Tag: prindere

  • O poliţistă din Cluj prinde hoţi la serviciu, iar în timpul liber creează opere de artă

    Sandra Doja are 22 de ani şi este agent la Biroul de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Turda, judeţul Cluj. La serviciu prinde hoţi, iar timpul liber şi-l dedică unui hobby descoperit de pe băncile liceului, creează opere de artă din sârmă,

    Sandra Doja a absolvit în anul 2014 Liceul de Arte Plastice ”Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, iar în acelaşi an a fost admisă la Şcoala de Agenţi de Poliţie ”Septimiu Mureşan”, pe care a terminat-o doi ani mai târziu cu gradul de agent şi a fost repartizată la Poliţia Turda. A lucrat, iniţial, la Biroul de Ordine Publică, iar în prezent face parte din Biroul de Investigaţii Criminale unde desfăşoară activităţi de cercetare penală şi identificare a autorilor care săvârşesc fapte penale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un cerşetor prins de poliţie avea în buzunar suficienţi bani să îşi cumpere o casă

    Un cerşetor care ameninţa trecătorii să îi dea bani a fost prins de poliţie cu 6 milioane de coroane suedeze la el. Suma este echivalentul a peste 600.000 de euro.
     
    El a fost oprit de autorităţi pentru că deranja trecătorii de lângă staţia Resecentrum din Uppsala, Suedia.
     
    Un purtător de cuvânt al Poliţiei a declarat că omul străzii era foarte agresiv atunci când cerea bani, dar e încă neclar dacă a strâns uriaşa suma doar cerşind.
     
    Iniţial, cerşetorul a susţinut că încerca să strângă bani pentru un bilet de tren cu care ar fi vrut să ajungă în vestul Suediei.
     
    “Nu am mai văzut niciodată aşa ceva”, a declarat oficialul. “Tot scotea teancuri de bani. Oricine umblă cu 6 milioane de coroane cash e suspect.”
     
    Uppsala e cel de-al patrulea oraş din Suedia ca mărime, localizat la aproximativ 70 de kilometri de Stockholm.
  • Răspuns arogant al primarului Timişoarei, fotografiat când depăşea o coloană de maşini pe linia de tramvai: Circul în regim de urgenţă

    Plângerea împotriva primarului Timişoarei, Nicolae Robu, a fost depusă, marţi, de Tudor-Virgil Bastea la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş.

    Timişoreanul îi informează pe oamenii legii că există o fotografie în care este surprins Nicolae Robu circulând cu maşina de serviciu pe linia de tramvai, depăşind coloana de maşini care aştepta la semafor. De asemenea, Tudor-Virgil Bastea solicită Inspectoratului de Poliţie Timiş să ia “măsurile legale care se impun”.

    “În data de 19.12.2017, maşina înmatriculată cu numărul TM-01-PMT, aparţinând Primăriei Timişoara, a fost pozată în trafic, circulând pe linia de tramvai, depăşind coloana în aşteptare, la intersecţia Aleii FC Ripensia cu Bulevardul 1 Decembrie 1918. Evenimentul a fost recunoscut de primarul Timişoarei, care se afla în maşină. (…) Având în vedere următoarele: intersecţia menţionată este monitorizată video, există un acord între IPJ Timiş şi Primăria Timişoara în privinţa sancţionării pe baza probelor video, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, solicit consultarea arhivei video pentru intersecţia menţionată şi luarea măsurilor legale care se impun”, scrie în sesizarea făcută de Tudor-Virgil Bastea către IPJ Timiş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recenzie Justice League: E greu să copiezi modelul de succes al celor de la Marvel

    Mi-e greu să pricep ce au vrut să facă producătorii cu Justice League: să pregătească noi poveşti de origine, să creeze un sentiment de anticipare faţă de următorul Justice League sau să testeze cum ar reacţiona fanii lor la adunarea supereroilor. Poate o combinaţie din toate, dar, aşa cum se întâmplă de obicei, când vrei să împuşti mai mulţi iepuri rămâi fără gloanţe.

    Ultima oară când a fost cap de afiş într-un film (Batman vs. Superman: Dawn of Justice), Superman părea să aibă o soartă pe care nimeni nu a luat-o în serios. Desigur că Superman nu a murit şi a revenit în prim-plan, dar nici măcar asta nu a salvat prea mult din film.

    Primul care sesizează pericolul e Batman, aşa că îşi asumă rolul de a strânge o echipă de supereroi. Ca să fie mai simplu de înţeles, imaginaţi-vă grupul Avengers cu o serie de schimbări: Batman în locul lui Iron Man, Superman în locul lui Thor, Aquaman în locul lui Hulk şi aşa mai departe. Comparaţia e uşor exagerată, dar şi filmul e la fel.

    Justice League aduce câteva modificări poveştii clasice, aşa cum ar fi introducerea unui Flash mai tânăr decât cei cu care eram obişnuiţi. Un lucru cel puţin ciudat, pe care l-a ”reperat“ un coleg, este modul în care Batman – deşi este evident că toată lumea îi ştie adevărata identitate – continuă să vorbească cu o voce modificată când îşi pune masca.

    Am spus-o săptămâna trecută şi simt nevoia să mă repet: filmele de acest gen nu mai aduc nimic nou. Chiar dacă nu sunt neapărat un fan al universului extins DC (numele oficial al francizei deţinute de Warner Bros.), am apreciat producţiile de calitate atunci când a fost cazul. Luaţi ca exemplu Wonder Woman, un film de o calitate mult superioară celorlalte încercări ale Warner Bros. Chiar dacă au trecut 57 de ani de când lumea a făcut cunoştinţă cu Justice League, creatorii nu par să fi găsit formula corectă pentru marele ecran.

    Regizorul Zack Snyder rămâne adeptul unei atmosfere întunecate, aşa cum a fost cazul în Dawn of Justice; desfăşurarea haotică a filmului şi scenele de luptă care nu au, regretabil, prea multă imaginaţie transformă Justice League într-o producţie cel mult mediocră.

    Viitorul francizei e pus în pericol şi de rezultatele financiare de până acum: în weekendul de lansare, Justice League a obţinut din bilete doar 93 de milioane de dolari, în condiţiile în care bugetul consolidat (ce include costurile cu marketingul şi lansarea pe DVD) trece uşor de 500 de milioane de dolari.

    E Justice League un film pentru fanii universului DC? Sigur. E Justice League un film bun? Nici pe departe.

    Nota: 6/10

  • Medic din Timişoara, prins în flagrant când primea mită

    Potrivit unui comunicat de presă transmis de Direcţia Generală Anticorupţie, miercuri, ofiţerii de poliţie judiciară ai DGA – Serviciul Judeţean Anticorupţie Timiş, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş au prins în flagrant un medic la scurt timp după ce a primit suma de 450 lei, cu titlu de mită pentru condiţionarea unui act medical.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul bizar pentru care un ministru a fost amendat de poliţie

    Ministrul adjunct Samuli Virtanen a fost prins de poliţie şi amendat pentru că a circulat în porbagajul unei maşini. Motivul este unul cel puţin bizar: Virtanen se ascundea de presă şi de public în drumul spre o întâlnire cu prim-ministrul finlandez.

    “A evitat atenţia publicului într-un moment de maximă tensiune, în care riscul ca cineva să afle planurile guvernului era extrem de mare”, a spus Tiina Elovaara, de la Blue Reform. Incidentul a avut loc în luna iunie, la doar o zi după ce partidul de guvernămând legiferase o serie de legi anti-imigranţi.

    Poliţia a spus că omul a călătorit mai multe zeci de metri în portbagaj fără a purta, evident, centura de siguranţă. Virtanen a recunoscut fapta.

     

  • Cea mai bogată femeie din Norvegia, condamnată la închisoare după ce a fost prinsă conducând sub influenţa alcoolului

    Katharina Andresen, fiica unui miliardar novegian, a fost condamnată la închisoare cu suspendare după ce a fost prinsă de poliţişti conducând cu o alcoolemie de 0,61 în sânge.
     
    Pe lângă condamnare, femeia trebuie să plătească şi o amendă de 25.800 de euro (250.000 de coroane norvegiene).
     
    Tânăra de 22 de ani este cea mai bogdată femeie din Norvegia, având o avere estimată la 795 milioane euro.
  • Oraşul din România care prinde din urmă Bucureştiul şi Clujul

    „Anul acesta estimăm că vom ob­ţine afaceri de 28 de mi­lioa­ne de lei, după un plus de circa 15%. A fost un an dificil şi greu de pre­vizionat, nu unul cursiv pre­cum pre­ce­denţii. Nesi­gu­ranţa din mediul politic s-a simţit şi în mediul eco­nomic, afectând dorinţa de cumpărare a clienţilor“, spune Loredana Butnaru, executi­vul român care conduce operaţiunile locale de retail şi distribuţie ale Miele.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România care prinde din urmă Bucureştiul şi Clujul

    „Anul acesta estimăm că vom ob­ţine afaceri de 28 de mi­lioa­ne de lei, după un plus de circa 15%. A fost un an dificil şi greu de pre­vizionat, nu unul cursiv pre­cum pre­ce­denţii. Nesi­gu­ranţa din mediul politic s-a simţit şi în mediul eco­nomic, afectând dorinţa de cumpărare a clienţilor“, spune Loredana Butnaru, executi­vul român care conduce operaţiunile locale de retail şi distribuţie ale Miele.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât de mult valorează securitatea

    ”E prima reacţie a oamenilor – să închidă tot, să verifice dacă nu cumva au fost atacaţi de hackeri“, spune Doru Manea, CEO al NetSafe, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de soluţii şi produse IT cu valoare adăugată pe segmentele de securitate, reţelistică şi wireless, referindu-se la informaţiile recente privind lipsa de siguranţă a reţelelor wireless. KRACK (Key Reinstallation Attacks) este o vulnerabilitate care funcţionează cu aproape orice router Wi-Fi aflat în circulaţie, chiar şi modele de ultimă generaţie, permiţând infiltrarea reţelelor wireless pentru desfăşurarea de atacuri informatice şi răspândirea de malware.

    ”Lucrurile nu stau însă chiar aşa: a apărut într-adevăr posibilitatea de a sparge un anumit protocol de conectare pe wireless, care până acum era considerat securizat, dar nu e aşa de simplu să intri pe reţeaua cuiva. Trebuie să ai nişte cunoştinţe, să ai un nivel tehnic foarte bun ca să poţi folosi această nouă soluţie. Între timp, toţi producătorii încearcă să scoată update-uri, să acopere cumva vulnerabilitatea asta“, spune Manea. Problema însă merge mai departe de atât, pentru că încă există reţele nesecurizate. ”Ce s-a întâmplat acum a fost doar un foc care a mai agitat un pic spiritele, dar în general sunt reţele care nu au un nivel de securitate foarte ridicat şi atunci oricine poate să le spargă uşor.“

    Numărul atacurilor creşte încontinuu, dar au crescut şi complexitatea şi felul în care se produc atacurile, crede CEO-ul NetSafe. ”Vorbim deja de un alt nivel, iar firewallurile tradiţionale nu mai fac faţă, sunt foarte multe atacuri mascate, şi atunci e nevoie de echipamente care să ţină pasul cu această nouă complexitate a atacului, care să anticipeze o anumită intruziune în reţea, să înţeleagă că e vorba de un atac. Chiar dacă nu e un atac cunoscut, echipamentele trebuie să fie capabile să îl detecteze.“

    Statisticile arată că peste 80% din infectările reţelelor interne se fac din cauza phishingului, poate cea mai simplă şi populară metodă. Termenul phishing se referă la încercarea de a obţine datele personale ale unei persoane pretinzând apartenenţa la o companie sau la o instituţie cu care clientul intră, ocazional, în contact; hackerul va încerca să câştige încrederea destinatarului pentru a-i obţine datele despre conturi bancare sau chiar pentru a-l convinge să îi trimită bani. Victima este îndrumată uneori să descarce un fişier sau un document, moment în care malware-ul se propagă în sistem. ”E foarte simplu să primeşti un mail, să deschizi o poză şi să te infectezi. Nu contează că o companie are firewall; dacă un mail de phishing a trecut de un filtru, iar unul dintre angajaţi l-a deschis, a infectat compania din interior. Bineînţeles, cu cât soluţiile de securitate sunt mai bine implementate, cu atât e mai greu să infectezi o reţea; şi chiar dacă reuşeşti, infecţia se va opri la un anumit segment din reţea“, explică Doru Manea.

    Un sondaj centrat pe securitate IT şi realizat în rândul integratorilor IT la ediţia de la Cluj-Napoca a NetSafe Security Day a arătat că soluţiile de securitate IT atrag tot mai mult atenţia companiilor, majoritatea dintre acestea fiind dispuse să investească în viitorul apropiat între 5% şi 10% din cifra de afaceri în soluţii de securitate IT. Este o schimbare importantă în comportamentul decidenţilor din companii, venită pe fondul creşterii infracţiunilor cibernetice, dar şi al conştientizării riscurilor la care se expun dacă nu iau măsurile potrivite pentru a se proteja de atacurile informatice. 75% dintre integratorii IT sunt de părere că investiţiile companiilor în domeniul securităţii IT vor merge către soluţiile de creştere a vizibilităţii asupra reţelei, prin care se analizează traficul, dispozitivele utilizate, aplicaţiile rulate şi protocoalele de securitate, dar şi de control al accesului în reţea. O altă zonă care va atrage investiţiile companiilor în perioada următoare este reprezentată de soluţiile pentru actualizarea infrastructurii wireless, 50% dintre integratori afirmând că firmele din România îşi vor direcţiona bugetele şi către acest segment. O concluzie importantă a sondajului arată faptul că investiţii importante vor fi direcţionate de către companii şi către educarea angajaţilor în privinţa ameninţărilor informatice, 25% dintre integratorii IT indicând această direcţie de investiţii. 

    Ideea unei creşteri în perioada următoare pare a fi validată şi de compania de consultanţă International Data Corporation (IDC), care estimează că piaţa de soluţii de securitate IT din România va atinge o valoare de cel puţin 90 de milioane de dolari în 2020.

    ”Din ceea ce vedem şi noi, investiţiile în zona de securitate au crescut şi cresc de la an la an; cele mai multe sunt făcute pe zona de enterprise, telecom, în general companii mari care au nevoie să fie conforme cu anumite standarde şi atunci sunt obligate să implementeze soluţii de securitate“, spune Manea. ”În cazul firmelor mici, în schimb, sunt probleme pentru că nu se consideră atât de importante investiţiile în securitate. Asta până când se întâmplă ceva. Este totuşi o creştere şi aici, dar destul de mică. Ne aşteptăm să fie un avans mai mare începând cu perioada următoare, şi asta din cauza intrării în vigoare a noului regulament GDPR (Regulamentul general privind protecţia datelor – n.red.), în mai 2018.“