BusinessMagazin

Tag: primire

  • Miron Cozma ia pensie de VICTIMĂ A MINERIADELOR. Ce sumă încasează lunar ”Luceafărul Huilei”

    Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, beneficiaza lunar de o pensie speciala in calitate de victima a mineriadelor. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca Miron Cozma este victima a mineriadelor si ca trebuie sa primeasca o pensie lunara, noteaza stirilekanald.ro.

    ”Pentru mine, e o mare realizare, si pentru mineri. Faptul ca ani de zile Miron Cozma si minerii si-au atras oprobriul public si nimeni nu a facut nimic, guverne si presedinti de tara nu au facut altceva decat sa ii exonereze pe Ion Iliescu si pe toti ceilalti, iata ca Curtea Europeana de la Strasbourg a decis acceptarea mea ca victima in dosar”, declara, in 2015, Miron Cozma, pentru B1 TV.

    El a mai spus atunci ca primeste o pensie, ca victima a Mineriadelor, in valoare de 1.489 de lei: ”Vreti sa va arat ca am o pensie de 1.489 lei? Cum am prosperat? Nu am prosperat. Nu am casa. Cu ce am prosperat? Facand 11 ani de inchisoare”.

    Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa inceapa judecarea in camera preliminara a dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman si fostul director al SRI Virgil Magureanu sunt acuzati de infractiuni contra umanitatii.

    La acest prim termen de camera preliminara, un judecator va discuta masuri si exceptii in cadrul procesului, dezbaterile nefiind publice.

    Trimiteri in judecata

    Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis in judecata pe: Ion Iliescu, la data faptelor presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) si presedinte al Romaniei; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general si sef al Directiei Procuraturilor Militare.

    De asemenea, au fost deferiti justitiei: amiral (rez.) Emil “Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepresedinte al CPUN; Adrian Sarbu, sef de cabinet si consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere “Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni; Plaies Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele apartinand Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB, scrie BZI.ro

  • Cine sunt bugetarii care primesc cele mai MULTE SPORURI. Nivelul sporurilor primite de aceştia este de peste 85% din salariu, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan

    În Sănătate şi Justiţie nivelul sporurilor este 85%, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan. Ea prezintă şi o serie de sporuri care ar trebui reevaluate, printre care cel de calculator, de condiţii periculoase, precum şi riscul la suprasolicitare neuropsihică.

    „Per total cheltuieli salariale, în momentul de faţă nivelul 13% din analizele noastre, ceea ce nu ar fi neapărat foarte mult.

    Însă sunt categorii ocupaţionale pentru care nivelul sporurilor reprezintă 85%, ceea ce este foarte mult. Atunci, rolul nostru e să ne uităm la ce raportare se face la salariile în plată. Aceste sporuri există în primul rând în sistemul de sănătate şi în sistemul de justiţie. Acolo sunt regulă aceste sporuri de 85%. De aceea, nu putem să le tratăm cu uşurinţă, pentru că vorbim de sporuri care completează veniturile celor din sistemul de sănătate, care acum au fost în prima linie a combaterii pandemiei”, a declarat la Antena 3 Raluca Turcan.

    Ministrul Muncii a afirmat că în domeniul sporurilor este nevoie de „foarte multă precauţie şi înţelepciune”.
    Raluca Turcan a dat şi exemple de sporuri care ar trebui reevaluate anumite sporuri, printre care sporul de calculator, o subcategorie care „nu-şi are rostul”, sporul de condiţii periculoase, sporul de confidenţialitate, precum sporul de risc la suprasolicitare neuropsihică, pe care îl încasează, de exemplu, magistraţii.

    Parlamentul nu poate revizui actele normative de rang secundar, iar reforma în domeniul sporurilor bugetarilor trebuie făcută la propunerea Ministerului Muncii, a declarat, marţi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.
     

  • Valeriu Gheorghiţă, mesaj important pentru românii care au primit prima doză de vaccin şi acum aşteaptă rapelul

    Lt. col. dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, îi linişteşte pe românii care au primit prima doză, asigurându-i de faptul că vor primi, fără nicio problemă, şi rapelul, atunci când sunt programaţi.

    Valeriu Gheorghiţă anunţă că există un calendar de livrare săptămânal, astfel că fiecare persoană îşi va primi atât prima doză, cât şi rapelul, potrivit programării.

    “Noi am încercat să avem o evidenţă cât se poate de bună a numărului de doze, încât să rezervăm pentru fiecare persoană, să avem cumva o siguranţă că putem aloca dozele pentru rapel. Acesta a fost şi motivul pentru care noi nu am pus, dacă vreţi, toate dozele pe care le-am recepţionat în România în producţie, nu le-am distribuit în centrele de vaccinare, tocmai pentru că vrem să ne asigurăm că fiecare persoană va avea acces şi la doza de rapel, ceea ce cred că, în momentul de faţă, va fi asigurat, având în vedere că vorbim de un calendar de livrare săptămânal şi ne putem asigura că fiecare persoană îşi va primi atât doza iniţială, evident, cât şi doza de rapel”, a anunţat lt. col. dr. Valeriu Gheorghiţă, potrivit Radio România Actualităţi.

    Valeriu Gheorghiţă, discuţii cu Comisia Europeană şi Pfizer/BioNTech
    Valeriu Gheorghiţă precizează că probleme dozelor de rapel a fost atent dezbătută atât cu Comisia Europeană, cât şi cu producătorul Pfizer/BioNTech, în aşa fel încât campania de imunizare să decurgă corespunzător.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Veşti bune: Tinerii vor primi mai mulţi bani atunci când vor face un internship

    Începând din 2021 salariul minim brut pe ţară a crescut la 2.300 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    În momentul de faţă, cum salariul minim brut pe ţară este de 2.30 de lei, astfel indemnizaţia de internship se situează la cel puţin 1.150 de lei brut.

    Creşterea salariului minim brut pe ţară  este prevăzută de HG nr. 4/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 40.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.

     

  • Veşti bune: Tinerii vor primi mai mulţi bani atunci când vor face un internship

    Începând din 2021 salariul minim brut pe ţară a crescut la 2.300 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    În momentul de faţă, cum salariul minim brut pe ţară este de 2.30 de lei, astfel indemnizaţia de internship se situează la cel puţin 1.150 de lei brut.

    Creşterea salariului minim brut pe ţară  este prevăzută de HG nr. 4/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 40.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.

     

  • Jobul unde eşti plătit ca să nu faci nimic. Poţi să primeşti chiar şi 100 de dolari pentru o singură sesiune şi este o idee care funcţionează oriunde

    Pentru majoritatea oamenilor, munca reprezintă un şir nesfârşit de activităţi – există o mulţime de lucruri de făcut şi niciodată suficient timp pentru a le termina. Pentru Shoji Morimoto însă, un bărbat în vârstă de 37 de ani care trăieşte în Tokyo, lucrurile stau diferit: s-a oferit spre închiriere încă din 2018, pentru a nu face nimic, potrivit platformei vice.com. 
     
    El primeşte solicitări pe contul său de Twitter, care a acumulat deja 260.000 de followers pe măsură ce a început să scrie despre acest lucru. „Vă voi împrumuta o persoană (pe mine) care nu face nimic”, scrie el în prezentarea sa de pe această platformă. 
     
    Fiecare sesiune costă 10.000 de yeni japonezi (circa 100 de dolari), la care se adaugă costurile de transport şi mesele. 
    Morimoto estimează că a primit în jur de 3.000 de solicitări de când şi-a început afacerea, iar în general se întâlneşte zilnic cu între doi şi trei clienţi. 
    „În perioada în care stau cu ei, îi acompaniez oriunde au nevoie. Le răspund unor întrebări, îi ascult, dau din cap de câte ori este nevoie. A fost puţin jenant la început, dar m-am obişnuit cu timpul”, spune el.
     
    În orice caz, nu există zi care să arate la fel pentru Morimoto – într-o zi se uită la un film la cinema, iar in alta merge într-o călătorie cu elicopterul. 
    A fost chiar la Disneyland cu un client, iar pe un altul l-a ascultat când a vrut să se confeseze în legătura cu aventurile sale extra-conjugale. 
    Spune că a fost inspirat să înceapă aceste activităţi după ce a renunţat la jobul său anterior ca scriitor şi editor pentru materiale educaţionale. 
    Povestea lui a inspirat chiar şi un serial TV: „Închiriază o persoană care nu face nimic”. 
     
    Potrivit lui Morimoto, aceasta este prima dată când face ceva care îi place cu adevărat. 
    „Sunt multe modalităţi în care munca mea evoluează, astfel că nu mă plictisesc niciodată. De asemenea, ajung să fac lucruri pe care niciodată nu mi-am imaginat că le-aş putea face, ceea ce este interesant.”
     

  • Jobul unde eşti plătit ca să nu faci nimic. Poţi să primeşti chiar şi 100 de dolari pentru o singură sesiune şi este o idee care funcţionează oriunde

    Pentru majoritatea oamenilor, munca reprezintă un şir nesfârşit de activităţi – există o mulţime de lucruri de făcut şi niciodată suficient timp pentru a le termina. Pentru Shoji Morimoto însă, un bărbat în vârstă de 37 de ani care trăieşte în Tokyo, lucrurile stau diferit: s-a oferit spre închiriere încă din 2018, pentru a nu face nimic, potrivit platformei vice.com. 
     
    El primeşte solicitări pe contul său de Twitter, care a acumulat deja 260.000 de followers pe măsură ce a început să scrie despre acest lucru. „Vă voi împrumuta o persoană (pe mine) care nu face nimic”, scrie el în prezentarea sa de pe această platformă. 
     
    Fiecare sesiune costă 10.000 de yeni japonezi (circa 100 de dolari), la care se adaugă costurile de transport şi mesele. 
    Morimoto estimează că a primit în jur de 3.000 de solicitări de când şi-a început afacerea, iar în general se întâlneşte zilnic cu între doi şi trei clienţi. 
    „În perioada în care stau cu ei, îi acompaniez oriunde au nevoie. Le răspund unor întrebări, îi ascult, dau din cap de câte ori este nevoie. A fost puţin jenant la început, dar m-am obişnuit cu timpul”, spune el.
     
    În orice caz, nu există zi care să arate la fel pentru Morimoto – într-o zi se uită la un film la cinema, iar in alta merge într-o călătorie cu elicopterul. 
    A fost chiar la Disneyland cu un client, iar pe un altul l-a ascultat când a vrut să se confeseze în legătura cu aventurile sale extra-conjugale. 
    Spune că a fost inspirat să înceapă aceste activităţi după ce a renunţat la jobul său anterior ca scriitor şi editor pentru materiale educaţionale. 
    Povestea lui a inspirat chiar şi un serial TV: „Închiriază o persoană care nu face nimic”. 
     
    Potrivit lui Morimoto, aceasta este prima dată când face ceva care îi place cu adevărat. 
    „Sunt multe modalităţi în care munca mea evoluează, astfel că nu mă plictisesc niciodată. De asemenea, ajung să fac lucruri pe care niciodată nu mi-am imaginat că le-aş putea face, ceea ce este interesant.”
     

  • Premierul Florin Cîţu a pus ochii pe companiile de stat: Companiile de stat care înregistrează pierderi primesc bani de la buget doar în baza unui plan de restructurare

    Premierul României, Florin Cîţu, a anunţat luni că societăţile de stat care înregistrează pierderi vor primi resurse de la buget doar în baza unor planuri de restructurare.

    “Companiile de stat cu pierderi primesc resurse de la buget doar în baza unui plan de restructurare/reformă. Fiecare proces de restructurare pe care îl voi dispune o să fie monitorizat şi judecat în guvern. Voi cere miniştrilor să prezinte trimestrial stadiul de implementare al acestor programe de restructurare/reformă”, a anunţat Florin Cîţu pe contul de Facebook.

    El menţionează că planul de restructurare pentru companiile de stat cu pierderi reprezintă unul din indicatorii folosiţi de premier la evaluarea miniştrilor.

    Florin Cîţu mai precizează că toate priorităţile din programul de guvernare vor avea finanţare.

  • Noi modificări ale Codului Fiscal: Vestea pe care o aşteptau salariaţii a venit.Ce taxe nu vor mai plăti românii la salariu

    Începând cu anul 2021, angajaţii pot primi de la angajator ajutoare pentru adopţie care, conform celor mai recente modificări ale Codului Fiscal, sunt beneficii netaxabile pentru care nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale.

    Mai exact este vorba despre Legea 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal publicată în Monitorul Oficial nr. 1269 din 21 decembrie 2020 şi care se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

    Prezenta lege modifică articolul 76 alineatul (4), litera a) din Codul Fiscal, care va avea următorul cuprins:

    a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. (…)

    Prezenta lege modifică şi articolul 142, litera b) din Codul Fiscal, care va avea următorul cuprins:

    b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. (…)

    Astfel, ajutorul pentru adopţie nu va fi taxat cu 10% impozit pe venit, 10% contribuţie la sănătate şi 25% contribuţie la pensii.

    Noul beneficiu este inclus în lista altor beneficii netaxabile, după cum se poate vedea în paragrafele anterioare.

     

  • Cum rezolvă americanii problema internetului în rural

    Luni, compania SpaceX a primit veşti bune de la Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC), şi-anume aprobarea unei subvenţii federale de peste 885 milioane de dolari pentru a extinde proiectul de internet prin satelit Starlink, potrivit Business Insider.

    Subvenţia provine dintr-un fond de 20,4 miliarde de dolari, cunoscut drept Rural Digital Opportunity Fund, prin care SUA vrea să extindă accesul la internet de mare viteză pe teritoriul ţării.

    Programul FCC este finanţat prin mici comisioane adăugate la facturile de telefonie şi este proiectat pentru a-i atrage pe furnizorii de servicii de telecomunicaţii să extindă infrastructura de internet de mare viteză şi în anumite părţi din ţară în care accesul la internet este foarte slab sau nu există.

    FCC a împărţit programul în două licitaţii, dintre care Faza 1 valorează circa 16 miliarde de dolari, iar Faza 2 valorează circa 4,4 miliarde de dolari. Luni, Comisia a publicat o listă cu 180 de companii câştigătoare, iar printre acestea se numără şi SpaceX.

    În total, companiile şi consorţiile câştigătoare vor accesa 9,23 miliarde de dolari pentru a extinde serviciile de internet de mare viteză înspre a acoperi încă 5,2 milioane de gospodării şi businessuri care se întind în 49 de state.

    SpaceX vrea să trimită în orbită circa 42.000 de sateliţi Starlink. Scopul este furnizarea de internet de mare viteză până în aproape orice colţ al lumii, iar proiectul ar trebui să genereze venituri anuale cuprinse între 30 şi 50 de miliarde de dolari, când ajunge în etapa finală.

    Elon Musk nu priveşte Starlink drept un generator de avere, ci drept o pârghie prin care poate finanţa misiunile SpaceX pe lună şi pe Marte, o planetă unde Musk vrea să înceapă să zboare alături de alţi oameni încă din 2026, pentru ca mai apoi să pună acolo bazele unei aşezări umane.

    Cu toate acestea, lansarea proiectului Starlink nu este deloc ieftină. Gwynne Showell, preşedinte şi director operaţional al SpaceX, a estimat în 2018 că ar putea costa circa 10 miliarde de dolari pentru a construi şi lansa prima fază a proiectului, de 4.400 de sateliţi.