BusinessMagazin

Tag: producator

  • Autorităţile descoperă probleme la fabrica Eli Lilly care produce medicamentul promovat de Trump

    Inspectorii Food and Drug Administration au descoperit probleme grave de control al calităţii la o fabrică a companiei Eli Lilly and Co care produce medicamentul pentru COVID-19 susţinut de preşedintele Trump drept „un remediu” pentru boală, relatează Reuters.

    Terapia cu anticorpi Lilly, care este experimentală şi nu a fost încă aprobată de autorităţile de reglementare ca fiind sigură şi eficientă, este similară cu un medicament produs de Regeneron Pharmaceuticals care a fost administrat preşedintelui în timpul luptei sale cu COVID-19.

    Trump, care creditează medicamentul Regeneron pentru accelerarea recuperării sale, a cerut ca ambele terapii să devină disponibile imediat în regim de urgenţă.

    Însă constatările inspectorilor Food and Drug Administration la unitatea de producţie Lilly, care nu au fost dezvăluite anterior, ar putea complica obţinerea unei autorizaţii de utilizare de urgenţă (EUA) de la agenţia federală, au declarat pentru Reuters mai multe surse. Acest lucru se datorează faptului că legislaţia SUA impune respectarea standardelor de fabricaţie pentru autorizarea unui medicament.

    Inspectorii care au vizitat fabrica Lilly din Branchburg, New Jersey, în noiembrie anul trecut, au constatat că datele privind diferite procese de fabricaţie au fost şterse şi nu au fost auditate în mod corespunzător, arată documentele guvernamentale.

    În urma inspecţiei sale din noiembrie, FDA a clasificat problemele în categoria celor mai grave, având un impact semnificativ asupra sănătăţii publice.

    În mod separat, Lilly a declarat marţi că a întrerupt studiul clinic pentru medicamentul COVID la pacienţii spitalizaţi din raţiuni de siguranţă. Compania nu a publicat informaţii despre problemă şi a refuzat să spună dacă informaţiile ar putea afecta solicitarea lor de autorizare.

    Compania a mai declarat că a lansat un „plan cuprinzător de remediere”, a sporit personalul şi a acţionat „agresiv” pentru a răspunde tuturor preocupărilor ridicate în timpul inspecţiei.

    Ştergerile de date citate de FDA, a spus Lilly, nu au fost legate de producerea medicamentului.

    „Aceste constatări nu influenţează calitatea produselor sau siguranţa pacienţilor, aşa cum este subliniat într-o evaluare detaliată prezentată FDA”, se arată în declaraţia companiei. „Lilly continuă să ofere actualizări către FDA cu privire la progresele realizate către finalizarea planului nostru.”

    Una dintre surse a declarat pentru Reuters că angajaţii Lilly s-au plâns de probleme la uzină, inclusiv de personalul insuficient şi de falsificarea unor înregistrări care urmăreau respectarea standardelor de fabricaţie ale FDA.

  • Cum să faci bani din faţa calculatorului. Mai mulţi tineri au descoperit secretul

    Ambiţiile tinerilor antreprenori din zilele noastre sunt în linie cu tendinţele, astfel că nu puţini sunt aceia care au identificat o nişă bună de exploatat în lumea virtuală. Aşa au luat naştere platforme care satisfac nevoi diverse, gândite şi puse în practică, de la zero, de mici întreprinzători (antreprenori) care aspiră să creeze mari schimbări în lume. Începând cu România.
    Poveştile câtorva dintre aceşti oameni, împreună cu ideile lor, s-au spus în cadrul proiectului Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania. Găsiţi mai jos, în miniatură, experienţele lor, care sunt disponibile integral pe platforma ZF Afaceri de la zero.

    Între producător şi consumator

    Când au creat AllFarm, cei trei antreprenori creativi din spate au vrut să preia rolul de intermediar între micii producători din Apuseni şi din Bucovina şi clienţii din Bucureşti. Aşa au ajuns la ideea unui marketplace al producătorilor locali, o idee în care Răzvan Stoica, Andrei Ştefan şi Liviu Dumitru – cu experienţă în tehnologie, software şi marketing digital – au investit 150.000 de euro.

    Circa 40 de mici producători s-au adunat până acum pe platforma AllFarm, în principal din industria alimentară. Cei trei antreprenori ridică produsele direct de la poarta lor şi le transportă la uşa consumatorului.

    „În decembrie 2019, am lansat o versiune beta a platformei allfarm.ro şi în prima lună am avut vânzări de 10.000 de euro, cu 10-15 producători. Reuşim să listăm 5-10 producători noi în fiecare lună, avem deja 40 listaţi şi suntem în discuţii cu încă 40-50. Lactatele, mezelurile, conservele, produsele de băcănie sau de patiserie le aducem din toate colţurile ţării, din Bucovina, Sibiu, Munţii Apuseni”, povestea Răzvan Stoica la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Comenzile se livrează în ziua următoare plasării, iar scopul este ca timpul să devină din ce în ce mai scurt. În viitor, fondatorii AllFarm se gândesc să livreze şi în alte oraşe mari, precum Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi. Mai mult, ei se gândesc chiar să se extindă în Ungaria, astfel încât să colaboreze cu producători din această ţară.

    Piaţa alternativă
    Tot în zona alimentară se înscrie şi Altmarkt, o platformă online pentru produse alternative, independente sau artizanale, creată de Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă. Lansată la debutul pandemiei, când comerţul online tocmai urca pe val, Altmarkt are în ofertă de la bere artizanală şi cafea de specialitate la produse vegane, cereale, granola, snackuri, gin sau apă tonică. Toate sunt branduri independente, atât din România, cât şi din alte ţări ale Uniunii Europene.
    „Altmarkt.ro era prevăzut să reprezinte a doua etapă a unui proiect mai mare la care am început să lucrăm de un an, dar în martie, când am văzut că economia are o frână bruscă, am hotărât să dăm o mână de ajutor producătorilor, dar am vrut să ajutăm şi consumatorii. Ne-am mişcat repede, pentru că am văzut o oportunitate, iar până acum am investit 10.000 de euro”, spune Antonio Iftimescu.
    În prezent, pe platforma Altmarkt.ro majoritatea produselor vin de la producători români din toată ţara. Cel mai vândut produs este berea artizanală de la berăriile craft din România. Există însă cerere mare şi pentru produsele de mic-dejun, granola, lapte de ovăz, lapte de soia sau lapte de migdale.

    Fermierul online
    O piaţă virtuală a creat şi Costin Simion, la capătul a opt ani de tatonat şi analizat nevoia consumatorilor de a comanda online lucrurile de care au nevoie. La început a căutat chiar el furnizori, apoi aceştia au venit spre el. În piaţa online FermierBun.ro se găsesc peste 20 de furnizori, mici producători de legume sau fructe, miere ori brânzeturi.
    „Primim produsele comandate, le împachetăm în cantităţile solicitate, le punem în mijloacele noastre de transport şi dimineaţa le livrăm sau vin clienţii la centrul logistic şi le ridică”, spune Costin Simion.
    Dacă iniţial produsele erau livrate de două ori pe săptămână, marţea şi joia, ulterior a fost aleasă varianta de livrare zilnică. Pe baza evoluţiei de până acum a businessului, Costin Simion se aşteaptă ca FermierBun să genereze anual afaceri de 150.000-200.000 de euro.

    De origine locală
    Mihai Pegulescu, un antreprenor din Timişoara cu experienţă în HoReCa, a mizat pe o aplicaţie unde se pot comanda produse care sunt apoi livrate la domiciliu. Localo, numele afacerii sale, reuneşte nu doar producători din zona alimentară, ci şi artizani, meşteşugari, oameni care fabrică produse textile sau bijuterii.
    „Trebuie să fim toţi producătorii locali în aceeaşi platformă, să ajungem uşor la client şi să le oferim oamenilor ce au nevoie”, spunea Mihai Pegulescu în mai, la lansarea marketplace-ului.
    Ţinta este să ajungă la 10.000 de producători listaţi pe Localo până la finalul lui 2020.

    Meşterii de lângă casă
    Dorian Lupu, Eduard Ichim şi Regina Ichim au creat platforma online MeşteriLocali.ro pentru a pune în legătură meseriaşii din domeniul construcţiilor cu cei care au nevoie de serviciile lor. Cei trei fondatori originari din Bucureşti locuiesc de cinci ani în Marea Britanie, însă au gândit platforma pentru utilizatorii din România, unde intenţionează să se întoarcă pentru a se dedica acestei afaceri.
    Concret, oamenii care sunt în căutarea unui meseriaş pot publica o lucrare, adăugând fotografii şi detalii tehnice despre munca ce trebuie făcută de un profesionist. Odată publicată lucrarea, site-ul alertează meseriaşii din zonă care pot realiza cerinţele menţionate în lucrare.
    „Meseriaşii interesaţi de lucrare vor putea lua legătura cu clientul pentru a transmite o ofertă de preţ personalizată sau pentru a stabili o vizionare. Totodată, facilităm schimbul de informaţii între aceştia prin funcţia de chat, în cazul în care telefonul nu este o opţiune. Noi ne uităm la conversaţii, pentru a vedea cât de serios este meseriaşul, ce limbaj foloseşte”, spun cei trei antreprenori.
    Cei mai căutaţi sunt meşterii pentru instalaţii, electricitate, zugăveli, experţi pentru interior şi exterior.


    Închiriere cu un click
    PrimeRenting este afacerea pusă pe picioare de Ana şi Dragoş Preda, alături de Răzvan Popa, care au investit 20.000 de euro într-o platformă online pentru închirieri de echipamente precum generatoare electrice şi utilaje de mare mecanizare, buldoexcavatoare sau macarale.
    Povestea PrimeRenting a început în urmă cu mai bine de doi ani, când antreprenorii aveau nevoie de echipamente pentru implementarea unor proiecte în România, moment în care s-au lovit de un proces foarte greoi în închirierea acestora. Platforma creată de ei a devenit operaţională la începutul lui 2020.
    „Pe de o parte, agregăm cererea şi oferta, iar pe de altă parte, venim cu o asigurare personalizată pentru echipamente, crescând siguranţa furnizorilor, produs pe care l-am dezvoltat împreună cu Groupama. După aceea am venit cu nişte rapoarte de bonitate de istoric financiar al companiilor care doresc să închirieze, pe care îl primesc înaintea fiecărei comenzi, astfel încât cei doi jucători să ştie cu cine intră în contact, dezvoltat în parteneriat cu Coface, şi mai avem un sistem de rating, iar după fiecare comandă cei doi jucători se evaluează”, explică Dragoş Preda.
    Majoritatea comenzilor vin din industria construcţiilor, dar şi de la companii care se ocupă de  producţie şi au în anumite momente capacităţi scăzute de producţie şi le închiriază. Închirierile de generatoare electrice, macarale, nacele, excavatoare sau buldoexcavatoare se fac pe perioade de câteva zile, o săptămână, două săptămâni ori chiar o lună, în funcţie de necesitatea clientului.


    Firme înfiinţate din fotoliul de acasă
    Pentru cei pentru care corvoada birocraţiei este o problemă prea mare de înfruntat, Cristian Bărcan a creat REGnet, o platformă online care înfiinţează firme sau le modifică statutul juridic, ce i-a adus în 2019 venituri de 70.000 de euro.
    „În 2015 am fost nevoit să înfiinţez o firmă şi regula era să te deplasezi la sediul Registrului Comerţului. După aproximativ
    24 de ore pierdute efectiv în sediul Registrului, am reuşit să finalizez demersul. Atunci am realizat că statul la cozi şi deplasările sunt un consum inutil de timp şi am încercat să găsesc o variantă prin care să evit toată procedura standard, iar după multe căutări am reuşit să găsesc o variantă de înfiinţare a firmei online. Astfel s-a născut REGnet”, povesteşte Cristian Bărcan.
    Businessul REGnet ajută antre­pre­norii să evite deplasările la Registrul Comerţului şi
    statul la cozi, echipa din spate ocupându-se de operaţiunile de la Registrul Comerţului necesare firmelor pentru înfiinţarea unei societăţi sau modificarea statutului juridic, online. Durata medie de înfiinţare sau modificare a statutului unei societăţi prin REGnet este de 3-4 zile lucrătoare.
    Antreprenorul intenţionează ca pe termen mediu să ducă REGnet şi în alte ţări, precum Marea Britanie sau SUA, şi să dezvolte o aplicaţie mobilă.

    O afacere care rodeşte
    Roditor Food Market este cel mai proaspăt proiect creat de Silvia Floareş, „responsabilă” şi de târgurile Mezanin Market, dedicate micilor antreprenori.
    „În cadrul Mezanin Market, am cunoscut mulţi antreprenori din zona de mâncare şi băuturi. De aici s-a născut Roditor Food Market, o scenă de prezentare specială pentru zona agro-alimentară. Voiam să-l lansăm în mai 2020, voiam să facem un eveniment cu 10.000 de oameni.”
    Lucrurile s-au schimbat însă, aşa că totul s-a transformat într-o platformă online, care a luat viaţă în iulie 2020. RoditorFoodMarket.ro este gândit pe mai multe secţiuni, iar producătorii/ antreprenorii se pot înscrie gratuit în mai multe categorii: fructe şi legume, băuturi (vin, bere artizanală, suc), produse de băcănie (conserve, carne & mezeluri, miere şi produse din miere), lactate şi brânzeturi, dulciuri şi panificaţie, accesorii şi decoraţiuni (accesorii de masă, plante şi flori), toate cu design local. De asemenea, pe platformă se pot înscrie băcănii şi alte mici afaceri care reprezintă producători, listarea neavând caracter exclusiv şi fiind un punct în plus de vânzare şi promovare pentru acest sector.
    RoditorFoodMarket.ro vine astfel ca un răspuns la nevoia tot mai accentuată de a recunoaşte produsele româneşti şi de a investi în economia locală, în condiţiile în care, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi tineri au intrat în agricultură.

    Booking-ul românesc
    Antreprenorul Radu Fusea a pariat pe o platformă prin care promovează turismul tradiţional şi a lansat în decembrie 2019 Travlocals.com, un site unde adună casele vechi şi restaurate, conacele vechi, castelele transformate în pensiuni turistice pentru persoanele care caută cazări tradiţionale în ţară.
    „Travlocals a pornit de la o idee mai veche, a fost şi o nevoie pentru că sunt un turist pasionat de experienţe unice pe care le vedeam promovate, iar în momentul în care voiam să le rezerv, nu mai dădeam de ele. M-am gândit să centralizez toate experienţele de acest tip astfel încât fiecare potenţial client să poată şti unde le găseşte, să le poată rezerva rapid şi sigur, contactând direct gazda”, spune Radu Fusea.
    Pe lângă cazarea în locuri tradiţionale, prin intermediul Travlocals.com, se pot rezerva şi experienţe tradiţionale, cum ar fi plimbările cu sania trasă de cai, brunch la conac, cursuri de olărit. Pentru a se lista pe platformă, cei care au o pensiune sau o casă restaurată plătesc un abonament trimestrial sau anual.
    Planul lui Radu Fusea este ca, la un an de existenţă, să ajungă la
    150 de parteneriate încheiate.
    „Este foarte posibil să depăşim această cifră, dar acesta era planul la lansare. După ce vom acoperi piaţa din România, dorim să internaţionalizăm proiectul, mai întâi în Europa de Sud-Est şi apoi vom mai vedea”, mai spune Radu Fusea.
    Înainte de platforma turistică, Radu Fusea a mai avut businessuri în domenii diferite, de la magazine, până la imobiliare, trecând şi prin experienţa corporaţiei. Investiţia iniţială în Travlocals.com a fost de 100.000 de euro, dintre care 40% au fost fonduri europene, restul fiind surse proprii.

    Sfătuitorul online în construcţii
    Casa de comenzi Vindem-ieftin.ro, o platformă online de consultanţă pentru persoanele care au de făcut lucrări de construcţii, a pornit în 2014, când Cosmin Răileanu, fondatorul brandului, a început construcţia propriei case. De la o nevoie şi o nişă de piaţă neacoperită, după o investiţie iniţială de 10.000 de euro, antreprenorul a ajuns la 4 mil. euro cifră de afaceri. El colaborează cu peste 200 de furnizori, importatori sau producători şi peste 15.000 de clienţi au apelat la serviciile echipei Vindem-ieftin.ro.
    „Ideea a pornit atunci când mi-am construit casa şi mi-am dat seama prin ce trece un client când are de cumpărat materiale de construcţii, dar mai are şi grija meşterilor, a jobului sau a afacerii. Când construieşti casa simţi că nimeni nu e de partea ta, toată lumea merge pe repede înainte. Atunci mi-am dat seama că este un mare gol pe piaţa de vânzări de materiale de construcţii şi m-am gândit că dacă ar exista o firmă care să ofere, în afară de vânzare, şi o consiliere pentru client astfel încât să facă alegerile cele mai potrivite, eu aş fi primul client”, a povestit Cosmin Răileanu la Afaceri de la zero. Cei 30 de oameni din echipa Vindem Ieftin primesc o cerere de la un client, care poate fi orice persoană, dar şi societate comercială şi oferă consultanţă privind materialele şi cum se pot potrivi acestea pentru o lucrare durabilă. După ce clientul acceptă lista finală de produse şi preţurile, plăteste o factură iniţială, iar în termen de câteva zile primeşte direct de la furnizorul cu care Vindem Ieftin are contract materialele solicitate.

  • Afacerile Elba Timişoara, producător de faruri pentru Dacia şi Skoda, au scăzut cu 19% în 2019

    Producătorul timişorean de sisteme şi corpuri de iluminat Elba, furnizor de faruri pentru gru­puri auto precum Dacia-Re­nault sau Skoda, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de aproximativ 230 mil. lei (48,5 mil. euro), în scă­dere cu 19% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF.

    Com­pania a avut anul trecut un pro­fit net de peste 15,6 mil. lei (3,3 mil. euro), în scădere cu 5% faţă de anul precedent, când Elba Timi­şoara a înregistrat un câştig net de aproape 16,5 mil. lei (3,5 mil. euro), arată datele publice.

    Producătorul timişorean de corpuri de iluminat a ajuns în 2019 la un număr mediu de 1.016 angajaţi. Elba Timişoara are o istorie de aproape 100 de ani şi este unul din­tre cei mai importanţi pro­ducători de corpuri de iluminat din ţară.

    Portofoliul companiei include de la produse pentru ilumi­nat pietonal şi stra­dal la proiec­toare şi semafoare.

    Seg­men­tul predo­minant însă în vânzările Elba este cel auto, unde com­pania produce în principal cor­puri de iluminat pentru exterior (faruri, lămpi, repetitoare antero­late­rale, catadioptrii etc.)

  • Producătorul german de camioane MAN plănuieşte să concedieze 9.500 de angajaţi, urmând să economisească aproape 2 mld. euro în urma reducerilor de costuri

    Producătorul german de camioane şi autobuze MAN plănuieşte să concedieze unu din patru angajaţi la nivel global într-o mişcare ce va alimenta fricile cu privire la puterea de recuperare a celei mai mari economii a Europei, notează Financial Times.

    Compania vrea să şteargă 9.500 de locuri de muncă în ideea ca profiturile din vânzări să înregistreze o creştere de 8% până în 2023. De asemenea, firma plănuieşte să genereze 1,8 miliarde de dolari din reducerile de costuri.

    MAN, care a raportat vânzări în valoare de 12,7 miliarde de euro anul trecut, este unul dintre principalele branduri ale Traton, o subsidiară a Volkswagen. Compania a fost puternic afectată de criza COVID-19, care a dus la închiderea business-urilor şi scăderea nivelului de cererea în ceea ce priveşte logistica industrială.

    În prima jumătate a anului, MAN a raportat o scădere de 34% a acţiunilor şi a înregistrat pierderi operaţionale de până la 423 de milioane de euro. În aceeaşi perioadă din 2019, compania a generat profituri de 248 de milioane de euro.

    Producţia industrială din Germania a suferit un declin record – minus 18% – între lunile martie şi aprilie. După redeschiderea afacerilor şi fabricilor, output-ul s-a majorat cu 1,2% între iunie şi iulie, iar economiştii cred că în luna august s-a înregistrat o creştere de 4,8%.

     

  • Gigantul german Continental, cel mai mare producător de componente auto din România, a anunţat o restructurare care pune în pericol 30.000 de locuri de muncă la nivel global

    Nemţii de la Continental plănuiesc să desfiinţeze sau să transfere circa 30.000 de locuri de muncă pentru a-şi reduce costurile cu 1 miliard de euro pe an, în contextul în care criza coronavirusului pune presiune din ce în ce mai multă pe industria auto, potrivit Bloomberg.

    Circa 90% dintre măsurile de restructurare vor fi implementate treptat până în 2025, a anunţat Continental, marţi.

    Operaţiunile din Germania ale producătorului de componente auto vor fi afectate cel mai puternic, cu circa 13.000 de locuri de muncă în pericol de a fi desfinţate sau mutate în alte ţări.

    Conform datelor disponibile în luna martie, Continental avea peste 20.000 de angajaţi în România, fiind cel mai mare producător de componente auto de pe piaţa locală.

    Industria auto se confruntă cu cea mai puternică criză din ultimii 70 de ani, iar furnizorii de componente auto sunt „loviţi cu atât mai puternic”, a declarat Elmar Degenhart, CEO-ul Continental.

    Industria auto este afectată de pandemia de Covid-19 în acelaşi timp în care simte presiunea de a investi în noi tehnologii, pe măsură ce era motoarelor cu combustie apune încet, iar serviciile de car-sharing în creştere afectează cererea din piaţă.

  • Studiu: Vânzările micilor producători locali, în creştere: ponderea românilor din oraşe care au cumpărat alimente de la producători locali aproape s-a dublat în pandemie

    Mulţi locuitori din mediul urban şi-au schimbat comportamentul alimentar în perioada de pandemie şi aleg să achizi­ţio­neze alimente şi de la producătorii locali, nu doar din supermarketuri, deoarece con­si­deră că sunt mai sănătoase, arată un stu­diu realizat de agenţia de cercetare de piaţă IZI Data. 

    Românii şi-au modificat pre­ferin­ţele alimentare în perioada de pan­de­mie, majoritatea îndreptându-şi atenţia către produsele locale, potrivit cercetării care s-a bazat pe trei sondaje, realizate de Silvia Luican, fondatoarea agenţiei IZI Data. Studiul arată că 35% dintre românii din mediul urban cumpără mai des de la pro­du­cători români, iar 26% declară că mă­nâncă mai sănătos. Cercetarea realizată de IZI Data a analizat cifrele de vânzări ale Nord Natural, Roade şi Merinde, Nod Verde şi Cumsecade, patru food huburi ce susţin producătorii locali, iar datele arată că vânzările s-au triplat.

    În general, dintre clienţii care aleg produsele hub-urilor locale, 68% doresc să ajute oameni care fac o treabă bună, iar 57% consideră că aceste produse sunt su­pe­rioare celor de la supermarket. Cei mai mulţi clienţi sunt femei, iar mai mult de ju­mă­tate dintre cei ce achizi­ţionează online pro­duse locale au copii.

    Primul studiu a fost realizat în luna mai, în rândul clienţilor huburilor alimentare Roade şi Merinde, Nord Natural şi Helyénvaló, al doilea a fost realizat tot în luna mai, pe o populaţie generală, reprezentativ urbană şi al treilea a fost realizat în februarie, pe o populaţie generală, reprezentativ urbană, toţi respondenţii având peste 18 ani.

     

     

  • Schimbare majoră la unul dintre cei mai importanţi producători auto ai lumii, prezent şi în România. Care sunt motivele pentru care a fost înlocuit chiar directorul executiv al companiei


    Jim Hackett, CEO-ul producătorului auto Ford Motor Co., a fost înlocuit de directorul operaţional al companiei, Jim Farley, potrivit unui anunţ recent din presa internaţională.
    Jim Hackett era implicat de mai bine de trei ani într-o strategie concentrată pe creşterea profiturilor gigantului american şi preţul în scădere al acţiunilor Ford, scrie The Wall Street Journal.

    Reprezentanţii companiei au declarat în presa internaţională că Farley, care are 58 de ani, îl va succede la conducere pe Hackett, în vârstă de 65 de ani, începând cu 1 octombrie. Hackett va fi în continuare consultant al companiei până în primăvara anului viitor.

     

  • Un alt start-up românesc ţinteşte statutul de unicorn. Ce face acesta şi cum ar putea să ajungă la mult visata evaluare de 1 mld. dolari

    Dacă am ajuns să ne scanăm singuri produsele la casa de marcat şi deja de ani buni oricum ne asamblăm singuri mobila de la IKEA, de ce nu şi-ar scrie singuri angajaţii din birouri şi aplicaţiile software care să le uşureze munca prin automatizarea unor activităţi repetitive? Această viziune a angajaţiilor cu gulere albe care vor deveni programatori fără să fi făcut nicio şcoală de IT reprezintă una dintre cele mai hot tendinţe la nivel global, iar în cursa pentru dezvoltarea unei platforme care să permită acest lucru se înscrie şi compania românească Ringhel, un producător de soft pentru industria de energie.

    Prin acest demers, Ringhel măreşte lista de start-up-uri înscrise în cursa pentru obţinerea titlului pentru cel de-al doilea unicorn tech născut în România, după UiPath. Prin platforma numită PROCESIO, Ringhel îşi propune să revoluţioneze modul de creare a produselor software cu ajutorul tehnologiei no-code astfel încât orice angajat să-şi poată realiza propriile soluţii software chiar dacă nu are cunoştinţe tehnice avansate. Ideea dezvoltării platformei a venit practic ca urmare a propriilor nevoi, odată cu momentul în care Ringhel s-a extins pe piaţa din Serbia.

    „În momentul în care noi am intrat în Serbia, deşi structura platformelor noastre a fost gândită de aşa natură încât să fie modulare, să fie ajustabile pentru orice lucru ne-am putut noi imagina la acel moment dat astfel încât să putem ajusta rapid pentru orice ar putea apărea, totuşi am fost luaţi puţin prin surprindere de modificările pe care trebuia să le implementăm în platforma noastră pentru Serbia. 

    Aşa că am căutat o soluţie eficientă la acest lucru şi ne-am creat o tehnologie proprie de tip low-code, pe care s-o folosim în acest context de ajustare, în loc să dezvoltăm software pe care să îl particularizăm, să îl configurăm, eventual folosind oameni non-tehnici, lucru pe care l-am şi făcut.

    Am dezvoltat această tehnologie şi am obţinut rezultate fantastice pe care iniţial nu ne-am gândit că le vom obţine. Am reuşit să reducem costurile cu până la de 45 de ori faţă de standardul industriei sau faţă de cât ne costa pe noi iniţial, să creştem viteza implementării de până la 10 ori, avem cazuri concrete, măsurate, pe ceea ce afirm acum. Am făcut aceste lucruri cu juniori“, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Dârzan, fondator şi CEO al Ringhel. El a explicat că ţinta platformei este să le permită oamenilor care realizează diferite activităţi de birou să-şi automatizeze singuri activitatea.

    „În momentul în care noi am obţinut aceste rezultate am înţeles că ceea ce noi am obţinut şi ceea ce noi căutam de fapt să obţinem nu ne este util doar nouă, este util în principiu oricărei companii care doreşte să creeze software sau care utilizează software, aşa că am început un proces de migrare a platformelor noastre în această nouă tehnologie şi în paralel am continuat dezvoltarea acestei tehnologii astfel încât să o ducem la nivel de no-code, adică astfel încât orice persoană nontehnică, ţinta noastră fiind oamenii care lucrează la birou, să poată folosi această tehnologie, o platformă disponibilă sub forma unui serviciu, să îşi creeze propriile unelte în businessul de zi cu zi, să îşi automatizeze propriile procese pe care le gestionează, să aibă capacitatea să-şi facă software.”

    Fondatorul Ringhel a menţionat faptul că cea mai mare dificultate în realizarea unei aplicaţii software în digitalizarea unui proces sau a unei companii este analiza.

    „Prin ceea ce propunem noi cu această tehnologie, cu această platformă, rezolvăm inclusiv acest aspect. Avem o abordare top to bottom prin care omul de business sau persoana care lucrează la birou pe măsură ce-şi face analiza de business folosind platforma noastră, folosind elemente vizuale, realizează şi softul. Nu eliminăm departamentul de IT, nu eliminăm programatorii, doar că îi decomprimăm, şi restul, ceea ce contează cu adevărat şi pune în valoare capacitatea tehnică a dezvoltatorilor sau a profesioniştilor IT, rămâne la ei. Doar că nu se mai ocupă de toate lucrurile de care acum se ocupă.“

    În prezent, 11 membri ai echipei Ringhel, care în total numără 38 de persoane, lucrează exclusiv pentru proiectul PROCESIO, lansarea platformei fiind prognozată pentru finalul lunii martie 2021. Până atunci însă, compania va realiza o serie de proiecte pilot.

    Ce vor putea face însă mai exact utilizatorii cu ajutorul PROCESIO? „Spre exemplu primeşti un mesaj
    într-un mediu şi trebuie să-l transmiţi într-un alt mediu – este un exemplu banal. În aplicaţia noastră foloseşti conectori şi conectezi între ele aplicaţiile cu o logică pe care tu o defineşti. Un alt exemplu ceva mai complicat – vrei să îţi creezi o interfaţă de colectare date în cadrul companiei pe care ulterior să le integrezi într-un proces de business. Vei putea să creezi această interfaţă vizuală folosind elemente vizuale de tip drag & drop fără să ai nevoie de cunoştinţe de business şi vei putea să realizezi acest process”, a explicat Mihai Dârzan.
    Proiectul PROCESIO a primit deja validare de la investitorii de pe plan local, Ringhel reuşind să obţină recent o finanţare totală de 550.000 euro. Din această sumă, 450.000 a fost strânsă în circa două zile de la 85 de investitori prin intermediul platformei de equity crowdfunding
    SeedBlink.com. Iniţial, compania îşi propusese să strângă 300.000 euro prin intermediul SeedBlink.com, însă fiindcă a reuşit să strângă întreaga sumă încă din prima zi de listare pe platformă, fondatorii au decis să permită o suprasubscriere de până la 150.000 euro. Înainte de obţinerea investiţiilor, evaluarea companiei se situa la 6 milioane euro.
    „Dorim să folosim acest capital pentru a accelera viteza cu care noi vom aduce această platformă la nivel comercial. În acest moment folosim intens ceea ce avem, şi vrem să o dăm întregii lumi. De asemenea urmărim ca până în momentul în care vom lansa comercial tehnologia noastră, vrem să facem şi câteva proiecte pilot, prin care să demonstrăm nu doar viabilitatea ci şi puterea acestei tehnologii şi câteva exemple de utilizare la nivel foarte mare şi ţintim nişte proiecte destul de mari la nivel de ţară în care vrem să folosim tehnologia noastră. În concluzie vrem să accelerăm viteza cu care facem aceste lucruri. Vrem să punem puţin gaz pe foc”, a punctat antreprenorul.
    Anul trecut, Ringhel a înregistrat o cifră de afaceri de 759.000 de euro, iar ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 900.000 de euro.
    „Noi am crescut în permanenţă. Am crescut an de an şi într-un ritm constant. Din punct de vedere business noi, în 2019 am luat o decizie să ne schimbăm modelul de business astfel încât se observă în 2019 din punctul de vedere al cifrei de afaceri o aplatizare, iar aceasta a apărut datorită modului în care noi am trecut de la licenţe pe întreaga durată de viaţă la licenţe anuale şi acest se reflectă direct în evoluţia acestui indicator, dar este o decizie strategică din punctul nostru de vedere pentru viitorul companiei şi se va reflecta şi se reflectă deja în creşterea veniturilor recurente.”

    Procesio
    Ce face? Platformă prin care orice angajat poate să îşi creeze produse software chiar dacă nu are cunoştinţe tehnice avansate
    Finanţări totale atrase până acum:
    550.000 euro
    Venituri 2019: 760.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 900.000 euro
    Invitat: Mihai Dârzan, fondator şi CEO Ringhel

    4mind Benefits
    Ce face? platformă care oferă companiilor acces pentru angajaţi la servicii de psihoterapie şi coaching
    Invitat: Adina Pintea, cofondatoare 4mind Benefits

    qToggle
    Ce face? Platformă de automatizări pentru acasă, prin intermediul căreia pot fi controlate diferite echipamente şi automatiza o serie de activităţi
    Invitat: Bogdan Butunoi, cofondator qToggle

    Dorel
    Ce face? Aplicaţie mobilă şi web prin intermediul căreia se face legătura între meşteri şi utilizatorii care au de făcut reparaţii acasă
    Invitat: Sebastian Şandru, cofondator Dorel

    Undemergem.ro
    Ce face? Aplicaţie mobilă de informare turistică
    Invitat: Iulian Pufu, fondator şi director dezvoltare Smart Medianet

    uRADMonitor
    Ce face? Reţea de senzori care măsoară calitatea aerului
    Invitat: Radu Motişan, fondator uRADMonitor

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cel mai mare producător de avioane din lume se prăbuşeşte: Uriaşul Airbus îşi reduce capacitatea de producţie după ce a înregistrat pierderi de peste 5 mld. dolari în T2/2020

    Airbus, cel mai mare producător de avioane din lume a decis să recurgă la reducerea capacităţii de producţie, după ce în cel de al doilea trimestru din 2020 acesta a înregistrat pierderi de 5,2 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Astfel, compania este forţată acum să producă pe lună cinci aeronave A350, nu şase aşa cum se anunţase în aprilie. Datorită instrumentelor fiscale şi financiare puse în joc în contextul pandemiei, Airbus a reuşit să economisească 900 mil. euro şi se pregăteşte să lanseze în viitor o schemă de restructurare, care i-ar putea aduce economiile până la pragul de 1.6 mld. euro.

    În T1/2020, Airbus a reuşit să livreze 74 de aeronave, dar această reuşită nu s-a tradus într-o creştere a veniturilor, pentru că a avut loc în perioada de lockdown, atunci când principalele flote aeriene au fost obligate să rămână la sol. Producătorul de avioane este forţat în acest context să adopte o poziţie defensivă şi să încerce să economisească bani, mai ales pentru că din cauza pandemiei, călătoriile cu avionul vor rămâne pentru câţiva ani sub nivelul din 2019.

    „Credem că ne vom reveni încet şi odată cu trecerea timpului. Încercăm să păstrăm o atitudine echilibrată faţă de această situaţie şi să nu fim prea pesimişti”, a declarat Guillaume Faury, CEO-ul Airbus.

    Potrivit CEO-ului, este greu de prezis mai ales în contextul actual felul în care va arăta piaţa la finalul acestui an, şi chiar şi mai târziu, către jumătatea lui 2021. Mai mult decât atât, acesta este de părere că traficul aerian şi călătoriile cu avionul nu îşi vor reveni până în 2025.

  • Agricultură românească după reţetă daneză. Cum a reuşit compania Premium Porc să ajungă al doilea producător de carne de porc din piaţa locală

    „A fi printre cei mai mari producători de carne de porc din România înseamnă muncă continuă, dedicare constantă pentru piaţa locală, înţelegerea acesteia şi contribuţie la economia românească prin locurile de muncă directe şi indirecte pe care le asigurăm şi prin taxele plătite la bugetele locale”, spune Lars Drescher, CEO-ul grupului de firme Premium Porc.
    Compania pe care o reprezintă, fondată în 2001 de un grup de 13 fermieri danezi în Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins în piaţa locală în anul 2006, „atrasă de potenţialul de piaţă oferit de ţările din Europa de Est”. Activitatea businessului în plan local a început odată cu achiziţia, renovarea şi retehnologizarea unui complex de  ferme construit în perioada comunistă. Odată cu expansiunea geografică, şi numele companiei a fost schimbat în DCH International A/S. Potrivit lui Drescher, începerea unei afaceri noi poate fi întotdeauna o provocare.
    „Am ajuns în România cu un obiectiv clar – să aducem know-howul danez la modul românesc de a face agricultură şi să creştem o afacere durabilă, de succes, cu o amprentă locală puternică. 15 ani mai târziu ştim că acest lucru a funcţionat şi că am reuşit nu numai să ne atingem obiectivul, ci şi să ne fixăm unul şi mai mare – să devenim un jucător internaţional relevant pe piaţa europeană.” În prezent compania este al doilea cel mai mare producător de carne din România, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 91 de milioane de euro. Aşteptările pentru acest an nu vizează însă o creştere mare a veniturilor, dar nu din cauza apariţiei pandemiei de COVID-19, ca în cazul altor businessuri, ci din pricina virusului pestei porcine africane, care a apărut în România la jumătatea anului 2017 şi continuă să facă pagube în industrie. „Ne-am aşteptat la un an greu, aşa cum au fost toţi anii începând cu 2018 de la apariţia virusului în România. Nu am făcut previziuni mari de creştere. Ne-am făcut, în schimb, planuri de dezvoltare pe care le menţinem şi pe care le ducem la îndeplinire în fiecare an alături de o echipă minunată.”
    În plan local, compania deţine zece ferme proprii şi alte ferme închiriate, precum şi trei fabrici de nutreţuri combinate, răspândinte în opt judeţe din România: Vrancea (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Constanţa (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Sibiu (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Olt (o fermă), Braşov (o fermă), Brăila (două ferme şi o staţie de vieri), Buzău şi Iaşi.
    În cei aproape 15 ani de activitate businessul a investit peste 180 milioane de euro în România. În vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabrică de nutreţuri combinate din portofoliu, situată în Avrig, judeţul Sibiu. „A fost o investiţie de aproximativ 3,8 milioane de euro şi a făcut parte dintr-un proiect de investiţii mai mare început în 2017, numit BraSib, cu o valoare totală de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finanţat în urma unui împrumut primit de la patru bănci – UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale şi Raiffeisen Bank – şi a inclus deschiderea unei ferme de 5.400 de scroafe în Brăila, precum şi finanţarea achiziţiei şi renovării unităţilor de reproducere şi îngrăşare din Braşov şi Sibiu.” O altă investiţie recentă este ferma Ianca din Brăila, care pentru o perioadă a fost închiriată şi se află acum în proprietatea companiei. După achiziţionarea fermei, s-au început lucrările pentru renovarea acesteia printr-o investiţie de peste 1,5 milioane de euro. Pe lângă lucrările de renovare la complexul Ianca „pentru a aduce aceste ferme la standardele Premium Porc”, compania are în derulare şi o serie de lucrări de renovare la ferma Feldioara, care a fost achiziţionată în 2018 şi în prezent are o capacitate de 140.000 de animale pe an, investiţiile urmând să ajungă la peste 3 milioane de euro. „Aceste lucrări sunt menite să sporească gradul de biosecuritate şi confortul pentru animale. Suntem mereu ocupaţi.”
    Businessul creşte anual peste 600.000 de animale. „Am dezvoltat un sistem integrat de creştere a porcinelor, care include departamente de reproducţie, maternitate, tineret porcin şi producţie pentru abatorizare. De asemenea, gestionăm intern serviciile de transport şi logistică pentru animale şi furaje şi avem divizia noastră de agricultură pentru a controla calitatea unei părţi a materiei prime necesare pentru hrana pe care o pregătim pentru animalele noastre şi pentru a gestiona îngrăşământul natural. Avem trei fabrici de nutreţuri combinate cu o producţie continuă de aproape 240.000 de tone de furaje pe an, care asigură o mare parte din nevoile tuturor fermelor noastre.” Terenurile pe care compania operează se întind pe 1.700 de hectare, cu o capacitate totală de producţie de furaje de 240.000 tone pe an, iar echipa Premium Porc numără în prezent, în plan local, peste 500 de angajaţi.
    Compania lucrează constant cu un număr de 20-30 de parteneri activi în industria de profil din România. „Volumul principal se derulează prin abatoare de capacitate mare (peste 80.000 de capete procesate pe an), dar avem şi clienţi cu o capacitate mai mică cu care avem o colaborare foarte bună şi de lungă durată. Am reuşit ca în decursul celor 15 ani de activitate locală să devenim principalul furnizor de porci vii pentru abatoarele din ţară, un partener tradiţional în piaţa de carne atât prin cantitatea, cât şi prin calitatea oferită clienţilor noştri.”

    „Unii consumatori nu îşi pot imagina o masă fără carne”
    Până la apariţia COVID-19, „al cărui impact încă îl evaluăm”, consumul de carne de porc din România era, începând cu anul 2014, pe un trend ascendent, spune Drescher, apropiindu-se în anii 2017-2018 la 90% din media europeană. Din păcate, adaugă el, pentru industria zootehnică din România acest consum a fost acoperit în proporţie de 50%-60% din comerţ intracomunitar cu carne provenită din porci crescuţi în alte ţări europene, carne folosită în România atât pentru prepararea produselor de carmangerie, cât şi pentru vânzare la raft ca şi carne proaspătă. „Apariţia pestei porcine africane (PPA) în România în 2017 şi extinderea rapidă a acesteia pe aproape întreg teritoriul ţării în anul 2018 au afectat sever producţia locală de porci, care, prin urmare, a scăzut semnificativ. Costurile mari cu prevenirea (biosecuritate) şi combaterea efectelor PPA au condus la un cost de producţie crescut pentru fermierii locali şi au contribuit la un preţ mai mare al produselor de porc de pe rafturile magazinelor.”
    Despre apariţia unor branduri precum Verdino, care îşi propun să fie o alternativă pe bază de plante a produselor tradiţionale din carne, Drescher spune că sunt mai mult decât binevenite pe piaţă „şi va fi interesant să le urmărim evoluţia”. Există multe tipuri de consumatori, adaugă el: „Unii nu îşi pot imagina o masă fără carne şi noi suntem aici pentru ei, alţii renunţă la ea pentru totdeauna, iar alţii vor doar să încerce ceva nou. Pentru toate tipurile de consumatori, este necesar un segment dedicat în industrie. Acest tip de produse va fi cel mai probabil complementar cu carnea tradiţională pentru mult timp de acum încolo”.
    Un business obişnuit cu criza
    Drescher spune că industria în care compania activează este una obişnuită cu provocările, referindu-se în primul rând la efectele cauzate de virusul pestei porcine africane, dar şi de cele aduse de criza financiară precedentă. În momentul în care compania a intrat pe piaţa românească în 2006, cererea de carne de porc era mare şi a continuat să crească până undeva după 2008, in ciuda apariţiei crizei financiare, îşi aminteşte executivul. „În 2010, odată cu reducerea salariilor, consumul a scăzut, iar din 2013 a crescut odată cu economia şi politica de creştere a veniturilor românilor.” De aceea, spune el, „dificultăţile din trecut cauzate de pestă porcină şi criza financiară nu au făcut decât să ne pregătească pentru viitor. Prin urmare, am devenit mai puternici la astfel de şocuri, pe care am învăţat cum să le gestionăm. Crizele vin şi trec, iar noi trebuie să găsim modalitatea prin care să rămânem şi să ne continuăm activitatea. Această pandemie este cu adevărat o provocare, deoarece este vorba despre sănătatea oamenilor şi trebuie să luăm decizii imediate. Am luat toate măsurile de prevenţie necesare şi vom face tot ce este nevoie pentru a asigura necesarul. În ceea ce priveşte afacerea, am avut o cerere uşor mai mare în această perioadă şi ne-am asigurat să o satisfacem în cele mai sigure condiţii.” Potrivit lui, în ultima perioadă activitatea companiei s-a desfăşurat în condiţii care să ofere siguranţă angajaţilor, dar şi posibilitatea de a continua operaţiunile. Printre măsurile adoptate, „în conformitate cu normele impuse de autorităţi”, el menţionează: crearea unui comitet de sprijin ai cărui membri sunt disponibili 24/7 pentru a oferi sprijinul necesar şi a comunica toate măsurile luate de autorităţi şi la nivelul companiei, adaptarea programului de lucru, astfel încât echipa din administrativ să lucreze remote şi prin rotaţie, acolo unde este nevoie de prezenţa fizică la birou, iar cele din ferme, în schimburi, pentru a evita aglomeraţia. În plus, „toţi angajaţii sunt informaţi în permanenţă cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja pe ei înşişi, colegii lor şi familiile lor împotriva posibilelor contaminări, fie direct, fie prin afişe postate în toate zonele vizibile”. O altă măsură a fost achiziţionarea de dezinfectant, măşti de protecţie, viziere şi mănuşi, care au fost distribuite tuturor unităţilor din ţară, precum şi adoptarea întâlnirilor video în locul călătoriilor de afaceri. „În această perioadă, accesul străinilor la fermele Premium Porc Group este restricţionat. Se face dezinfectarea prin nebulizare a zonelor de birou, a zonelor de acces şi a cafenelelor, birourile au fost separate prin plexiglas, iar şoferii noştri sau cei ai colaboratorilor noştri care intră în contact cu procesatorii au obligaţia să poarte echipament de protecţie şi să minimizeze la maximum intrarea în contact cu personalul abatoarelor. De asemenea, regulile de biosecuritate sunt foarte stricte şi toţi cei care intră în contact cu una dintre ferme, trebuie să le respecte.”
    Costurile generate de pandemie nu sunt mici, spune executivul, având în vedere faptul că, pe lângă materialele necesare prevenţiei, compania a trebuit să adapteze şi modul de lucru, „dar aceasta este realitatea pe care o trăim şi vom continua să urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia acestei pandemii în aşa fel încât să luăm deciziile cele mai bune pentru oamenii noştri şi pentru afacerea noastră”.