BusinessMagazin

Tag: PREVIZIUNI

  • Raiffeisen: A stimula cu orice pret cresterea economica, prin reducerea taxelor – “cel mai rau lucru posibil”

    Analistii Raiffeisen Bank Romania – intre care economistul-sef
    al bancii, Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului
    Fiscal – sustin ca Guvernul nu are marja de manevra ca sa poata
    stimula astfel economia, din cauza dificultatii de a finanta
    deficitul de cont curent si deficitul bugetar. In schimb, statul ar
    trebui sa se concentreze acum pe reformele structurale si
    imbunatatirea eficientei cheltuielilor publice. “A merge inainte cu
    programul de consolidare fiscala este singura optiune in acest
    moment, iar a nu face aceasta ar putea agrava recesiunea si ar face
    redresarea economica si mai grea.”

    In ultimul timp au aparut voci care cer majorarea deficitului
    bugetar si cresterea cheltuielilor (PSD, dar si reprezentantii
    Consiliului Investitorilor Straini, care au sugerat renegocierea
    acordului cu FMI, ca sa permita Guvernului sa aloce mai multi bani
    pentru investitii in infrastructura la anul). Alte sugestii privesc
    reducerea taxelor, in acest sens existand un proiect de lege al
    senatorului Iulian Urban (PDL), semnat de alti 23 de membri ai
    partidului, care prevede reducerea cotei unice la 10% si care a
    trecut la 5 octombrie prin Comisia de buget-finante.

    Pe de o parte, spun analistii Raiffeisen, Romania nu-si poate
    permite un deficit bugetar mai mare, intr-un moment cand toate
    tarile UE sunt concentrate pe reducerea rapida a deficitelor lor.
    “Romania nu poate face exceptie; ar fi dificil de finantat un
    deficit mare cand aversiunea la risc a investitorilor fata de
    tarile cu deficite mari este la cote inalte.”

    Pe de alta parte, deficitul bugetar mare ridica problema in ce
    masura este tara capabila sa finanteze nivelul actual al
    deficitului de cont curent, aflat acum 6% din PIB. Fluxurile nete
    de capital strain privat s-au ridicat doar la 3,8 miliarde de euro
    in iulie 2009 – iulie 2010, in timp ce deficitul de cont curent a
    fost de 6,2 miliarde, ceea ce inseamna ca Romania are nevoie de
    capital suplimentar, fie de la investitori privati, fie din noi
    imprumuturi de la institutiile internationale. Acestea din urma au
    asigurat pana acum grosul finantarii (6,5 miliarde in iulie 2009 –
    iulie 2010).

    Raiffeisen considera ca Romania nu are nevoie neaparat sa imprumute
    alti bani de la FMI sau UE, intrucat ar putea acoperi temporar
    deficitul de finantare din rezerva valutara de la BNR, aflata la un
    nivel foarte inalt (8,7 luni de importuri). Dar aceasta solutie
    functioneaza numai daca va continua consolidarea fiscala, astfel
    incat statul sa convinga pietele externe ca acest deficit de
    finantare nu se va prelungi pe termen mediu si lung – cu alte
    cuvinte, ca Romania merita sa fie o destinatie de investitii.

    Daca planul Guvernului de consolidare fiscala esueaza, atunci
    consumul si investitiile in sectorul privat se vor reduce, iar
    consecinta va fi ca inflatia va creste si leul se va deprecia
    drastic, ceea ce va sili Romania sa apeleze la noi linii de credit
    de la FMI si UE.

    Raiffeisen Bank Romania estimeaza pentru 2010 o scadere a PIB cu
    3%, urmata de o crestere cu 2% in 2011. Inflatia va ajunge la anul
    la 4,5%, dupa ce va termina anul in curs la 8,2%. Deficitul bugetar
    ar urma sa se reduca de la 7,2% la 5,2% din PIB, iar cel de cont
    curent sa se adanceasca de la 7% la 8,8%, pe seama cresterii
    dezechilibrului din balanta comerciala.

    Banca prevede pentru anul viitor investitii straine directe de 4,4
    miliarde de euro, in crestere de la 3,3 miliarde in acest an.
    Somajul ar urma sa ramana insa la acelasi nivel – 8,3%.

  • De data asta sigur iesim din criza

    Noutatea e insa nu atat ca Romania e vazuta ca ramanand in urma
    altor tari, ci ca FMI si-a pastrat estimarile din vara neschimbate
    pentru noi, desi, dupa declaratii mai vechi ale lui Jeffrey Franks,
    reprezentantul FMI, s-ar fi parut ca raportul asupra perspectivelor
    economice mondiale, aparut saptamana trecuta, urma sa includa o
    modificare a estimarilor, tinand cont si ca o serie de analisti
    straini si romani au deja si pentru 2011 viziunea unei stagnari
    economice sau chiar a unei continuari a recesiunii.

    Deocamdata, finantatorul nr.1 al rezervei valutare a tarii isi
    pastreaza optimismul, dupa ce in mai multe randuri in ultima vreme
    a laudat public politicile Guvernului si s-a abtinut de la critici
    prea aspre fata de tintele neindeplinite (in primul rand legate de
    situatia arieratelor). Sa uitam insa nici ca, in viziunea FMI de la
    inceputul anului, ar fi urmat sa avem in 2010 o crestere economica
    de 1,3%, profund infirmata de realitate, si sa ne bucuram asadar,
    deocamdata, ca vom trece in 2011 cu o previziune, fie ea si firava,
    de iesire din recesiune.

  • Raiffeisen: Economia a scazut cu circa 1,5% in trimestrul al treilea

    Productia industriala a ramas aproape de stagnare, cu 0,1%
    crestere in serie ajustata in august fata de iulie, “ceea ce
    inseamna ca rata de crestere pe tot trimestrul va fi substantial
    redusa fata de trimestrul al doilea, cand a fost de 3,7%. Aceasta
    inseamna o contributie mai mica la PIB total”. Lucrarile de
    constructii s-au redus cu 1,3% in august, dupa o prabusire cu 27,6%
    in luna precedenta, ceea ce are tot un efect negativ asupra
    dinamicii PIB trimestrial. In fine, vanzarile din retail si-au
    revenit in august (5,2% fata de iulie), dupa ce in iulie
    consemnasera o cadere cu 10%, cea mai mare pe ansamblul UE.

    “Singura veste buna vine din agricultura, unde recoltele de cereale
    par sa fie mai bune in 2010 fata de anul trecut”, noteaza Nicolae
    Covrig, analist al Raiffeisen. El nu exclude, asadar, ca in
    situatia unei performante bune in agricultura, evolutia economiei
    sa fie mai buna decat estimarea de -1,5% a Raiffeisen.

    In perioada aprilie-iunie, PIB a crescut cu 0,3% fata de
    ianuarie-martie, in date ajustate sezonier, insa fata de trimestrul
    al doilea din 2009, a scazut cu 0,5% (serie bruta), respectiv cu
    0,6% (serie ajustata sezonier). Datele au generat interpretari
    diferite: unii comentatori, mai ales din sfera politica, au conchis
    ca Romania a iesit din recesiune, in timp ce altii, mai apropiati
    de lumea financiara, au vazut in ele o exceptie de la un context de
    criza si masuri de austeritate care ar urma sa se perpetueze cel
    putin in acest an.

    CE SPUNE STATISTICA

    Productia industriala a scazut in august fata de luna precedenta cu
    14,2% (serie bruta) si a crescut ca serie ajustata in functie de
    numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 0,1%, a comunicat
    Institutul National de Statistica. Fata de luna corespunzatoare din
    anul precedent, productia industriala a crescut atat ca serie bruta
    cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare
    si de sezonalitate cu 5,7%, respectiv cu 4,9%.

    In primele opt luni ale anului, comparativ cu aceeasi perioada din
    anul precedent, productia industriala a crescut ca serie bruta cu
    5,3%, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile
    lucratoare si de sezonalitate cu 4,1%.

    Volumul lucrarilor de constructii a crescut in august fata de luna
    iulie cu 5,9% ca serie bruta, dar ca serie ajustata in functie de
    numarul de zile lucratoare si de sezonalitate a scazut cu 1,4%.
    Fata de luna august 2009, volumul lucrarilor de constructii a
    scazut ca serie bruta cu 19,8% si ca serie ajustata in functie de
    numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 18,8%.

    Pe primele opt luni, volumul lucrarilor de constructii a scazut ca
    serie bruta cu 17,2%, iar ca serie ajustata in functie de numarul
    de zile lucratoare si de sezonalitate s-a redus cu 16,1%.

  • Efectul TVA trece: analistii se asteapta la o inflatie anuala de 7,6% in septembrie

    In sondajul intern efectuat in randul membrilor AAFBR,
    estimarile au variat intre 0,2% si 0,7% pentru inflatia lunara si
    intre 7,3% si 7,9% pentru rata anuala.

    Pentru sfarsitul anului, estimarea membrilor AAFBR care au raspuns
    la sondaj plaseaza rata anuala a inflatiei la 7,8% (estimarile
    variaza intre 7,2% si 8,2%). Asteptarile privind rata anuala a
    inflatiei de la finalul anului 2010 sunt in usoara scadere fata de
    estimarile de acum o luna (7,9%), precum si fata de cele de acum
    doua luni (8,1%).

    In august, rata lunara a inflatiei a fost de 0,23%, conducand la o
    rata anuala de 7,58%. Desi era vorba de cea mai inalta rata anuala
    a inflatiei din august 2008 incoace, explicabila prin efectul
    majorarii TVA, cifrele au fost sub asteptarile analistilor, care
    aproximau o inflatie de 7,7%.

    In ultimul raport asupra perspectivelor economiei mondiale,
    publicat in aceasta saptamana, FMI estimeaza pentru Romania o rata
    anuala a inflatiei de 7,9% la sfarsitul lui 2010 (decembrie /
    decembrie) si de 3% in 2011. Cifra pentru 2010 este de departe cea
    mai inalta pe ansamblul tarilor din Europa de Est (Ungaria –
    3,5%,Bulgaria – 2,7%, Polonia – 2,4%, Estonia – 3,8%).

    INS va anunta datele oficiale privind preturile de consum in
    septembrie la data de 11 octombrie.

  • FMI: economia Romaniei scade cu 1,9% anul acesta, creste cu 1,5% anul viitor

    Estimarea de acum este aceeasi cu cea formulata in ultimele luni
    de Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, insa radical
    diferita de cea cu care Fondul si Guvernul au inceput anul,
    respectiv iesirea din recesiune si o crestere a PIB de 1,3% pentru
    2010.

    Inflatia este asteptata sa ajunga la 5,9% in 2010 si 5,2% in
    2011, deficitul balantei de cont curent se va adanci anul acesta la
    5,1% din PIB (fata de 4,5% anul trecut), pentru a se reduce usor la
    anul, la 5,4%, in timp ce rata somajului ar urma sa urce de la 8,2%
    in 2009 la 9,8% in acest an si sa scada aproape imperceptibil in
    2011, la 9,2%.

    “In Europa emergenta, cresterea in tarile care au avut de-a face
    cel mai putin cu efectele crizei (Polonia) si in cele care au
    intampinat criza cu o piata interna si un sector bancar relativ
    solide (Turcia) este asteptata sa capete amploare, sustinuta de
    normalizarea fluxurilor comerciale si de capital la nivel global”,
    noteaza FMI. “In schimb, tarile care au traversat perioade de avant
    economic nesustenabil (Bulgaria, Letonia) sau au vulnerabilitati la
    nivelul datoriei publice sau private (Ungaria, Romania) sunt
    asteptate sa-si revina mai lent. Aceste probleme au limitat serios
    marja de manevra a guvernelor din tarile respective.” FMI adauga ca
    majorarile de TVA sunt estimate sa duca la o inflamare temporara a
    inflatiei in tari ca Polonia sau Romania.

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, dintre pietele considerate
    emergente, cea mai mare crestere ar urma s-o aiba anul acesta
    Turcia, cu 7,8%, si Polonia, cu 3,4%, urmate de Estonia, cu 1,8%,
    si Lituania, cu 1,8%. Economia bulgareasca va stagna, iar Ungaria
    va reusi o crestere neinsemnata, la 0,6%. Romania, Letonia (-1%) si
    Croatia (-1,5%) sunt singurele economii cu scadere. De notat insa
    reperul la care se raporteaza aceste cifre: anul trecut, toate cele
    trei tari baltice au avut parte de adevarate prabusiri ale PIB,
    intre 13% si 18%, in timp ce Romania a consemnat un declin economic
    de 7,1%. Un alt reper la care se pot raporta previziunile este
    estimarea din iunie a Bancii Mondiale, conform careia, pe ansamblul
    Europei Centrale si de Est, Romania si Letonia erau singurele
    economii asteptate sa scada anul acesta – Letonia cu 3,5%, Romania
    insa mai putin, cu 0,5%.

    Conform criteriilor FMI, Cehia, Slovacia si Slovenia sunt
    considerate economii avansate, toate urmand sa aiba in 2010
    crestere. Pe ansamblul economiilor europene avansate, liderele vor
    fi Suedia (4,4%), Slovacia (4,1%) si Germania (3,3%). FMI prevede
    continuarea recesiunii in Grecia (-4%), Islanda (-3%), Irlanda si
    Spania (-0,3%).

  • Rozalia Pal, UniCredit: Romania va ajunge abia in 2013-2014 la o crestere economica de 4-5%

    “Problemele
    structurale interne fac ca relansarea economiei Romaniei dupa criza
    sa se produca mai lent, in conditiile in care multe state si-au
    reluat deja cresterea. In Romania, reformele structurale vor
    necesita timp, dar pun baza unei cresteri sustenabile pe termen
    lung”, a comentat Pal.

    Ultima prognoza a UniCredit
    pentru economia Romaniei vizeaza o scadere de 2,5% pentru 2010,
    ceea ce situeaza banca in tabara pesimistilor, alaturi de Erste sau
    Raiffeisen, care prevad o restrangere a PIB cu 3%. Estimarea FMI,
    insusita si de autoritati, are in vedere o scadere de
    2%.

    Au fost
    mai multi factori care au contribuit la o astfel de situatie,
    enumera Rozalia Pal: stoparea brusca a exporturilor, in conditiile
    socului crizei asupra cererii din Europa, iar prin efectele de
    runda a doua, criza globala a generat efecte vizibile in tara,
    anumite segmente, precum cel imobiliar, fiind foarte afectate. Din
    punctul de vedere al comparatiei cu alte state, tarile baltice au
    reprezentat un caz similar, intrand in criza cu acelasi gen de
    dezechilibre ca si Romania, in timp ce Slovacia reprezinta exemplul
    pozitiv, reusind sa intre in zona euro, cu o economie echilibrata,
    apreciaza economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

    Prognoza din iunie a Bancii Mondiale indica, pe ansamblul
    Europei     Centrale si de Est si al tarilor din
    Asia Centrala, doar doua tari unde economia ar urma sa scada in
    acest an – Romania, cu 0,5%, si Letonia, cu 3,5%. Semnificativ este
    ca economia romaneasca a scazut anul trecut cu 7,1%, in timp ce
    Letonia s-a remarcat printr-o prabusire economica de 18%, de
    departe cea mai mare din Europa.

    Zona
    euro a revenit insa deja pe crestere, pentru acest an fiind estimat
    un avans de 1,6%. Pentru SUA, estimarea de crestere pentru acest an
    este de 2,9%. “Cu putine exceptii – Spania sau Grecia, care se
    confrunta cu dezechilibre interne – statele dezvoltate si-au reluat
    cresterea”, remarca Pal.

    In
    privinta sanselor de reluare a creditarii, reprezentanta UniCredit
    crede ca segmentul de creditare pentru companii isi va relua
    avantul inaintea celui de retail, pe masura ce bancile isi
    orienteaza mai mult atentia catre sectorul productiv. “In orice
    caz, perioada de cresteri alerte s-a incheiat, iar boomul
    creditului de retail s-a oprit.”

    UniCredit Tiriac Bank, banca
    aflata in top 10 in functie de active, a avut venituri de 657
    milioane de lei in prima jumatate a anului (in crestere cu 10% fata
    de aceeasi perioada a anului trecut), iar profitul net calculat
    dupa standardele contabile internationale a fost de 36 de milioane
    de lei, mai mic cu 18%. In aceeasi perioada, soldul creditelor
    acordate a urcat cu 11%, iar depozitele au scazut cu
    10%.

  • Seful de la Statistica face estimari cu precizie chirurgicala: Vom iesi din recesiune. Dar s-ar putea sa ne intoarcem

    Prognoza apartine lui Vergil Voineagu, presedintele Institutului
    National de Statistica (INS), care crede ca produsul intern brut
    (PIB) va avea astfel o evolutie in forma literei W, in timp ce
    economistii avertizeaza ca autoritatile trebuie sa fie preocupate
    mai mult de solutiile concrete de iesire din criza, nu de cifre.
    “In trimestrul al doilea, economia a inregistrat o crestere usoara,
    de 0,3% in termeni ajustati sezonier, dar care ne poate da sperante
    pentru trimestrul al treilea, ceea ce ar marca iesirea din
    recesiune.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Trambitele apocalipsei economice suna peste Occident

    Albert Edwards, strateg de investitii in Londra pentru Société
    Générale, considera dezbaterea despre crestere economica si
    austeritate bugetara o pierdere de vreme. Pur si simplu, el
    estimeaza “o recesiune sangeroasa si profunda” care va produce o
    cadere a burselor cu 60% cel putin, urmata de ani de inflatie de
    20-30%, pe masura ce disperarea bancilor centrale care tot tiparesc
    bani ca sa imbunatateasca situatia va face preturile sa urce
    nemasurat.

    Sandalele de piele si chicotelile lui Edwards ii mascheaza
    reputatia de probabil cel mai cunoscut pesimist al burselor – sau
    “permabear”, in jargonul specific (investitor aflat permanent in
    dispozitie pesimista, simbolizata la burse de urs, in contrast cu
    taurul) – o specie care s-a dezvoltat multa vreme la marginile
    industriei financiare, dar arareori in interiorul marilor banci ale
    sistemului.

    Dar aceasta situatie nu mai e valabila. Cu socul crizei
    financiare din 2008 inca proaspat in mintea oamenilor si cu
    economisti plini de pesimism ca Nouriel Roubini, care au dobandit
    statutul de vedete pop-cult, chiar si pesimisti cu state vechi
    precum Edwards – care anunta de prin 1997 o prabusire in stil
    japonez a bursei americane – sunt tratati cu un proaspat descoperit
    respect.

    In multe cercuri ale investitorilor, a pleca urechea catre
    acesti pesimisti a ajuns la moda, in special acum, cand
    ingrijorarile cu privire la sustenabilitatea zonei euro inca
    persista, temerile ca Statele Unite s-ar putea prabusi la loc in
    recesiune cresc si cand se zvoneste ca pana si motorul economiei
    chinezesti s-ar putea sa se inece. Dar pentru unii, popularizarea
    unor previziuni extraordinar de sumbre e deja prea mult.
    “Nimic nu mai pare ridicol acum”, spune Philippe Jabre, executiv de
    fond de investitii cu grad ridicat de risc din Geneva. “Nu e niciun
    dubiu ca in aceste zile, analizele incheiate cu concluzii negative
    au devenit tot mai acceptate.”

    Multe dintre aceste cercetari care i-au cazut sub ochi lui Jabre
    se remarcau printr-o partinire negativa evidenta, si era greu sa
    gasesti in ele idei folositoare, cu o componenta pozitiva. “Acesti
    insi consolideaza convingerea din randul multora care investesc in
    fonduri speculative, cum ca ar trebui sa ramana speriati”, explica
    el. Nou-descoperita popularitate a lui Edwards reflecta aceasta
    tendinta. Daca odinioara i se arata frecvent usa de catre clientii
    neincrezatori, Edwards a reusit recent sa atraga 600 de investitori
    la o conferinta in Londra.

    La fel, Bob Janjuah, singurul strateg din Londra ale carui
    prognoze sunt privite de unii drept si mai prapastioase decat ale
    lui Edwards – “si pe mine ma apuca depresia cand le citesc”, s-a
    confesat Edwards – spune ca a fost curtat de 5-6 banci de
    investitii in aceasta vara, inainte de a decide sa-si paraseasca
    postul de la Royal Bank of Scotland ca sa se alature gigantului
    bancar japonez Nomura, unde va incepe sa lucreze din octombrie.

    “Clientii sunt mai predispusi acum sa asculte concluziile sumbre
    ale unei analize de investitii”, spune Janjuah, care se asteapta ca
    in cele mai dezvoltate economii ale lumii, cresterea economica sa
    treaca doar putin de 1% in urmatorii cinci ani.

    Mai incolo, Raoul Pal, un fost expert al Goldman Sachs in
    domeniul derivativelor si manager de fond de risc, atrage o multime
    tot mai mare de adepti cu buletinul lui lunar in care, cel mai
    recent, a prezis o recesiune in Statele Unite similara cu cea din
    anii ’30 si probabilitatea de faliment in cazul Marii
    Britanii.

  • Analistii vad o inflatie anuala de 7,7% pentru luna august

    Marja estimarilor formulate de cei peste 50 de analisti ai
    Asociatiei variaza intre 0,2% si 0,9% pentru inflatia pe luna
    august, respectiv intre 7% si 8,5% pentru inflatia anuala.
    Asociatia reuneste analisti din banci, fonduri de pensii, societati
    de administrare a investitiilor, asiguratori si societati de
    brokeraj.

    Dupa 4,28% in aprilie si 4,42% in luna mai, inflatia anuala a
    ajuns in luna iunie la 4,38% si in iulie la 7,14%, usor sub
    asteptarile analistilor.

    In urma cresterii TVA, dar si a asteptarilor privind evolutia
    preturilor administrate si a accizelor, FMI a revizuit proiectia de
    inflatie pentru anul in curs de la 3,5% la 7,9%. Tinta de inflatie
    a BNR pentru acest an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011
    este de 3%.

    Intr-o nota de analiza publicata ieri, analistii Raiffeisen Bank
    Romania apreciaza ca Romania va incheia anul in curs cu o inflatie
    de 8,5% (decembrie/decembrie), pentru ca anul viitor sa scada la
    4,5%. “Cum era de asteptat, efectul de transmitere a cresterii TVA
    asupra preturilor a fost incomplet intr-o prima faza (67%) si ne
    asteptam la efecte slabe in faza a doua, din cauza cererii scazute
    de consum pe piata interna”, conchid economistii Raiffeisen Bank.

  • Economia ar putea sa scada cu 2% in 2011, dar la fel de bine poate sa si avanseze cu 1-2%

    “Vad o scadere economica de 2% pentru 2011. Este foarte probabil
    ca in prima jumatate a lui 2011 sa avem noi masuri de ajustare
    fiscala si vom vedea cel putin concedieri in sectorul public, ceva
    mai accentuate decat pana acum”, a declarat economistul-sef al ING,
    Nicolaie Chidesciuc, in cadrul evenimentului ZF Expert.
    In opinia acestuia, consumul isi va reveni in a doua jumatate a lui
    2011, dupa ce in primele doua trimestre va fi pe scadere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro