BusinessMagazin

Tag: profit

  • Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a avut venituri de 1,1 miliarde de lei în 2021, în creştere cu 105%, şi un profit de 506 milioane de lei, faţă de 176 milioane lei în 2020

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a raportat venituri de 1,1 miliarde de lei în 2021, în creştere cu 105%, şi un profit  net de 506 milioane de lei, faţă de 176 milioane lei în 2020, potrivit raportului preliminar publicat luni.

    Profitul brut a crescut cu 192%, ajungând la 603,5 milioane de lei.  

    „Suntem încântaţi să anunţăm atingerea unui prag istoric pentru One United Properties atât în ceea ce priveşte veniturile, care au depăşit 1,1 miliarde de lei, cât şi profitul brut de 0,6 miliarde lei, în primul an de la listarea noastră la Bursa de Valori Bucureşti. Am debutat la bursă cu un plan de dezvoltare solid, bazat pe potenţialul imens al pieţei de proprietăţi rezidenţiale şi birouri din Bucureşti, cu intenţia de a continua să creştem într-un ritm susţinut şi să profitam de aceasta oportunitate. În linie cu politica noastră de dividende, anul acesta intenţionăm să distribuim dividende în numerar acţionarilor noştri, în două tranşe. Cu toate acestea, având în vedere marja netă de 36% pe care am înregistrat-o în 2021, ne vom concentra pe reinvestirea majorităţii profiturilor pentru a beneficia de oportunităţile de creştere de pe piaţă şi pentru a aduce valoare adăugată stakeholderilor noştri,” a declara Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties.

    Veniturile din segmentul rezidenţial s-au ridicat la 675,4 milioane de lei, în creştere cu 54%. Compania a vândut sau pre-vândut 699 de apartamente, 926 locuri de parcare şi 69 de spaţii comerciale şi alte unităţi pentru un total de 202,2 milioane de euro, în creştere cu 115% faţă de 2020.  

    În cursul anului trecut, ONE a demarat vânzările pentru One Cotroceni Park, complex care va fi finalizat în T4 2023 fiind cea mai mare dezvoltare a companiei de până în prezent.  

    „Am încheiat anul 2021 cu o poziţie excelentă de numerar de 508 milioane de lei, determinată de încasările nete de numerar din IPO şi de fluxurile de numerar pozitive generate din activitatea de vânzări şi chirii. Continuăm să ne concentrăm pe asigurarea disponibilităţilor de numerar pentru a profita de oportunităţi precum investiţia noastră în Bucur Obor pe care am finalizat-o la începutul acestei luni. În 2022, vom livra patru dezvoltări rezidenţiale: One Verdi Park, One Modrogan, One Timpuri Noi şi One Floreasca Vista şi vom începe construcţia la One Lake District şi One High District, două dezvoltări rezidenţiale de amploare care, în mod similar cu One Cotroceni Park, se adresează segmentului de clienţi cu venituri medii şi medii-mari. Estimăm investiţii de 1,2 miliarde de lei în acest an, prin care intenţionăm să ne extindem portofoliul imobiliar,” a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO al One United Properties.

    Veniturile din chirii din cadrul diviziei de birouri au ajuns la 11,8 milioane de lei, în creştere cu 608%. Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată în cel de-al doilea semestru din 2021, pe fondul mutării chiriaşilor în clădirea de birouri One Tower.

    Veniturile din chirii sunt estimate să crească în 2022 ca urmare a recepţionării în decembrie 2021 a One Cotroceni Park Office Faza I, închirierea aproape integrală a One şi şi prin consolidarea rezultatelor înregistrate de Bucur Obor, companie în care One United Properties deţine pachetul majoritar de acţiuni începând cu data de 8 februarie 2022.

    În prezent, portofoliul de birouri al companiei este format din 101.000 mp de spaţii de birouri şi include One Tower, One Cotroceni Park Office Faza I, One Herăstrau Office şi One North Gate. Suprafaţa brută închiriabilă (GLA) a One United Properties va ajunge la 136.000 mp după livrarea One Cotroceni Park Office Faza II, estimată pentru decembrie 2022.

    În 2021, EBITDA One United Properties a crescut cu 181%, la 611,7 milioane de lei. Profitul brut a ajuns la 603,5 milioane de lei, în creştere cu 192% faţă de 2020.

    Compania deţine terenuri cu o suprafaţă totală de 159.000 mp în Bucureşti şi Constanţa şi preconizează dezvoltarea a peste 4.000 de apartamente.

    Pentru 2022, One United Properties estimează venituri de 1,52 miliarde de lei şi un profit brut de 647.4 milioane de lei. Veniturile din vânzările de proprietăţi rezidenţiale pentru 2022 sunt estimate la 1,2 miliarde de lei, în creştere cu 72% faţă de rezultatul preliminar din 2021, în timp ce veniturile din chirii sunt estimate la 71,7 milioane lei în 2022, o creştere de şase ori faţă de rezultatul din 2021. Bugetul pentru 2022, pe care Consiliul de Administraţie One United Properties l-a adoptat în data de 10 ianuarie 2022, este supus aprobării de către acţionari în Adunarea Generală a Acţionarilor, care va avea loc pe 26 aprilie 2022.

  • BCR încheie 2021 cu profit de 1,4 mld. lei, în creştere cu 73% faţă de 2020. Venitul operaţional a crescut cu 6,9%, la 3,79 miliarde lei, determinat de un volum de business mai mare

    BCR a înregistrat anul trecut un profit net de 1,4 miliarde de lei (286,5 milioane de euro), în creştere cu 73,0%, faţă de 814,1 milioane de lei (168,3 milioane de euro) în 2020, atât datorită performanţei operaţionale îmbunătăţite în principal pe fondul unui volum de business mai mare, cât şi a alocării de costuri cu riscuri mai reduse.

    În acelaşi timp, venitul operaţional a crescut cu 6,9% până la 3,79 miliarde lei (770,5 milioane de euro), de la 3,54 miliarde de lei (733,0 milioane de euro) în 2020, determinat de un volum de business mai mare, arată raportul financiar transmis luni de instituţia bancară.

    Rezultatul operaţional s-a îmbunătăţit cu 12,9% până la 2,12 miliarde de lei (430,8 milioane de euro) în 2021, de la 1,87 miliarde de lei (388,1 milioane de euro) în 2020, pe fondul unor venituri operaţionale mai mari, în timp ce cheltuielile operaţionale au crescut marginal.

    Venitul net din dobânzi a crescut uşor cu 2,2% până la 2,42 miliarde de lei (492,2 milioane de euro) în 2021, de la 2,37 miliarde de lei (490,1 milioane de euro) în 2020, determinat de volume mai mari de credite şi depozite atât pe segmentul de clienţi retail, cât şi pe cel de corporate, parţial compensat de impactul din dobânzi mai scăzute pe piaţa monetară.

    Venitul net din comisioane a crescut puternic cu 22,2% până la 867,9 milioane de lei (176,4 milioane de euro) în 2021, de la 710,0 milioane de lei (146,8 milioane de euro) în 2020, determinat de un volum mai mare de tranzacţii.

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut cu 7,6% până la 383,5 milioane de lei (77,9 milioane de euro) în 2021, de la 356,5 milioane de lei (73,7 milioane de euro) în 2020, în principal datorită unei activităţi de tranzacţionare mai extinse.

    În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi de 9,4 miliarde de lei în 2021, în creştere cu 18% faţă de 2020, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 16% şi de credite de nevoi personale mai ridicate cu 30% an pe an.

    Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 16,9% an pe an în 2021, în timp ce stocul de credite de consum (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) a crescut cu 10% an pe an.

    În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 9,4 miliarde de lei în 2021, în creştere cu 7% faţă de 2020, dintre care mai mult de un sfert s-au îndreptat către investiţii. A fost înregistrat un avans record de 18% an pe an al stocului de finanţări corporate, datorită creşterilor semnificative pe segmentele companii mari şi IMM, cât şi pe sectorul public. De asemenea, valoarea finanţărilor prin programul IMM Invest au crescut cu 64% comparativ cu 2020, fiind susţinute 2.200 de companii.

    Finanţările acordate de BCR Leasing au crescut cu 35% în 2021, comparativ cu 2020, până la 1,5 miliarde de lei, oferind susţinere antreprenorilor din toate domeniile de activitate.

    “2021 a fost un an mai bun, în ciuda pandemiei, pentru cele 5.600 de companii din România SA şi România SRL, care au ales să crească împreună cu noi şi să susţină peste 350.000 de locuri de muncă, precum şi pentru cele 13.000 de familii care s-au mutat într-o nouă locuinţă”, spune Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

    Creditele şi avansurile nete acordate clienţilor au crescut cu 11,3% până la 47,8 miliarde de lei (9,6 mld. euro) la data de 31 decembrie 2021 de la 43 miliarde de lei (8,8 miliarde de euro) la data de 31 decembrie 2020, susţinute de creşteri atât în creditarea retail (plus 7,0% faţă de decembrie 2020, până la 26,9 mld.lei), cât şi în cea corporate (plus 18,1% faţă de decembrie 2020, până la 20,7 mld. lei).

    Depozitele de la clienţi au crescut cu 11,7% până la 72,4 miliarde de lei (14,6 miliarde de euro) la data de 31 decembrie 2021 de la 64,8 miliarde de lei (13,3 miliarde de euro) la data de 31 decembrie 2020, sustinute de creşteri atât pe depozitele retail (plus 5,6% faţă de 31 decembrie 2020, până la 46,1 miliarde lei), cât şi pe depozitele corporate (plus 21,4% faţă de 31 decembrie 2020, până la 24 miliarde lei).

    În 2021, 56% din creditele de nevoi personale au fost acordate 100% digital, în timp ce tranzacţiile realizate prin intermediul platformei George au crescut cu 44% faţă de 2020. Platforma a înregistrat totodată vânzări digitale record, cu 58% din totalul cardurilor de credit şi 73% din totalul produselor de tipul descoperit de cont; 97% din conturile de economii şi peste 50% din depozite; peste 50% din sumele de credit rambursate anticipat (total sau parţial)

    George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi, ca reducere, clienţilor BCR care folosesc plata cu cardul, a ajuns la 600.000 de utilizatori.

    “Continuăm să fim un pilon de susţinere a economiei şi a societăţii şi să investim în proiecte sustenabile de educaţie şi tehnologie la scară largă. De asemenea, susţinem noul banking prin care ajutăm clienţii să nu cheltuie mai mult decât câştigă, să fie echilibraţi şi să deţină controlul banilor, să afle cum să investească pentru a avea bunăstare pe termen lung”, adaugă Sergiu Manea.

  • Misterul din spatele spaţiilor comerciale goale din Bucureşti: marii proprietari fac marje de profit de peste 50% deşi ţin în paragină multe din locurile preţioase pentru retailul stradal

    ♦ Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, de la care marii proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti – Meteor, Universal, Romarta, Practic, Romconsulting, Generalcom – au cumpărat spaţiile pe care le ţin astăzi mai mult goale, spune că nu are nicio răspundere cu privire la strategia proprietarilor actuali ♦ Trei firme controlate de Radu Dimofte – Practic, Meteor şi Universal – reprezintă cel mai puternic grup care concentrează spaţii comerciale ♦ Lipsa de comunicare din partea proprietarilor acestor spaţii face imposibilă strângerea unor date relevante despre acest segment de piaţă, spun consultanţii imobiliari.

    Spaţii goale, pline doar de gunoaie, cu geamuri sparte, în unele dintre zonele cu cel mai bun vad din Bucureşti stau în paragină de ani întregi şi e greu de explicat de ce niciun chiriaş nu s-a arătat interesat să ocupe astfel de locuri care ar aduce clienţi chiar şi numai prin poziţionarea avantajoasă.

    Cele mai multe stau în mâinile a câţiva proprietari, care păstrează tăcerea atunci când sunt întrebaţi de starea acestor spaţii comerciale. Cu marje de profit de peste 50%, companiile sub umbrela cărora se află aceste spaţii aleg să nu comunice date despre portofoliile lor.

    Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, de la care marii proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti – Meteor, Universal sau Romarta – au cumpărat spaţiile pe care le ţin astăzi mai mult goale, spune că nu are nicio răspundere cu privire la strategia proprietarilor actuali.

    „Având în vedere că Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului nu mai are nicio calitate în legătură cu spaţiile comerciale menţionate, singurii răspunzători cu privire la starea spaţiilor sunt proprietarii de drept ai acestora“, spune Claudiu Constantin Năstasă, preşedintele instituţiei, într-un răspuns la o solicitare a ZF, care a întrebat ce responsabilităţi şi-au asumat cumpărătorii atunci când au achiziţionat spaţiile şi cine poate fi considerat răspunzător pentru starea de degradare a multora dintre ele.

    Cum companiile care deţin aceste spaţii au intrat în posesia lor în schimbul unor sume infime, miza ocupării lor nu este atât de mare, astfel că îşi permit să le ţină goale. Pe de altă parte, pentru un proprietar care ar investi bani de la bancă într-un spaţiu comercial ar fi obligatoriu să aibă mereu chiriaşi, pentru a putea plăti ratele.

    „Sunt multe spaţii care stau goale şi nu doar asta e problema, dar se degradează în timp. Chiriile sunt foarte mari, iar faptul că multe dintre ele sunt în clădiri care stau să se dărâme şi care ar trebui reabilitate îi descurajează pe eventualii chiriaşi“, spun proprietarii unei cafenele din zona Victoriei din Bucureşti.

    Ziarul Financiar a transmis solicitări şi către companiile Practic, Meteor, Universal, Romconsul­ting, Generalcom şi Romarta, pentru a afla care este motivul pentru care multe dintre spaţiile pe care le au în portofoliu sunt în paragină, neocupate, unele dintre ele în stare avansată de degradare. Niciuna dintre companiile menţionate nu a răspuns.

    „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS/APAPS/FPS) a deţinut şi a privatizat pachete de acţiuni la societăţile menţio­nate, şi nu spaţii comerciale“, mai spune preşedintele autorităţii. El precizează că instituţia a încheiat contracte cu Meteor, Romarta, Practic, Universal şi Generalcom, nu şi cu Romconsulting, spunând că nu a fost identificată nicio societate sub această denumire în portofoliul autorităţii. Din datele indicate reiese că pachetele de acţiuni au fost privatizate în perioada 1994-2007.

    Practic SA este unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti, cu un portofoliu de aproximativ 35.000 de metri pătraţi, potrivit celor mai recente date furnizate de companie. Majoritatea spaţiilor sunt situate în sectoarele 5 şi 6, în cartierele Militari, Drumul Ta­berei, Ghencea, Crângaşi şi Rahova. Compania este deţinută de Radu Dimofte, cu un pachet de 48% din acţiuni, şi de International Business & Trading Corporation (32%) şi Wellkept Group (12%). Radu Dimofte este cunoscut ca acţionar în mai multe bu­sinessuri locale precum KFC şi Pizza Hut România. Cei 35.000 de metri pătraţi pe care Practic îi are în portofoliu sunt echivalentul unui mall de dimensiuni medii, ţinând cont că Veranda Mall, de pildă, din zona Obor a Capitalei, are o suprafaţă similară.

    „Societatea emitentă a funcţionat din anul 1962 ca organizaţie comercială locală până în anul 1973, când, în urma reorganizării teritoriului Municipiului Bucureşti, devine întreprindere comercială locală. La data de 26 septembrie 1979, prin decizia nr. 1515 a Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti, aceasta se reorganizează sub denumirea de Între­prinderea Comercială Locală Alimentară 6, repre­zentând principala unitate de comercializare produse alimentare din sectorul 6 al Municipului Bucureşti“, se arată pe site-ul companiei.

    În anul 1990, s-a reorganizat în societate comercială pe acţiuni, cu denumirea Practic, prin preluarea activului şi pasivului de la fosta unitate economică de stat ICL Alimentară Sector 6. Societatea Practic SA a fost tranzacţionată pe piaţa RASDAQ din luna noiembrie 1996 până în anul 2015, când a fost transferată pe piaţa AeRO. Începând cu anul 2002, domeniul principal de activitate a devenit cel de închiriere şi subînchiriere a bunurilor imobiliare.

    Într-un document publicat pe site-ul companiei, se arată că valoarea activelor Practic era de aproximativ 75 de milioane de euro atunci când portofoliul număra 33.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale (cu 2.000 de metri pătraţi mai puţin decât astăzi), dar şi 10.000 de metri pătraţi de clădiri de birouri, terenuri şi un complex hotelier.

    Compania Practic SA a avut în 2020, cel mai recent an pentru care există date publice, o cifră de afaceri de 36,9 milioane de lei, la un profit de 22,8 milioane de lei, astfel că marja de profit a ajuns la 62%.

    Meteor SA, la rândul său, este deţinută de mai multe firme înregistrate în Cipru (Wellkept Properties Ltd şi Weybridge Holdings Ltd, Coleborn Trading Limited), acestea fiind controlate, la rândul lor, potrivit unor date anterioare, de Radu Dimofte şi Gabriel Popoviciu. Meteor SA a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de circa 19,7 de milioane de lei şi un profit de 11,6 milioane de lei, marja de profit fiind aşadar de 58%.

    „Meteor SA este persoană juridică română, înfiinţată la data de 28 decembrie 1990 (…) Activitatea societăţii este concentrată pe închirierea spaţiilor comerciale stradale, aflate în proprietate“, se arată pe site-ul Meteor.

    Printre chiriaşii publicaţi pe site se numără firme din alimentaţie publică (Ana Pan, Japanos), cazinouri (Max Bet, Win Boss), design şi decoraţiuni interioare, farmacii (Help Net, Sensiblu), bănci (Alpha Bank, Banca Transilvania, Libra Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank), pariuri sportive, prestări servicii şi altele.

    Universal SA se regăseşte tot printre marii jucători de pe piaţa închirierilor de spaţii comerciale din Bucureşti, compania înregistrând afaceri de 35 de milioane de lei în 2020 şi profit de 21,2 milioane de lei, deci o marjă de 60%. Două firme înregistrate în Cipru (Wellkept Properties Ltd şi Weybridge Holdings Ltd) apar ca acţionari ai Universal SA, aceleaşi care se regăsesc şi în acţionariatul Meteor. Conform datelor din piaţa imobiliară, cele trei firme controlate de Dimofte (Practic, Meteor şi Universal) reprezintă cel mai puternic grup care concentrează spaţii comerciale.

    „Universal SA este persoană juridică română, înfiinţată la data de 4 ianuarie 1991“, se arată pe site-ul de prezentare a companiei.

    Generalcom este un alt mare proprietar de spaţii comerciale în Capitală, cu o istorie la fel de complicată. Deţinută de o firmă înregistrată în Luxemburg (Iberestate International), de omul de afaceri Alain Bonte şi mai multe persoane fizice şi juridice, compania care se ocupă cu închirierea bunurilor imobiliare a avut în trecut acţiuni în lanţul de farmacii Centrofarm (preluat de Help Net) şi are în continuare acţiuni la distribuitorul de produse medicale Sintofarm. Alain Bonte este în prezent consul onorific al României la Estoril, în Portugalia, preşedinte al Camerei Româno-Portugheze de Comerţ şi Industrie şi preşedinte al Fundaţiei Bonte.

    El a deţinut împreună cu omul de afaceri Ion Rădulea şi o parcelă de teren lângă staţia de metrou Politehnica – platforma Pumac – pe care a vândut-o către suedezii de la Skanska, cei care au construit acolo ulterior complexul de birouri Campus 6, vândut între timp către austriecii de la S Immo. În 2011, Alain Bonte era unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri de la Bursă, averea lui fiind estimată pe piaţă la circa 207,9 mil. lei, la acel moment. În 2020, Generalcom a raportat afaceri de 21,3 milioane de lei şi profit de 10,3 milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanţe, ceea ce înseamnă o marjă de profit de 48%.

    Romconsulting International este un alt jucător important pe piaţa spaţiilor comerciale de la parterul blocurilor din Bucureşti, compania fiind deţinută de Bogdan Cătălin Iordăchescu, potrivit Confidas.ro. Înainte de 2009 în acţionariatul companiei era şi Gabriel Mutu, fostul primar al sectorului 6 din Bucureşti. Romconsulting International a încheiat anul 2020 cu afaceri de 10,6 milioane de lei şi profit de 8,8 milioane de lei, marja de profit fiind aşadar de 83%. Potrivit celor mai recente date, compania deţine mai multe terenuri, apartamente şi spaţii comerciale disponibile pentru vânzare sau închiriere.

    „Grupul Romconsulting este o companie românească, care se află pe piaţa imobiliară din 1993. Proprietar de spaţii comerciale, birouri, vile exclusiviste şi apartamente de lux (…), acesta îşi centrează activitatea în segmentele de retail, birouri corporate, de închiriere şi subînchiriere de spaţii comerciale şi apartamente proprii, de vânzare de locuinţe, având în proprietate o largă şi variată paletă de bunuri imobiliare“, se arată pe site-ul companiei.

    Tot acolo, se precizează că, printre chiriaşii spaţiilor pe care le deţine Romconsulting, se numără Sensiblu, Help Net, Mega Image, ING Bank, Belladonna şi alţii.

    Pe piaţa proprietarilor de spaţii comerciale stradale, concurează şi Romarta SA, o companie controlată, cu peste 98% din acţiuni, de Broadhurst Investments Limited (înregistrată în Cipru), deţinut de Siminel Andrei. Romarta a avut, potrivit Ministerului de Finanţe, afaceri de 21,3 milioane de lei în 2020, la un profit de 115,8 milioane de lei. Andrei Siminel este şi membru în consiliul de administraţie al Libra Internet Bank, o instituţie de talie mică de pe piaţa bancară locală. El este totodată acţionar al băncii, în condiţiile în care este şi administrator în România al fondului New Century Holdings (NCH), care administrează fondul de investiţii Broadhurst Investment, acţionarul principal al Libra Internet Bank şi al Romarta. Siminel mai este acţionar principal şi în societatea de brokeraj Tradeville şi în alte câteva companii. Contactat telefonic, el a spus că nu doreşte să ofere interviuri pentru presă.

     

    Un segment de piaţă imposibil de analizat

    Potrivit datelor deţinute de consultanţii imobiliari în urmă cu mai bine de un deceniu, valoarea spaţiilor deţinute de Practic, Romarta, Universal, Romconsulting şi Meteor sărea de 1 miliard de euro. În ultimii ani însă, pe fondul dezvoltării de malluri, centre comerciale şi parcuri de retail, valoarea lor a scăzut.

    „Pe piaţă nu sunt disponibile date care să indice numărul şi suprafaţa spaţiilor comerciale existente în Bucureşti. Majoritatea spaţiilor pe care aceste firme (menţionate mai sus – n. red.) le au în proprietate sunt amplasate la parterul blocurilor de locuinţe. Pe lângă aceştia, mai sunt şi foarte mulţi proprietari individuali care deţin spaţii stradale în Bucureşti“, spune Dana Radoveanu, senior consultant retail agency în cadrul firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Datele sunt însă puţine şi fragmentate, pentru că proprietarii ţin secrete informaţiile legate de businessurile lor. „Lipsa transparenţei vine şi din faptul că piaţa este fragmentată, existând foarte mulţi proprietari cu aşteptări comerciale diferite. Totodată, lipsa de comunicare din partea proprietarilor acestor spaţii face imposibilă strângerea unor date relevante despre acest segment de piaţă“, mai spune Dana Radoveanu.

    În ceea ce priveşte chiriile plătite pentru spaţiile comerciale de la parterul blocurilor din Bucureşti, Cushman & Wakefield Echinox estimează că acestea variază între 10 şi 25 de euro pe metru pătrat pentru spaţii în cartiere mărginaşe şi străzi secundare, între 25 şi 40 de euro pe metru pătrat pentru cele situate pe străzile principale, şi sar de 50 de euro pe metru pătrat pentru zonele cu trafic intens, extrem de vizibile şi accesibile, precum Victoriei, Floreasca, Magheru, Dorobanţilor şi Unirii.

  • Guvernul PNL/PSD umblă la puşculiţele companiilor de stat: a fost publicată în Monitorul Oficial ordonanţa care prevede repartizarea de dividende a minimum 90% din profitul pe 2021

    Cel puţin 90% din profiturile nete pe 2021 ale companiilor din subordinea statului român urmează să fie distribuie sub formă de dividende către acţionari ca urmare a unei prevederi din Ordonanţa de Urgenţă care compensează facturile la energie. Şi nu doar de la companiile de stat ci şi de la regiile autonome înfiinţate de stat.

    “Societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome înfiinţate de stat, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează în cuantum de minimum 90% sub formă de vărsăminte la bugetul de stat în cazul regiilor autonome ori sub formă de dividende în cazul societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, în condiţiile legii”, se arată în articolul IV al Ordonanţei de Urgenţă publicată în Monitorul Oficial şi intrată aşadar în vigoare.

    Cel mai probabil Executivul “ţineşte” profiturile unor companii precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, adică acelea care au fost avantajate de preţurile ridicate ale energiei, respectiv în special producătorii.

    Datele preliminare arată un profit net de 1 mld. lei pentru Nuclearelectrica în 2021 şi de 1,7 mld. lei pentru Romgaz, cele mai mari două companii de stat listate la Bursa de la Bucureşti. Aplicând o cotă de repartizare de 90% şi pe baza preţurilor curente de tranzacţionare rezultă randamente ale dividendelor de 7% în cazul SNN şi de 11% pentru SNG.

    Acestea sunt calcule realizate pe datele preliminare din bugetele publicate de cele două companii şi pot apărea diferenţe de raportări. Cele două companii vor publica în curând rezultatele financiare complete.

    Executivul vine însă şi cu o menţiune. “În cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba prin hotărâre repartizarea la bugetul de stat, sub formă de vărsăminte la bugetul de stat în cazul regiilor autonome ori sub formă de dividende în cazul societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, a unei cote mai mici de 90% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit, dar nu mai puţin de 50% din acesta”.

    Companiile din subordinea statului român au plătit mai mulţi ani la rând aproape integral profiturile din subordine, startul fiind dat pe vremea guvernării PSD din 2017/2018. Banii au mers în special la peticirea bugetului şi în plata pensiilor şi a salariilor.​

  • Alpha Bank România raportează la nouă luni din 2021 un profit înainte de impozitare de 20 mil.euro. Volumul creditelor ipotecare s-a majorat cu 41%, la 1,3 mld. euro

    Alpha Bank, prezentă în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piaţa românească, a obţinut în primele nouă luni din 2021 un profit înainte de impozitare de 20,1 mil.euro, rezultat superior celui anticipat de instituţia bancară pentru această perioadă.

    În perioada ianuarie-septembrie 2021, producţia de credite noi ipotecare a înregistrat un avans anual de 41%, portofoliul de credite ipotecare depăşind astfel pragul de 1,3 miliarde euro.

    O performanţă similară a fost obţinută şi pe segmentul creditelor de consum, vânzările noi dublându-se în primele nouă luni faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, potrivit datelor anunţate miercuri de bancă.

    La finalul lunii septembrie 2021, portofoliul de credite al Alpha Bank în România s-a situat la 2,7 miliarde euro, înregistrând o creştere de 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    “Activitatea comercială robustă pe segmentul persoanelor fizice concretizată într-o rată de creştere anuală a vânzărilor noi de credite ipotecare de 41% a constituit principalul motor de creştere a portofoliului, acesta din urmă depăşind la finalul lunii septembrie 2021, pragul de 1,3 miliarde euro”, menţionează raportul băncii.

    În ceea ce priveşte finanţarea persoanelor juridice, dinamica pozitivă a pieţei, precum şi implicarea instituţiei bancare în programe de sprijin guvernamental, au dus la o creştere robustă pe segmentul IMM-urilor, plus 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Depozitele atrase de la clienţi s-au situat la 2,6 miliarde euro.

    La nivel operaţional, creşterea solidă a veniturilor din comisioane, de peste 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului  anterior, a atenuat impactul negativ al ratelor de dobândă scăzute, venitul net bancar rămânând la un nivel similar celui înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2020, mai precizează raportul băncii.

    Alpha Bank Romania este membră a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare şi financiare din Grecia. În 1993, Alpha Bank Group, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au înfiinţat Banca Bucureşti SA, ca bancă comercială, redenumită în 2000 Alpha Bank România.


     

  • Cifra săptămânii 29 noiembrie – 05 decembrie 2021

  • Bitcoinul se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele luni, pe măsură ce presiunile cu privire la vânzări rămân ridicate

    Bitcoinul a scăzut vineri la minimul ultimei luni şi se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele şase luni, pe măsură ce traderii au marcat profituri după un lung raliu, o parte din decizii fiind luate pe fondul prăbuşirii exchange-ului cu expunere pe crypto Mt Gox, transmite Reuters.

    Cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă atinge acum 57.000 de dolari, minus cu 4% în ultimele 24 de ore, şi ajunsese anterior la 55.980 de dolari, cel mai slab nivel de la mijlocul lunii octombrie, cu 20% sub maximul de săptămâna trecută.

    „Presiunile privind vânzările au fost constante”, spune Matthew Dibb, director operaţional al managerului de crypto-active Stack Funds, care se aşteaptă că moneda să îşi găsească un nou nivel de susţinere la 53.000 de dolari.

    Bitcoinul a scăzut cu 13% săptămâna aceasta, însă este pe plus cu peste 90% de la începutul anului.

    Dibb susţine că unii investitori se tem cu privire la posibilitatea unui nou val de vânzări, în contextul în care o instanţă de judecată din Tokyo îşi va da acordul cu privire la plata unor creditori ai Mt Gox, un exchange de criptomonede care s-a prăbuşit în 2014 după ce a pierdut jumătate de miliard de dolari în Bitcoin. La acea vreme, Mt Gox — care era cel mai mare exchange cu expunere pe crypto din lume — a pierdut monedele a mii de clienţi, o parte din deţineri fiind ulterior găsite. Bloomberg estimează că plăţile vor reprezenta o fracţiune din cantităţile deţinute iniţial de creditori.

    „Cei afectaţi vor primi o cantitate mare de Bitcoin, cel mai probabil în T1 sau T2 din 2022, ceea ce a stârnit frici în piaţă”, susţine Dibb, adăugând că majoritatea creditorilor vor vinde, cel mai probabil, deţinerile.

    Ether, a doua cea mai mare monedă virtuală, se află la cel mai scăzut nivel al ultimelor trei săptămâni, circa 4.100 de dolari, cu un minus de 13% săptămâna aceasta.

    Bitcoinul şi Ether au suferit pierderi într-o perioadă în care sentimentul general a pieţelor globale s-a îndreptat în ultimele zile către temerile privind creşterea economică, ratele dobânzilor şi ritmul inflaţiei.

    „Perspectivele pe termen lung ale Bitcoinului sunt în continuare pozitive. Însă apele din următoarele luni vor rămâne tulburi deoarece investitorii instituţionali vor fi atenţi dacă Rezerva Federală va ridica ratele dobânzilor, declanşând astfel un selloff al activelor de risc, incluzând aici şi Bitcoinul”, spune Edward Moya, analist al grupul de tranzacţionare Oanda.

     

  • Criza cipurilor „a mâncat” aproape jumătate de miliard de euro din profiturile gigantului Volkswagen. Producătorul avertizează că în 2021 vinde la fel de puţin ca în 2020

    Criza semiconductorilor a şters aproape 500 de milioane de euro din profiturile înainte de taxe ale grupului Volkswagen în al treilea trimestru din 2021, în contextul în care compania nu reuşeşte să producă destule vehicule pentru a face faţă cererii, potrivit FT.

    Al doilea cel mai mare producător auto din lume după volume a anunţat că profiturile au scăzut cu 15% în trimestrul iulie-septembrie, până la aproape 3,1 miliarde de euro, în comparaţie cu un nivel de peste 3,6 miliarde de dolari în T3 2019.

    Totodată, producătorul a avertizat că în 2021 vinde la fel de puţine vehicule la fel ca în punctul critic al primului an pandemic. Trebuie menţionat că în 2020 Volkswagen a livrat doar puţin peste 9,3 milioane de vehicule..

    Blocajele din lanţul de aprovizionare al semiconductorilor a pus presiune pe producţia globală de vehicule şi a dus la o scădere cu 18% în T3, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform UBS.

    Cu toate acestea, unii competitori ai Volkswagen au reuşit să depăşească estimările analiştilor, unde General Motors a anunţat săptămâna aceasta că va atinge pragul superior al previziunilor lansate pentru anul 2021.

  • Uber se pregăteşte să raporteze primul său trimestru profitabil, după mai bine de zece ani în care a ars miliarde de dolari în cash

    Uber a declarat că va raporta primul său trimestru profitabil, după peste zece ani în care a ars miliarde de dolari în cash, conform Financial Times.

    Grupul de ride-hailing, ale cărui acţiuni s-au prăbuşit cu 37% de la maximul istoric din februarie, a estimat marţi că rezervările brute din perioada iulie-septembrie ar fi de 22,8-23,2 miliarde de dolari, în timp ce EBITDA ajustată (venituri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) ar fi cuprinsă între minus 25 de milioane de dolari şi 25 de milioane de dolari.

    În ciuda spectrului larg al indicatorului EBITDA, director financiar al Uber, Nelson Chai, a spus că înregistrarea unei rate negative de rentabilitate ar presupune un declin semnificativ al businessului în ultimele zile ale lunii septembrie.

    „Luând în calcul o ajustare pozitivă a EBITDA, credem că Uber se apropie de pragul de rentabilitate în T3, aflându-se cu mult înaintea estimărilor iniţiale”, reiese dintr-un raport publicat înaintea şedinţei de tranzacţionare de marţi.

    Depăşirea unei asemenea borne ar veni după ce Uber a înregistrat un deficit cumulat – indice care măsoară pierderile totale de la înfiinţarea companiei, adică din 2009 – de 22,1 miliarde de dolari la sfârşitul lui iunie.

    Acum, Chai se aşteaptă ca Uber să aibă un T4 tot mai puternic, iar raportul arată că EBITDA ajustată ar fi cuprinsă între 0 şi 100 de milioane de dolari.

    Uber a folosit 50 de companii fictive din Olanda pentru a evita plata taxelor pe venituri de 6 miliarde de dolari: „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”

    Uber le spusese anterior investitorilor că speră ca trimestrul al treilea să fie „mai bun”, cu pierderi de circa 100 de milioane de dolari. Principalul rival al companiei în Statele Unite, Lyft, a obţinut deja un trimestru cu un rezultat operativ ajustat pozitiv, atingând performanţa între aprilie şi iunie anul acesta.

    În T2, Uber a raportat venituri nete de 1,1 miliarde de dolari – număr alimentat de câştigurile nerealizate anterior de alte investiţii ale companiei, incluzând aici gigantul chinez Didi. Fără aceste investiţii, Uber ar fi pierdut aproximativ 771 milioane de dolari.

    În ultimul an, compania a abandonat pieţele de food delivery în care nu a reuşit să rămână competitivă, precum Coreea de Sud şi România, şi a economisit banii pentru a-şi transfera către India o bună parte din forţa de muncă a diviziei de inginerie.

     

  • Perlele statului din energie fac profituri de vis într-un an cu scumpiri de coşmar

    Hidroelectrica şi-a bugetat pentru anul acesta 1,12 miliarde de lei, dar ar putea încheia anul cu 2,5 – 2,8 miliarde de lei (circa 500-600 de milioane de euro), conform estimărilor ZF.

    Calculele au fost făcute pornind de la bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, preţurile medii estimate pentru 2021 pentru energia vândută pe contractele la termen şi estimările privind evoluţia producţiei. Re­zultatul net estimat este dublu faţă de cel de anul trecut şi de 2,5 ori mai mare faţă de cel bu­getat, la o producţie prognozată de17 TWh, cu 16% mai mare faţă de cea din 2020.

    „Producţia companiei ar putea ajunge anul acesta la 17 TWh, pe fondul unui prim semestru foarte bun. Este greu de stabilit cum vor evolua lucrurile în a doua parte a anului, dar pragul de 17 TWh poate fi atins şi chiar depăşit“, spun surse din companie.

    În cursul primelor şase luni ale anului 2021 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în creştere cu 77,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi un profit net de 1,7 miliarde de lei (345 milioane de euro), în creştere cu 109,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La Nuclearelectrica, estimările din acest moment indică tot rezultate record. Astfel, compania ar putea termina anul cu un profit net de 800 de milioane de lei (circa 160 de milioane de euro), potrivit estimărilor ZF, făcute pe baza datelor publice şi progno­zelor legate de evoluţia preţului mediu pe contractele la termen.

    Producătorul de energie nucleară a avut după primele şase luni ale anului un profit net de 385 de milioane de lei (circa 78 de milioane de euro), profitul net bugetat pentru întreg anul fiind de 562 de milioane de lei (115 milioane de euro).

    La Hidroelectrica, statul român deţine un pachet de 80% din acţiuni şi un procent similar (82%) din Nuclearelectrica.

    Astfel, de la Hidroelectrica statul ar putea lua din profitul de anul acesta sume cuprinse între 200 şi 400 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului, iar la Nuclearelectrica sumele ar putea fi cuprinse între 60 şi 110 de milioane de euro, în funcţie de rata de repartizare a profitului.

    În cazul în care statul va alege compensarea facturilor la energie ca principală măsură de protecţie a consumatorilor în faţa scumpirilor, atunci profiturile marilor producători de energie ar putea deveni sponsoriiî acestei decizii.