a 5 burse a câte 1.000 de euro pe an, timp de trei ani, organizarea competiţiilor studenţeşti pe teme economice în următorii 5 ani, respectiv dezvoltarea infrastructurii utilizate de studenţi în procesul de învăţare în afara sălilor de curs. Dezvoltarea infrastructurii de învăţare include crearea a 40 de puncte de studiu, respectiv birouri cu 2 locuri dotate cu elemente care asigură condiţii optime de învăţare pentru studenţi (scaune ergonomice, lampă de birou, staţie pentru încărcarea echipamentelor electronice, priză şi acces la internet), precum şi modernizarea şi renovarea unui spaţiu utilizat de studenţi pentru întâlniri, relaxare, învăţare şi discuţii în echipe sau pregătirea de proiecte. 

  • Bursa Proiectelor Şcolare

    Premium Porc Group

    Motivaţie:
    În cadrul activităţilor de CSR pe care le desfăşoară, Premium Porc Group are în vedere proiecte care ţin de mediu, valori locale, sănătate şi, mai ales, de educaţie, aceasta fiind un pilon important de implicare al companiei, deoarece prin educaţie, comunităţile se dezvoltă. De aceea, în urmă cu şapte ani, compania a lansat „Bursa Proiectelor Şcolare”, un proiect desfăşurat în judeţul Vrancea. Implementarea proiectului înseamnă parcurgerea unui proces complex şi implicarea mai multor resurse – de la angajaţii Premium Porc Group, la instituţii de învăţământ, cadre didactice, autorităţi şi instituţii locale de stat. Prin acest proiect, compania şi-a propus să vină în ajutorul copiilor şi, de asemenea, să fie un exemplu pentru ceea ce înseamnă implicarea mediului de afaceri în comunităţi. Iniţiativa Premium Porc Group se orientează către copiii din provincie la care, de cele mai multe ori, nu se ajunge. Importanţa deosebită a nivelului de educaţie din aceste comunităţi a determinat compania să îşi îndrepte atenţia anual spre copii, spre viitorul acestor comunităţi, iar accesul la informaţie şi educaţie din acest moment condiţionează dezvoltarea acestora.

    Descrierea proiectului:
    „Bursa Proiectelor Şcolare” îi invită pe elevii de gimnaziu din judeţul Vrancea să participe la un concurs pe echipe, pe o temă dată care vizează teme precum mediul înconjurător şi valorile locale. Echipele sunt formate din opt elevi şi un profesor coordonator. Marele premiu este în valoare de 17.500 de euro şi este oferit şcolii din care echipa câştigătoare face parte. Şcoala câştigătoare poate alege să investească premiul într-un laborator IT, un laborator de ştiinţele naturii sau un teren de sport. Pe lângă premiul cel mare, fiecare elev şi profesor coordonator din echipele aflate pe locul I, II, şi III este răsplătit pentru efortul şi contribuţia sa la proiect. Totalul premiilor oferite de către companie ajunge la aproximativ 23.000 de euro. Proiectul este organizat anual pe parcursul a două luni, noiembrie şi decembrie. Acesta implică o investiţie de aproximativ 34.000 de euro şi o resursă umană de zece persoane, angajaţi ai companiei Premium Porc Group.

    Efecte:
    În cadrul proiectului, compania a reuşit să doteze un număr de cinci şcoli din Judeţul Vrancea cu laboratoare IT. Dotarea acestor şcoli a presupus o renovare completă a respectivei clase dedicate laboratorului, care a fost ulterior mobilată şi utilată cu calculatoare, tablă interactivă, o imprimantă multifuncţională, totul pentru ca cei mici să înveţe într-un mediu propice unei dezvoltări adaptate realităţii şi să le fie satisfăcută nevoia de cunoaştere prin tehnologie. De asemenea, peste 30 de laptop-uri, 30 tablete şi 30 telefoane de ultimă generaţie au fost oferite fiecărui elev şi profesor coordonator din echipele câştigătoare, de-a lungul proiectului încurajând astfel folosirea tehnologiei. Prin participarea la acest concurs, compania şi-a dorit să îi stimuleze pe elevi să se implice în activităţi şcolare, să-i familiarizeze cu organizarea şi realizarea unui proiect de la concept până la susţinere în faţa a peste 500 de spectatori şi să le ofere bucuria unui adevărat spectacol.

  • Nu risipi cât poţi iubi

    Nestlé

    Motivaţie:
    În iunie 2020, Nestlé a lansat campania „Nu risipi cât poţi iubi”/ „Less Waste More Love”, un demers de responsabilitate socială menit să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător şi a resurselor naturale, ca parte a pilonului său de sustenabilitate. Nestlé România a demarat acţiuni dedicate informării şi conştientizării cu privire la trei aspecte semnificative pentru sustenabilitate: protejarea şi utilizarea apei în mod conştiincios, colectarea selectivă şi reciclarea ambalajelor şi reducerea emisiilor de carbon.

    Descrierea proiectului:
    „Less Waste More Love” face parte din pilonul Nestlé for a Waste Free World, care reuneşte toate acţiunile prin care compania urmăreşte ca, până în 2030, să aibă impact zero asupra mediului în toate operaţiunile sale. Pentru 2025, compania Nestlé reconfirmă angajamentul de a utiliza 100% ambalaje reciclabile sau reutilizabile. Inovaţia în domeniul ambalajelor, incluzând materialele noi, sistemele de reutilizare a recipientelor şi soluţiile de reciclare, reprezintă una dintre provocările principale pentru un viitor fără deşeuri. Pe lângă cercetările proprii realizate în cadrul Institutului Nestlé de Ştiinţe al Ambalajelor, compania a lansat anul acesta un fond de investiţii pentru start-up-uri care se concentrează pe dezvoltarea de soluţii sustenabile de ambalare, în valoare de 250 de milioane de franci elveţieni. La nivel global, Nestlé îşi intensifică eforturile în utilizarea responsabilă a apei şi se angajează ca întreg portofoliul Nestlé Waters să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025.
    Campania „Less Waste More Love” a cuprins trei componente de conştientizare derulate pe parcursul lunilor iunie-august: 1) reducerea consumului de apă în bucătărie, prin reţete inventive şi trucuri pentru reutilizare şi valorificare a fiecărei picături de apă; 2) reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi prin colectare selectivă şi reciclare şi 3) reducerea amprentei de carbon a fiecărui individ printr-o reinterpretare a modului în care ne raportăm la tehnologie, trafic şi stil de viaţă. În cadrul acestei componente de conştientizare compania a colaborat cu mai mulţi influenţatori, care au trasmis mesajele campaniei. Compania organizează toamna şi cea  mai amplă activitate de plantare, în cadrul căreia va fi lansat şi un raport extins de monitorizare a biodiversităţii în cadrul unor zone deja ecologizate în 2019 de către Nestlé. Această acţiune are loc în continuarea proiectelor iniţiate în 2019, când Nestlé România a desfăşurat mai multe acţiuni de ecologizare în Parcul Naţional Cozia – pe mai multe trasee turistice, pe malurile Dunării, precum şi de-a lungul râului Olt. Cu implicarea a peste 900 de voluntari, au fost colectate peste 50 de tone de deşeuri care au fost trimise către reciclare sau valorificare. În cadrul campaniei, Nestlé a pus la dispoziţia consumatorilor săi recipiente dedicate pentru colectarea selectivă a ambalajelor produselor Nestlé, urmând ca acestea să fie trimise către reciclare către partenerii autorizaţi. Aceste recipiente de colectare selectivă au fost amplasate în cadrul galeriilor Cora şi Carrefor din magazine selecţionate din Bucureşti şi Cluj.

    Efecte:
    Compania lansează produse cu o amprentă redusă asupra mediului, dar care contribuie şi la o dietă echilibrată, prin extinderea iniţiativelor din agricultură menite să contribuie la absorbţia carbonului şi prin promovarea tranziţiei către energie 100% regenerabilă în operaţiunile sale. Din 2010 şi până în prezent, Nestlé a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu peste 30% pe tona de produs. În acelaşi timp, la nivel global, Nestlé derulează peste 500 de proiecte de economisire a apei în fabricile sale, economisind 3,7 milioane de metri cubi de apă pe an, echivalentul a 1.500 de bazine olimpice de înot. Indicatorii de sustenabilitate pentru România arată o scădere de 88% a consumului de apă începând cu 2011, o scădere de 85% în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri şi o scădere de 72% în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon.

  • Mihaela Feodorof, Executive Coach and Business Consultant Performanceway si Owner Yourway Group: “Pericolele puterii”

    Linia fină între cine suntem ca personalitate la începutul acestui drum şi cine putem deveni pe parcursul lui, este foarte uşor de trecut.

    Despre acest fenomen ştim că se vorbeşte din vechime, când în Grecia antică înţelepţii spuneau: „Dacă vrei să vezi caracterul unui om, dă-i putere.” Sau prin credinţa exprimată de Abraham Lincoln, care spunea: „Vrei să cunoşti un om? Investeşte-l cu putere.” Între timp s-au scris cărţi şi s-a probat ştiinţific simptomatologia Hybris sau Hubris, cum o descrie David Owen, medic britanic şi fost ministru al muncii în anii ‘70. 

    M-am întors la această alterare a personalităţii de curând, când a trebuit să dau feedback, după mai multe formule de assessment, unei persoane care ocupa rolul de CEO. Formula narcisistică prin care percepea relaţiile sale, atât cu sine, cât şi cu ceilalţi, era o piedică evidentă în procesul său de transformare, cu efecte pe măsură în dezvoltarea companiei pe care o conduce.

    Îndoiala asupra oricăror opinii, cât şi ignorarea sau chiar imaginea sinelui atotştiutor îi determinaseră pe cei din preajma sa să-l izoleze sau să-şi păstreze opiniile pentru ei, ştiind că acestea nu vor fi luate în seamă, ci doar constant contraatacate.

    Lipsa atenţiei la detalii este unul dintre efectele imediate ale acestei deviaţii comportamentale, alimentând o viziune neancorată în realitate. De aici până la consecinţele în neconcordanţă cu aşteptările este doar o chestiune de timp. Rezultatele organizaţiei se deteriorează încet şi sigur, fără cale de întoarcere. Pentru că orice prilej de a îmbunătăţi situaţia se transformă în discuţii interminabile, purtate din orgoliu, şi uneori chiar în conflicte deschise.

    Cât de mult afectează aceste comportamente cultura organizaţională? Imens. Unii dintre membrii comunităţii vor lua drept exemplu aceste trăsături crezând că astfel se validează formula de leadership în companie. O altă parte a grupului se dezice de această formulă şi nu o investeşte cu încredere, generând un val de opoziţie făţişă sau prin discuţii de culise. Cunoscutele „bisericuţe” şi bârfele de la colţuri sunt ingredientele cele mai nocive ale comunicării informale din orice grup profesional sau de interese.

    La polul opus avem comportamentul salvator care se potriveşte ca o mănuşă rolului de conducător. Cu ceva timp în urmă, am scris cu multă credinţă un material despre smerenie şi cât de importantă este această calitate pentru un leader autentic. A fi smerit nu înseamnă să fii slab sau supus, ci este însăşi calitatea prin care ai măsura devenirii tale ca individ. Nu eşti, sau nu cauţi să fii altceva decât eşti. Dar cel mai important lucru, să ştii să-ţi iei această măsură în raport cu tine şi cu oamenii care te înconjoară.

    Am spus-o de mai multe ori şi nu voi înceta să o repet: Oamenii urmează oameni! Nu-i vei urma niciodată pe cei în care nu crezi, care nu te lasă să-i descoperi, să-i cunoşti, cu calităţile dar şi cu slăbiciunile lor. Nu o să-i crezi pe cei care au despre sine părerea că sunt perfecţi, că ei nu au greşit şi nici nu o vor face vreodată. Când vrei să pari altceva decât eşti, te încrezi în „chip cioplit” şi te îndepărtezi de tine şi de valorile tale, iar oamenii simt asta. Percep că îi ţii la distanţă şi de aici aroganţa, comportamentul blocant atât de frecvent întâlnit în proiecte de dezvoltare organizaţională. De aceea menţionez deseori nevoia de a ne întoarce, cu luciditate, la măsura noastră. În aceste condiţii, oamenii din preajmă se pot alinia şi urma leadershipul autentic şi nu „chipul cioplit”.

    Cum se probează această formulă? Prin claritate, coerenţă şi consecvenţă.
    • Claritate în declaraţii şi comunicare
    • Coerenţă între declaraţii şi fapte (proba angajamentului luat)
    • Consecvenţa cu care acţionez în sensul angajamentului asumat.
    Este formula celor 3C pe care o aplic atunci când lucrez cu cei pe care-i însoţesc în procesele de dezvoltare individuală, care vor produce rezultate favorabile, de această dată, companiilor.  Mă ajută să rămân la rândul meu „clean and clear for the client”, adică să-i oglindesc cu claritate şi obiectivitate în demersurile lor de transformare.
    Orice abatere de la oricare dintre aceste comportamente este sancţionată de cei care ţi-au acordat încrederea lor.

    Cum să eviţi această capcană?
    • Construieşte o relaţie onestă cu tine. Alocă-ţi timp de reflecţie, nu te pripi să demonstrezi nimic nimănui. Nici măcar ţie.
    • Fii conştient de factorii care te determină să acţionezi sau să angajezi demersuri riscante;
    • Cere părerea celor din echipă, ascultă-le opiniile fără să-i întrerupi chiar dacă ai deja (sau crezi că ai) soluţia potrivită. Chiar şi dacă ai auzit tot ce aveau de spus, mai pune câteva întrebări suport, astfel încât să fii sigur că şi interlocutorul tău a cugetat şi a venit măcar cu o rezolvare a situaţiei.
    • Cântăreşte-ţi cu obiectivitate intervenţiile, cere feedback de la mai multe persoane din diverse perspective;
    • Fă curat în relaţii trecându-le prin filtrul provocărilor. Nu hrăni interacţiunile submisive, acestea sunt oglinzi false care îţi facilitează blocajele.
    • Investeşte în dezvoltarea ta, măsoară-ţi progresul, nu te culca pe o ureche. Aminteşte-ţi că cel mai greu lucru este să te menţii acolo sus unde ai ajuns şi că ochii tuturor sunt îndreptaţi către tine.
    • Vorbeşte limpede, nu ascunde sub „preş” aspectele mai puţin plăcute, discută despre vulnerabilităţile tale şi ale companiei. Aroganţa de a te crede invincibil este calea sigură spre declin. 

  • Adrian Netea, director de investiţii Morphosis Capital: „Îmi doresc să fiu responsabil de mari investiţii private”

    Rol ocupat în companie: În cadrul Morphosis Capital, rolul meu este să identific oportunităţi de investiţii, companii cu potenţial semnificativ de creştere, de a evalua aceste businessuri şi de a crea un model financiar şi un plan de afacere pe baza strategiei stabilite împreună cu fondatorul şi managementul companiei. Strategia stabilită pentru fiecare companie nu este o descriere generală a direcţiei de dezvoltare, ci constă în acţiuni specifice pe care managementul companiei se comite să le facă în următorii 3-5 ani de la momentul investiţiei Morphosis Capital. Luând în considerare că nu suntem consultanţi temporari într-o tranzacţie, ci fondul de investiţii devine acţionar al afacerii după ce „se bate palma”, suntem responsabili împreună cu managenentul companiei de strategia şi planul de dezvoltare ale acesteia, ce trebuie planificate într-un mod foarte realist şi pragmatic, iar asta îţi oferă un sentiment de responsabilitate foarte ridicat.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Anterior, în cei 3 ani petrecuţi la  Ernst & Young am participat la peste 20 de proiecte de evaluare de business şi planuri de afaceri pentru diverse fonduri de investiţii şi antreprenori. Din experienţa mea, avantajul cel mai mare în a fi consultant al unei multinaţionale, fiind implicat în multiple proiecte simultan din industrii complet diferite, este că dezvoltă o anumită disciplină de organizare internă şi o gândire analitică şi structurată. Începând cu 2016, am fost manager de investiţii la Brico Depot, iar în 2017 am fost implicat în achiziţia Praktiker, o tranzacţie de 16 milioane de euro, prin care grupul Kingfisher a cumpărat cele 26 de magazine Praktiker.
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi doresc să fiu responsabil de mari investiţii private, lucrând umăr la umăr cu cei mai importanţi antreprenori din România în elaborarea şi implementarea unei strategii de dezvoltare accelerată a companiilor lor. Totodată, am avut noroc de-a lungul carierei în a lucra cu persoane ce au fost adevărate exemple de leadership pentru mine. Una din provocările mele actuale şi în următorii ani este de a motiva echipa de analişti pe care o conduc astfel încât să fim cu toţii dedicaţi cu entuziasm obiectivelor companiei şi să am un rol important în dezvoltarea lor profesională.
    CEO/Antreprenor admirat: Sunt mulţi antreprenori şi manageri români pe care îi respect şi îmi este greu să numesc o persoană, pentru că am învăţat câte ceva de la fiecare. Dacă ar fi totuşi să aleg, aş spune că îl admir pe Iulian Stanciu de la eMAG pentru capacitatea de a transforma de-a lungul anilor un magazin online în cel mai mare marketplace online cu un branding foarte puternic şi o impresionantă eficienţă logistică, pe Lars Wiechen de la Deloitte pentru abilitatea de a construi şi motiva echipe sau pe Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria, pentru integritatea şi responsabilitatea cu care au dezvoltat businessuri.

    Profilul lui Adrian Netea a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.

  • Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

    Energia, determinarea şi pasiunea nu mai erau de ajuns pentru micii antreprenori în contextul pandemiei de Covid-19. Mulţi nu le mai dădeau nicio şansă, erau primii care urmau să fie măturaţi de puternicul val al crizei. Primii care ar fi depus armele, ar fi abandonat proiectele şi s-ar fi retras în linişte pentru a o lua din nou de la capăt când pandemia se va fi încheiat. În fond ce aveau de pierdut? Unu, două locuri de muncă, vânzări de câteva zeci, poate sute de mii de lei, investiţii susţinute în mare parte din economiile proprii sau din mici credite, chiar de nevoi personale. Abandonau acum şi o luau iar de la capăt. Unii mai făcuseră asta deja. Dar nu. Mulţi dintre ei s-au ambiţionat, au căutat soluţii, au strâns din dinţi şi au reuşit.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferea: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână. Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei din Bucureşti, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani.
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.
    Eematico este doar unul dintre multele proiecte pornite de la zero în ultimii ani în România care s-a repoziţionat în contextul crizei economice provocate de criza sanitară. De ce este importantă rezistenţa lor? A micilor afaceri? Care e rolul lor în economia mare?
    Afacerile mici din România, microîntreprinderile, firme cu cel mult 9 angajaţi şi maximum 2 mil. euro vânzări, reprezintă 12% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, dar 30% din profitul net raportat de firmele de pe piaţa locală.
    Cu afaceri de
    203,6 miliarde de lei (43 miliarde de euro) în 2019, ultimul an pentru care există date publice consolidate la Registrul Comerţului, microîntreprinderile au cel mai redus impact la nivel de cifră de afaceri în economie, dar profitul net de peste 43 miliarde de lei (9 miliarde de euro) generat de aceste firme le situează pe locul doi în economie după firmele mari. Spre comparaţie, firmele mijlocii au afaceri cu 65% mai mari decât microîntreprinderile, dar un profit net total la jumătate faţă de cel al micilor antreprenori, arată o analiză pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
    Cifra de afaceri a microîntreprinderilor s-a majorat cu 9% în 2019 faţă de 2018, iar în ultimul deceniu acelaşi indicator a crescut cu 60%. Profitul net al acestor firme a avansat cu 16% în ultimul an şi cu peste 200% în ultimul deceniu, avans care a determinat ca micile afaceri să contribuie cu aproape o treime la profitul net total raportat de firmele din România.
    În statistici ele sunt microîntreprinderi, cea mai numeroasă „clasă” din businessul românesc –  90% din total. Noi le spunem Afaceri de la zero. În mai 2019, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania au pornit un proiect dedicat micilor antreprenori, celor care au pornit de la zero, celor care şi-au riscat economiile pentru a investi în afaceri mici, celor care au renunţat la joburi în multinaţionale pentru a deveni antreprenori, celor care nu au fost niciodată angajaţi, dar au ştiut de la început că au o idee, un produs sau un serviciu cu care vor să ajungă la consumatori.
    Prin numărul de locuri de muncă create, prin modelele de business pe care le aduc în economie, prin nişele pe care reuşesc să le acopere, cele mai mici firme din România sunt un nucleu vital pentru business. Şi ele reuşesc să rămână în picioare.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.

     

    Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani

    8.000  de euro, valoarea unui grant de la UniCredit Bank câştigat de Eematico pentru dezvoltarea unei platforme online de învăţare

    “Să nu ne dăm în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut”

    „Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul atunci când totul s-a închis sau am trecut prin situaţii limită. Să rămânem atenţi şi să înţelegem bine ce ni se întâmplă şi care erau acele lucruri de care ne puteam agăţa. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa de colaboratori, să găsim soluţii împreună. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi – în acest mod am reuşit să venim cu o soluţie online inovativă într-un timp care ni s-ar fi părut oricând altcândva imposibil. Să fim optimişti. Să avem încredere în continuare în ideile noastre noi. Să fim îndrăzneţi. Să credem. Să ştim la ce să renunţăm: am vândut tot ce am putut vinde, am renunţat la spaţiile în care am ţinut cursuri
    5 ani de zile, am redus echipa, nu înainte de a fi făcut tot ce ne-a stat în putinţă să îi ţinem cât mai mult, în speranţa că poate lucrurile se vor aşeza din nou. Să fim recunoscatori”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a pornit de la ideea de a organiza cursuri de bricolaj pentru copii, prin joacă, un proiect care a adunat în cinci ani peste 4.500 de participanţi. 
    Pentru Eematico 2020 „este de departe cea mai dificilă perioadă prin care am trecut”. În martie 2020, în numai o zi, proiectul de educaţie construit de Ion Neculai împreună cu alţi parteneri s-a trezit fără nicio activitate în desfăşurare în condiţiile în care avea 35 de grupe în şcoli şi grădiniţe şi încă nouă la centru. Şi totuşi proiectul a mers înainte, ghidat de ambiţia fondatorilor, de copii şi părinţi care nu au renunţat la cursuri şi tabere, dar şi de partenerii din mediul de business.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferă: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână (Fundatia Erste – n. red). Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare.”
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.În plină pandemie, Ion Neculai şi Eematico au făcut pentru Fundaţia UiPath 160 de kituri de materiale de arhitectură şi apoi  16 ateliere online cu 160 de copii din comunităţile sprijinite de ei. „Să nu ne dam în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut” – asta a învăţat echipa Eematico în cel mai greu an de la înfiinţare.

    Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, de scutece din bambus pentru copii

    Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.
    Ea a lucrat şase ani pentru Procter & Gamble, gigantul american din segmentul bunurilor de larg consum nealimentare, iar timp de doi ani a avut în portofoliu brandul Pampers. Atunci şi-a dezvoltat cunoştinţele cu privire la domeniul scutecelor, ceea ce a impulsionat-o să creeze chiar ea un brand.
    „Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu. Mi-am dat seama că e mai important decât oricând suportul pe care îl acorzi clienţilor – livrare rapidă, plăţi sigure, proceduri de retur uşoare şi asistenţă oricând e nevoie.”
    Aşa că, pentru a supravieţui, s-a concentrat pe client şi pe experienţa lui. A adus produse noi în portofoliu, a reuşit să reducă timpul de livrare la 24 de ore pentru 90% din comenzi şi a continuat să livreze produse calitative.
    „De asemenea, impactul pandemiei este considerabil atât în timpii de transport internaţional, cât şi în costurile aferente. Aşa că am învăţat să planific totul mult mai din timp şi să las loc pentru neprevăzut. Sunt însă optimistă pentru viitor, voi continua lansările de produse noi şi comunicarea deschisă cu consumatorii Zuluff”, spune Ana Voicu.
    În timpul stării de urgenţă generate de pandemie, antreprenoarea a ales să aducă o gamă mai mare de produse pe site-ul ei, astfel că a devenit şi distribuitor al unor jucării de dentiţie din lemn de tei fabricate în România, dar şi al unor haine moi, din materiale naturale, tot pentru copii.

    Ioana Coca
    cofondator al brandului de bere artizanală Oriel, cu venituri de 200.000 de lei în 2019, duble faţă de 2018
    59
    de microberării erau în România în 2019, un segment care a crescut de la zero în numai un deceniu. În 2020, în perioada ianuarie-august, au fost eliberate autorizaţii pentru alte 17 microberării, arată datele Asociaţiei Berarii României
    „Pentru o microberărie artizanală nu a fost cea mai fericită perioadă mai ales cu partea de HoReCa suspendată, dar am reuşit să mergem înainte. Ne-a ajutat foarte mult magazinul online, în lockdown a fost singura sursă de venit şi în martie chiar am avut cea mai bună lună în vânzările online”, spune Ioana Coca, cea care dezvoltă alături de Laurenţiu Mândrilă brandul de bere artizanală Oriel.
    Povestea microberăriei Oriel Beer din Bucureşti a început în urmă cu zece ani, când Ioana Coca şi asociatul său Laurenţiu Mândrilă au descoperit berea artizanală şi au încercat să creeze anumite reţete acasă şi „dintr-o joacă“ au făcut 20 de litri de bere artizanală pentru ei şi prieteni. Brandul Oriel a apărut pe piaţă şapte ani mai târziu, în decembrie 2017,
    iar acum este prezent în
    37 de localuri din ţară şi anul trecut veniturile s-au ridicat la 200.000 de lei, duble faţă de 2018.
    Cum au supravieţuit ei? Muncind zi de zi pentru a onora comenzile plasate în magazinul online şi pentru a livra berea acasă la consumatori.
    „Lumea chiar stătea în casă şi bea multă bere craft, în timp ce eu şi Laurenţiu ne ocupam de zor de pregătirea coletelor. Era un întreg proces pentru că aveam grijă la igienă, stăteam cu măsti, mănuşi, dezinfectant etc. Noi nu am întrerupt deloc activitatea şi am continuat producţia în tot acest timp. Ţin minte că stăteam cu declaraţiile pe propria răspundere completate zilnic şi chiar ne gândeam cum să explicăm poliţiei când ne oprea noaptea, pe stradă, că noi îmbuteliem manual
    1.000 de sticle de bere şi durează până după miezul nopţii acest proces. Dar lockdown-ul s-a terminat destul de repede, acum lumea comandă mai puţin acasă, dar am avut noroc cu vremea bună şi cu terasele care au comandat pe timpul verii”, completează Ioana Coca.

    Marius Strãtilã, fondator al Massif Experience, care organizează de câţiva ani tururi ghidate în zonele montane din România

    Cu 20% au fost reduse preţurile activităţilor Massif Experience
    „Am crezut că nu o să meargă când am văzut situaţia, mai ales că eu lucrez cu turişti străini. Teama mea principală a fost că n-o să mai lucrez deloc. Au venit însă turiştii români, cu care a fost mai greu, pentru că nu au cultură sportivă, dar cu ajutorul lor am reuşit să supravieţuiesc”, povesteşte Marius Strătilă.
    Ca să ajungă mai repede şi mai clar la noul său public, a tradus întregul site în limba română şi a ales să scadă preţurile tuturor activităţilor cu 20%. Nu a renunţat însă la filosofia lui, de a oferi „experienţe faine” în grupuri mici.
    „În septembrie îmi fac din nou puţin griji. S-au anunţat noi ajutoare de la guvern, aşa că o să aplic pentru ele, să obţin maximum 200.000 de euro nerambursabili. Cu aceşti bani vreau să construiesc ceva adiacent proiectului meu. Asta înseamnă că, pe lângă echipamentele pe care vreau să le cumpăr, intenţionez să fac şi un spaţiu într-o casă, cu o zonă de închiriat în regim Airbnb, iar jos să am biroul. E un model pe care l-am văzut afară şi merge bine. Turiştii poate au nevoie şi de cazare şi îşi pot alege echipamentele de la parterul locului în care se cazează”, spune Marius Strătilă.
    Tururile pe care le organizează el sunt în munţii din jurul Braşovului – Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Postăvaru, Tâmpa, Ciucaş şi Piatra Mare.

    Andreea Madlen Mãrgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania

    Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe.
    „Cum spun unii oameni, foarte haioşi de altfel, că anul 2020 nu se ia in calcul, că nu trecem acest an în palmaresul de victorii, dar mai ales provocări, eu aş spune că pentru antreprenori gluma asta e mai puţin simpatică. În special pentru antreprenorii proaspeţi, dar mai ales pentru aceia ale căror businessuri au fost serios afectate de pandemie. Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe. Putem chiar să ne gândim la diversificarea obiectului de activitate, de ce nu, la mutarea afacerii mai mult in online, acolo unde este posibil”, spune Andreea Madlen Mărgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania.
    În oraşul Făgăraş, Andreea Mărgescu, de profesie economist, pictează zi de zi desene şi mesaje pe cămăşi, iar într-un an şi jumătate a realizat peste 300 de modele care au ajuns la cliente din toată ţara. Am trecut prin mai multe provocări, dar şi schimbări. Iniţial, cu materialele pe care le aveam pe stoc am făcut măşti, apoi după ce s-a ridicat starea de urgenţă, lucrurile au revenit încet încet aproape la normal şi continuă să existe, suprinzător, o creştere a vânzărilor pe partea de articole vestimentare pictate. Consider că lumea se va îndrepta din ce în ce mai mult către lucruri unicat, făcute cu drag şi dedicare”, spune ea.
    Tânăra antreprenoare se pregăteşte de lansarea propriului magazin online, madlen.ro, unde vor fi disponibile o parte dintre produsele create.

    Andreea Filip, a creat businessul Studium, un concept de abonament care presupune livrări periodice de flori la uşa clientului

    „Primele trei săptămâni de izolare au fost cele mai grele – importurile de specialităţi au fost aproape oprite şi mai totul a îngheţat sub umbrela anxietăţii generale. Însă, din momentul în care ne-a fost clar că vom petrece mult timp acasă şi că avem nevoie să facem din casă un acasă, criza s-a transformat într-o oportunitate incredibilă pentru noi. Florile au devenit doza de normalitate”, spune Andreea Filip.

    S-a aprovizionat, în proporţie de 80%, din producţia locală de flori. Tatăl ei, care de obicei o ajută cu livrarea, a rămas acasă, pentru a se proteja. Astfel, preluând responsabilitatea livrărilor directe, Andreea s-a încărcat prin zâmbetele clienţilor ei.
    „Se vedeau prin mască, da. Am dăruit multe buchete bunicilor, ca urmare a unui mesaj postat în social media, în care ne deschideam pro bono spre a duce flori celor rămaşi singuri, pentru protecţia lor.”
    Ce îşi doreşte Andreea Filip acum este să ducă povestea Studium către managerii care se gândesc la o redefinire a spaţiilor de birouri, a relaţiei angajaţilor cu revenirea treptată la birouri, cu multe reguli, distanţare şi, poate, anxietate.

    Lidia Nicolae, creator al brandului Ceramical, un atelier din Siliştea Snagovului unde produce căni, boluri, obiecte de decor


    “Suntem foarte atenţi la schimbările pe care le percepem din partea publicului, conştientizând că deciziile de achiziţie se iau mai greu şi timpii de conversie sunt şi vor deveni din ce în ce mai lungi”

    „Spre norocul nostru, în februarie-martie, când a început pandemia, dirijasem deja businessul spre zona de online şi, ca urmare, imediat ce toată lumea a rămas acasă, am concentrat o mare parte din eforturi spre marketing”, îşi aminteşte Lidia Nicolae, antreprenoarea din spatele Ceramical.
    S-a pomenit, practic, cu o nouă realitate, mai exact cu o supraaglomerare de afaceri care încearcă să acapareze publicul în acelaşi timp şi acelaşi spaţiu – virtual. „Dacă la începutul pandemiei ne-am îndreptat atenţia spre faptul că oamenii au început să-şi îmbunătăţească sau să schimbe felul de a trăi, ulterior am înţeles că elementul de încredere în cine suntem şi ce facem este determinant pentru a putea supravieţui acestor vremuri.”
    Aşa că a înţeles că acum trebuie ca ea, împreună cu soţul ei, de asemenea implicat în afacere, să fie dispuşi la sacrificii mai mari decât în vremurile obişnuite. Înainte de Ceramical, ea a lucrat ca graphic designer la o companie de marketing research. Este absolventă a Universităţii de Artă, pe care a absolvit-o în 2010, a făcut şi un master în Grafică, apoi şi-a continuat şi cariera artistică în paralel cu jobul. După ce vremurile se vor linişti, spune Lidia Nicolae, se gândeşte să deschidă şi un punct fizic de vânzare pentru produsele Ceramical.

    Adina Humă & Linda Vasilescu, fondatoare ale R-Create, o soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele
    „Toată perioada pandemiei ne-a surprins în ajunul lansării unui produs pe piaţă,  deci cu o miză concretă, şi a fost un prilej de accelerare a unor procese. În primul rând, ne-am sudat noi ca echipă şi am testat, fără niciun training, un mod de lucru foarte agil, înţelegând chiar din prima săptămână că orice am face, nu trebuie să aşteptăm să treacă, pentru că va dura. Principalul mod de supravieţuire a fost să ne găsim sursele de informare corecte şi să separăm, pe cât posibil, manipularea şi confuzia de informaţia corectă”, spune Adina Humă.
    Concret, ideea lor funcţionează astfel: atunci când comanzi de la magazinele partenere R-Create, poţi bifa opţiunea de ambalaj returnabil. Magazinul va împacheta produsele în geanta R-Create, în locul variantei clasice, de unică folosinţă. La livrare, desigilezi geanta, preiei produsele comandate, iar ambalajul rămâne la curier. Parteneriatele lor de până acum au fost cu FAN Courier şi Cărtureşti.
    „Ce am învăţat în acea perioadă ne ghidează şi acum: să găsim soluţii concrete, ţinând cont de restricţiile exterioare şi să integrăm în mod foarte agil feedback-urile clienţilor, pentru a deveni în mod accelerat competitivi pe o piaţă în schimbare. Cred că în ADN-ul unui antreprenor este să transforme problema în oportunitate şi e un moment de aliniere cu parteneri cu care avem valori comune, pentru a naviga aceste timpuri împreună”, mai spune Adina Humă, una dintre fondatoarele R-Create.
    Ea şi Linda vor să introducă opţiunea de ambalaj returnabil în cât mai multe magazine online, pentru a observa rata de adopţie la nivelul consumatorilor. Mai mult, cele două antreprenoare lucrează la un parteneriat astfel încât genţile cu grad prea mare de uzură să fie reciclate la finalul celor 20 de cicluri de folosire.

    Aaron Balazs, fondator al Bikkla, un centru de închiriere cu biciclete electrice în zona Lacul Roşu

    „Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice.”

    „Nu a fost nevoie de mare supravieţuire. Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice. Deşi turiştii străini aproape că au lipsit, turismul local a înflorit. Am reuşit să deschidem un al doilea centru de închirieri în Borsec. Am făcut şi unele investiţii pe termen lung, suntem în plină restructurare privind prezenţa online şi din octombrie începem recrutarea francizaţilor pentru sezoanele următoare. Per total suntem sănătoşi atât personal cât şi privind businessul şi ne uităm cu planuri concrete spre viitor”, spune Aaron Balazs, fondator al Bikkla.
    Aaron Balazs este absolvent de Arte la Cluj, fost director de creaţie în Bucureşti, antreprenor 100% în Gheorgheni (judeţul Harghita), oraşul său natal. Pe pagina sa de Linkedin, Aaron scrie „fondator, CEO şi menajeră la Bikkla“ – un proiect născut în 2018 în zona Lacului Roşu, din apropiere de Gheorgheni, un proiect care creşte şi se dezvoltă în prezent împreună cu un alt antreprenor (Szakacs Botond – Eco Tiny House) franciza Bikkla – căsuţa pe roţi echipată cu 6, 12 sau 24 de biciclete electrice, gata de închiriat în zone turistice.

    Roxana Gordan, produce lumânări sculptate într-un atelier improvizat în curtea casei părinţilor ei, din Urlaţi, judeţul Prahova

    „Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale.”

    „Când a început nebunia, manufacturam în special lumânări sculptate manual, care se pretau pentru evenimente mari, de genul nunţilor şi al botezurilor, precum lumânări de biserică sau mărturii. Aşa că, atunci când au început să se anuleze aceste evenimente, am înţeles imediat că firma noastră va avea de suferit. Tocmai de aceea, am adus noi produse în portofoliu: aranjamente din flori de săpun, brăţări cu flori naturale uscate prinse în răşină, lumânări din ceară de albine, lumânări de aromaterapie cu fitil de lemn şi uleiuri esenţiale şi nişte minunate lustre retro cu sfoară mărinărească şi unele colivii de metal”, spune Roxana Gordan.
    Aceasta a fost strategia care a făcut ca Sorrisi să nu se ducă în jos din cauza pandemiei, ba chiar dimpotrivă, vânzările au crescut. „Încă suntem pe val, chiar dacă am fi avut toate şansele să fim pe fundul mării. Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale. Am încheiat deja colaborări cu alţi artizani, pentru nişte coliere şi brăţări din mărgele.”
    Roxana se gândeşte chiar să deschidă un punct de vânzare, când lucrurile se vor stabiliza. „Din păcate, magazinele din Italia şi din Franţa care cumpărau de la noi sunt închise acum, aşa că s-a pierdut puţin acolo. Oricum, atâta timp cât vindem online, cred că vom rămâne în picioare.”

    Silvia Buzori, fondatoare a brandului Săpun Natural

    “Prezenţa Săpun Natural este 100% online, exclusiv pe site-ul propriu şi pe pagina de Facebook, de aceea mi-a fost uşor să-mi păstrez clienţii şi în perioada de pandemie, când toată lumea s-a mutat online.”

    „Chiar dacă spălatul pe mâini trebuia să fie un obicei normal, realitatea este că în ultimele şase luni am vândut mai multe săpunuri solide şi lichide decât am făcut-o în perioade similare din ultimii trei ani. Pun această creştere pe seama conştientizării că, dacă acum trebuie să ne spălăm mai des decât înainte, este indicat să o facem cu produse naturale”, spune Silvia Buzori.
    Temerile în privinţa viitorului au determinat-o să fie mai atentă la investiţiile programate şi astfel a ales să lanseze mai puţine produse noi. Rata de retur a crescut şi ea, mai ales în lunile de vară, dar s-a păstrat la un nivel mic.
    „Prima jumătate a lunii septembrie a fost una slabă din punct de vedere vânzări, dovadă că oamenii s-au concentrat mai mult decât în alţi ani pe începerea şcolii şi pe cheltuielile aferente. Sper ca finalul de an să fie unul bun, pentru că dacă nouă ne merge bine şi clienţilor noştri le va merge la fel, ceea ce va însemna că această nouă criză s-a terminat.”
    Producţia pe care o face Silvia Buzori are loc într-un atelier de lângă Bucureşti, iar gama de produse include, pe lângă săpun, şi creme, săpun lichid, şampon, gel de duş, uleiuri de corp, unturi pentru corp, ape florale.
    În total, sunt peste 50 de produse sub brandul Săpun Natural.

    Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii
    „Supravieţuire – asta simţim că se întâmplă în ultimele luni, e greu să ne focusăm pe o creştere, când vedem şi simţim ce se întâmplă în piaţă”, spune Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii.
    „Ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult în acea perioadă, şi ne ajută în continuare de fapt, este faptul că ne-am focusat pe dezvoltarea de parteneriate cu diverşi colaboratori din ţară. În continuare simţim că asta e cheia succesului pentru noi şi în direcţia asta vom continua în viitorul apropiat.”
    Incertitudinea care a venit odată cu starea de urgenţă l-a afectat pe Vlad Farcău, însă încet-încet, chiar şi în timpul pandemiei, oamenii au început să se relaxeze şi acum poate deja să observe un tipar de creştere pe care vrea să-l menţină.
    „Focusul nostru pentru perioada următoare este găsirea de unu-doi parteneri mai mari, care să ne ofere o siguranţă prin constanţa comenzilor. Predictibilitatea este unul din cele mai importante elemente în această perioadă.”
    Un lucru foarte important este de asemenea lărgirea portofoliului de produse, pentru a putea acoperi o piaţă cât mai largă de clienţi.
    „Ce este oarecum dezamăgitor pentru mine este faptul că ajutoarele oferite de stat în contextul repornirii economiei pare că nu au fost gândite deloc pentru firme mici, ca noi. În cel mai bun caz, vom putea aplica pentru acele microgranturi de 2.000 de euro”, mai spune Vlad Farcău.

    Marieta Kojanov Si Dan Govella, fondatori ai Ralitza, un atelier în care croiesc şepci de diverse tipuri, bretele, cravate, papioane, eşarfe şi alte accesorii

    „Ne-am dat seama de gravitatea situaţiei şi am încercat să ne ţinem clienţii cât mai conectaţi la activitatea noastră, prin modele noi, pe care de mult timp îmi doream să le am în colecţie, dar nu reuşeam”

    „Prin colecţia de măşti asortate cu şapca, ce ne-a adus o frumoasă colaborare cu Londra; am implementat serviciul de restilizare a hainelor; am oferit clienţilor calitatea de «membru Ralitza» şi reduceri de 10% pe viaţă pentru vânzări mai mari de 750 de lei”, spune Marieta Kojanov.
    Au început să posteze testimoniale live ale clienţilor brandului pe reţelele de socializare şi, în general, au ales să fie mult mai activi în Social Media.
    Marieta Kojanov a lucrat vreme de 24 de ani în domeniul textilelor, pentru branduri precum Bigotti sau Massini, ca şef de secţie în departamentul de confecţii, specializându-se în cămăşi pentru bărbaţi. Odată cu Ralitza, a decis să-şi pună experienţa la bătaie. De la papioane, portofoliul s-a diversificat şi cu alte accesorii, precum eşarfe, bretele, batiste. De-a lungul anilor, cei doi antreprenori au investit peste 80.000 de euro.

    Alina Mitrică, promovează covoarele româneşti tradiţionale, pe platformele online de socializare, sub umbrela „Made with love”
    „Fiind în online şi în zona de amenajări de casă, lucrurile au fost ok. Noi suntem orientaţi către piaţa externă, iar principala problemă este întârzierea livrărilor, în rest lucrurile merg bine”, spune Alina Mitrică.
    De anul trecut, când a creat Made with love, până acum, Alina Mitrică a vândut câteva zeci de covoare, cele mai multe plecând în afara ţării. Printre cumpărători se numără atât români stabiliţi în străinătate, cât şi străini cu afinitate pentru astfel de produse artizanale. Cele mai multe covoare vândute de ea se află acum în case din Franţa, însă a livrat şi în Australia, Statele Unite ale Americii sau Canada.
    Pentru a duce tradiţia mai departe, ea vrea să pună bazele unui atelier, în localitatea din care provin bunicii ei, Amărăştii de Jos, judeţul Dolj.

    Andra Berilă & Bogdan Crivoi, fondatori ai studioului de animaţie 2D Skeptic Dog
    „Primul nostru gând în luna martie a fost: Sper să primim toţi banii pentru ultimele facturi! Apoi am înţeles mai bine ce se întâmplă, a trecut panica de moment şi am început să ne gândim la soluţii. Primul lucru a fost să începem să lucrăm toţi de acasă şi să renunţăm la chiria pe care o aveam pentru sediul studioului. Partea bună e că toate cheltuielile erau oricum în funcţie de activitate, adică nu aveam prea multe costuri fixe”, spune Andra Berilă.
    Au continuat să aibă clienţi şi să lucreze de acasă, bilanţul contorizând doar câteva proiecte amânate, dar nimic anulat. Din iunie, ritmul de lucru a început treptat să-şi revină.
    „Iar acum, din septembrie, pare că sunt mai multe proiecte pe animaţie.”
    Totuşi, munca din birou era mai relaxantă şi mai eficientă, iar atmosfera era în mod cert alta decât cea de lucru din casa fiecăruia. Dar Andra şi Bogdan au învăţat lecţia adaptării şi a răbdării, aşa că acum se bucură că piaţa de animaţie creşte şi că au de lucru. „Probabil suntem o afacere mică foarte norocoasă”, spune Andra Berilă.

    Luiza Apostu, a fondat Rubik School, o şcoală cu un model de învăţare autodirijată cu instrumente agile

    “Pandemia pentru noi a venit la pachet cu o curbă mare de învăţare în mediul online şi întrebarea dacă vom supravieţui. Ştiam că nu avem de ales decât să ne adaptăm şi, fiind o organizaţie mică, ne-a fost mai uşor să fim agili şi să pivotăm un produs nou.”

    „În prima zi în care s-a instaurat starea de urgenţă noi eram deja în online cu copiii, pe o platformă de învăţare adaptată nevoilor noastre, cu evenimente de comunitate şi cursuri care să aducă cât mai mult din spiritul şi cultura spaţiului fizic şi în online”, îşi aminteşte Luiza Apostu.
    Jumătate dintre copiii care veneau în offline nu au mai venit şi în online, iar la grădiniţă au fost nevoiţi să renunţe pentru moment. Pentru a fi sustenabili, au creat un produs nou – Rubik Online, o comunitate de învăţare agilă în online pentru copiii cu vârste între
    6 şi 13 ani.
    „După şapte luni de Rubik Online, am ajuns la 150 de copii care au trecut prin program, astăzi avem 70 de copii care vin în comunitate zi de zi, 20 de mentori şi suntem în creştere. Plănuim să lansăm noi proiecte precum o caravană de tabere urbane în ţară, să ne redeschidem spaţiul fizic la început de 2021 în funcţie de cum va arăta contextul pandemic şi să păstrăm acest produs online şi pentru viitor.”
    Dintre materiile care se predau la Rubik School, fac parte: matematică distractivă, science, citizenship, arte, muzică, dezvoltare socio-emoţională, germană, engleză, modelare 3D, paşaport global – adică geografie. Vârsta minimă a copiilor este de trei ani, existând cursuri adaptate şi pentru copii mai mari. Calendarul de cursuri este format tot împreună cu copiii la început de an. Peste 100 de copii au trecut prin Rubik School în primele zece luni de activitate.

    Beatrice Pătrascu, fondator al clinicii stomatologice The Gentle Dentist

    >650.000 de euro a investit în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist.

    „O afacere mică este o afacere în care antreprenorul munceşte zi şi noapte, drept urmare am muncit şi mai mult, nu atât fizic, dar am petrecut foarte mult timp să înteleg cum am putea să supravieţuim”  – aşa sintetizează Beatrice Pătraşcu timpul care s-a scurs din martie încoace.
    Absolventă a Facultăţii de Stomatologie din Bucureşti, ea a investit peste 650.000 de euro în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist. Una dintre clinicile The Gentle Dentist a fost printre puţinele care au funcţionat în perioada de izolare, cu acordul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile în care ordonanţele militare elaborate în acele săptămâni au prevăzut închiderea cabinetelor stomatologice.
    „Vestea că trebuie să ne sistăm activitatea în vremea pandemiei nu a fost nici cea mai fericită, dar nici cea mai uşoară de implementat la nivel de business. Am autorizat clinica în starea de urgenţă, într-o etapă în care nu exista nicio procedură în acest sens, iar asta a fost una dintre cele mai mari provocări. Am căutat să găsim soluţii în privinţa angajaţilor, să nu fim nevoiţi să facem concedieri, ci să reducem timpul de lucru, astfel încât să ne putem păstra echipele cât mai intacte. Am apelat şi la şomajul tehnic”, spune Beatrice Pătraşcu.
    Acum, planul ei este să se concentreze pe menţinerea programelor de prevenţie şi a abonamentelor stomatologice.
    Supravieţuirea noastră s-a datorat şi unui plan de criză pe care îl aveam la dispoziţie, gândit fără să ne aşteptăm că vom şi avea nevoie de el. Nu putem face proiecţii pe termen lung, nu ştim ce se va întâmpla, dar este în puterea noastră să muncim şi să credem în ceea ce facem”, adaugă ea.

     

  • Este oficial: Românii pot lua 50.000 de euro gratis de la stat pentru a-şi deschide o afacere

    Agricultorii români şi cei care dezvoltă afaceri în zonele rurale mai au puţin de o lună pentru a accesa finanţarea de la stat,  în valoare de 40.000 sau 50.000 de euro, prin programul „ Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, conform unui comunicar recent al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale primeşte până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanţare prin programul „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

    Dacă plăţile directe sunt bune pentru că-i ajută pe fermieri să facă faţă concurenţei externe, mult mai puternic subvenţionată, fondurile alocate pentru dezvoltare rurală sunt de departe mai importante pentru că ajută la dezvoltarea afacerilor şi la ridicarea nivelului de trai în zonele uitate de lume ale României, zone care înseamnă însă aproape jumătate de ţară.

    Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanţare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziţie 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocaţi tinerilor din diaspora.

    Până în prezent, au fost depuse 377 proiecte în valoare de peste 15,4 milioane de euro pentru programul national şi 4 proiecte în valoare de 170.000 de euro pentru programul tinerilor din diaspora.

    Situaţia proiectelor depuse la zi, în timp real, precum şi a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

    AFIR încurajează pe toţi cei interesaţi să depună cerere de finanţare să consulte situaţia depunerilor la zi, pentru a evalua corect şansele de a obţine finanţare în contextul posibilităţii depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

    Reamintim faptul că finanţarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcţie de criteriile de selecţie şi criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

    “În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora se face în funcţie de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu acelaşi punctaj şi aceleaşi priorităţi, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploataţiei agricole exprimate prin standard output (SO)”, mai scrie în comunicate.

    Conform ghidului este o finanţare nerambursabilă 100% în sumă de 40.000 €, între 12.000 şi 29.999 SO* şi 50.000 €, între 30.000 şi 50.000 SO. SO este valoarea producţiei standard, calculată prin introducrea indicatorilor specifici exploataţiei în Cererea de finanţare.

    Sprijinul acordat este ca sumă forfetară, în două tranşe, pentru imple- mentarea obiectivelor din Planul de afaceri.

    “Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/)”, aşa cum scrie în comunicatul instituţiei.

    Care sunt etapele de urmat penreu cei ce doresc să obţină finanţarea:

    1. Înregistrarea tânărului fermier la Oficiul Registrului Comerţului ca microîntreprindere/ întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanţare, iar înscrierea la APIA şi/sau la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.

    Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanţare.

    1. Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanţare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii, precum şi documentele anexă.
    • sprijinul se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranşe, 75% din cuantum la semnarea Con- tractului şi 25% la implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani de la semnarea acestuia;
    • implementarea Planului trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
    • înaintea solicitării celei de-a doua tranşe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploataţiei, prin comercializarea producţiei proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranşe de plată.
    1. Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranşe de plată).
    • solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.