BusinessMagazin

Tag: PREVIZIUNI

  • Ce ameninţări la securitatea cibernetică aduce anul 2020: deepfake, ransomware şi furtul de date biometrice

    Cercetătorii Kaspersky spun că tendinţa generală arată că ameninţările vor creşte în complexitate şi vor fi mai bine ţintite, diversificându-se sub influenţa factorilor externi, cum ar fi dezvoltarea şi propagarea învăţării automatizate, tehnologiile pentru dezvoltarea fenomenului „deepfake” sau tensiunile în jurul rutelor comerciale dintre Asia şi Europa. Prognozele au fost elaborate pe baza schimbărilor la care echipa globală de cercetare şi analiză a asistat pe parcursul anului 2019, cu scopul de a sprijini comunitatea securităţii cibernetice, cu câteva direcţii şi informaţii.

    După o serie de scurgeri de date cu caracter personal care s-au întâmplat în anii trecuţi, numărul de date personale disponibile le-a permis grupurilor să realizeze atacuri direcţionate, folosindu-se de informaţiile victimelor. În 2020, atacatorii vor căuta şi mai adânc, vânând scurgeri de date şi mai sensibile, cum ar fi datele biometrice.

    Cercetătorii au evidenţiat o serie de tehnologii cheie, care ar putea atrage victimele abuzului de date cu caracter personal în capcanele atacatorilor. Dintre acestea, se discută public despre deepfake video şi audio, care pot fi automatizate şi contribuie la crearea de escrocherii şi tehnici de inginerie socială.

    Alte previziuni pentru 2020 privesc atacurile cu indicii false implantate, care pot atinge un nou nivel. Acest fenomen se va dezvolta în continuare, atacatorii căutând nu numai să evite atribuirea, ci şi să dea vina pe altcineva în mod proactiv. Programele malware, script-urile, instrumentele de securitate disponibile public sau software-ul de administrator, alături de câteva indicii false – având în vedere că cercetătorii în securitate caută orice indiciu, cât de mic – ar putea fi suficiente pentru a devia responsabilitatea către altcineva.

    Programele ransomware se orientează către ameninţări direcţionate. O posibilă schimbare ar putea fi faptul că, în loc să facă fişierele nerecuperabile, atacatorii vor ameninţa cu publicarea datelor pe care le-au furat de la compania victimă.

    Noile reglementări bancare din UE deschid noi vectori de atac. Deoarece băncilor li se va cere să îşi deschidă infrastructura şi datele către terţi care doresc să ofere servicii clienţilor băncilor, este foarte posibil ca atacatorii să încerce să profite de aceste noi mecanisme cu noi scheme frauduloase.

    Mai multe atacuri vor avea loc asupra infrastructurii şi atacuri împotriva ţintelor non-PC. Autorii hotărâţi şi-au extins, de ceva timp, seturile de instrumente dincolo de Windows şi chiar de sistemele PC, VPNFilter şi Slingshot, de exemplu, vizând hardware-ul de reţea.

    Atacurile cibernetice se concentrează pe rutele comerciale dintre Asia şi Europa. Există mai multe moduri în care acest lucru s-ar putea materializa. De exemplu, printr-o creştere a spionajului politic, deoarece guvernele încearcă să-şi asigure interesele acasă şi în străinătate. Este probabil să se extindă şi la spionajul tehnologic în situaţii de criză economică potenţială sau reală, pe fondul instabilităţii rezultate.

    Apar noi posibilităţi de interceptare şi noi metode de extragere a datelor. Utilizarea lanţurilor de aprovizionare va continua să fie una dintre metodele de livrare cel mai dificil de abordat. Este probabil ca atacatorii să continue să extindă această metodă prin containere software manipulate, de exemplu.

    Abuzul de informaţii personale creşte, pe fondul AI. Este foarte asemănător cu unele dintre tehnicile discutate, de prezentare a reclamelor electorale prin intermediul reţelelor de socializare. Această tehnologie este deja folosită şi este doar o chestiune de timp înainte ca unii atacatori să profite de ea.

    „Viitorul are atât de multe posibilităţi, încât probabil că există lucruri care nu sunt incluse în predicţiile noastre”, spune Vicente Diaz, security researcher la Kaspersky. „Măsura şi complexitatea mediilor în care se derulează atacurile fac posibil numărul mare de scenarii potenţiale. În plus, nicio echipă de cercetare a ameninţărilor nu are, singură, o vizibilitate completă asupra operaţiunilor atacatorilor APT. Vom continua să încercăm să anticipăm activităţile grupurilor APT şi să înţelegem metodele pe care le utilizează, oferind, în acelaşi timp informaţii, despre campaniile lor şi despre impactul pe care îl au.”

    Kaspersky este o companie globală de securitate cibernetică, fondată în 1997.

  • Previziuni de la unul dintre cei mai cunoscuţi analişti financiari ai lumii

    „Principala întrebare este: cum face faţă SUA ascensiunii Chinei? Aceasta este întrebarea de bază cu care se confruntă lumea şi este o întrebare bună. În primul rând, ar trebui să spunem că este minunat pentru lume faptul că China devine din ce în ce mai bogată şi doreşte să-şi asume o poziţie de leadership mult mai mare pe plan global, în general. Există circa 1,4 miliarde de oameni acolo, o şesime din populaţia lumii, şi este extraordinar că ei devin din ce în ce mai bogaţi. Dar, evident, dacă eşti american, aceasta reprezintă o ameninţare – este un cuvânt prea puternic – , dar este o provocare competitivă. Deci asta este ceea ce se află cu adevărat în spatele războiului comercial. Există o mulţime de elemente, dar elementul principal care se află în spatele războiului comercial este că America încearcă să se asigure că această concurenţă a sa cu China este una corectă şi că există condiţii de concurenţă echitabile acum că sunt pe picior de egalitate. Deci asta se întâmplă”, spune Paul Smith, preşedintele CFA Institute, într-o discuţie pe tema îngrijorărilor prezentului.

    Despre întrebări de tipul „când se va sfârşi războiul comercial?”, el susţine că sunt greşite, pentru că acest război nu se va termina până când una dintre cele două ţări – SUA şi China – nu va decide că echilibrul a fost resetat pentru totdeauna. Iar acest lucru va dura o generaţie.

    La nivel global se profilează un război comercial, precum şi un război între politicile monetare, respectiv un război valutar între marile puteri. Administraţia de la Washington a transmis mesaje mai mult sau mai puţin voalate prin care a acuzat China şi Uniunea Europeană că sunt implicate într-un joc major de manipulare monetară pentru a concura cu Statele Unite. Recent, SUA au acuzat în mod oficial China de manipulare valutară, după ce guvernul de la Beijing a permis la începutul lunii august deprecierea valorii yuanului peste pragul de 7 unităţi pentru un dolar, la un nivel record din ultimul deceniu, în contextul în care devalorizarea monedei ar ajuta companiile chinezeşti să contrabalanseze costurile suplimentare generate de taxele vamale mai ridicate impuse recent de SUA pe fondul războiului comercial dintre cele două ţări. Intervenţia băncii centrale chineze nu a rămas fără ecouri pe pieţele valutare din Asia şi pe bursele de acţiuni europene, venind la scurt timp după ce preşedintele american, Donald Trump, a susţinut că va impune pe 1 septembrie tarife de 10% asupra tuturor importurilor din China rămase netarifate, potrivit Reuters.

    „Când vorbesc cu tinerii, le spun mereu: «Aceasta este viaţa voastră. Viaţa noastră a fost Războiul Rece şi Rusia. Viaţa voastră este ascensiunea Chinei şi conflictul comercial – sper să nu fie şi alt conflict – dintre China şi America, care va continua pentru cel puţin următorii 30 de ani».”

    Vorbind despre filosofia Chinei de a face afaceri de-a lungul secolelor, şeful CFA aminteşte că ei au fost dintotdeauna comercianţi. „Când mă uit la istoria chineză, colonialismul pentru China a fost întotdeauna colonialism economic. Mătase, porţelan… tot felul de lucruri. Nu a fost ceea ce a fost pentru englezi, nu a fost colonialism fizic. Nu spun că acest lucru va fi neapărat adevărat, dar cred că atunci când cineva se gândeşte la un conflict, ne gândim la ceva într-un fel în stil american sau britanic, care s-a încheiat întotdeauna cu omorârea oamenilor. În conceptul chinez, conflictul nu se referă la conflictul armat, ci la conflictul comercial. Cred că aceasta este o veste bună, nu o veste proastă. Nu văd ca acest conflict dintre America şi China să fie un război cu arme, îl văd ca pe un război comercial care va dura 30 de ani.”

    Paul Smith a adus în discuţie şi problema Chinei cu Taiwanul, vorbind şi despre Hong Kong. Taiwan are un guvern propriu şi este un stat independent, însă nu şi-a declarat în mod formal independenţa de China. Iar administraţia de la Beijing consideră că insula este o provincie a Chinei. În plus, preşedintele Chinei, Xi Jinping, a susţinut că doreşte să obţină o „reunire” paşnică  cu Taiwan, care va avea un viitor bun sub controlul chinez; pe de altă parte, China îşi rezervă şi dreptul de a folosi forţa pentru a readuce Taiwanul sub controlul său.

    „Hong Kong este, în multe privinţe, un test pentru China în ceea ce priveşte ce se va întâmpla în Taiwan. Şi cum a tratat continentul Hong Kong. Şi, evident, acesta este un subiect foarte fierbinte în acest moment, faptul că există multe tensiuni politice în Hong Kong. Dar lucrul pe care China nu l-a făcut a fost să trimită trupe. Cred că este foarte încurajator, este foarte interesant. Cu englezii, ştim care a fost răspunsul nostru iniţial. Dacă unul dintre interesele noastre comerciale era în pericol, trimiteam o navă şi începeam să tragem. Şi nu a fost nicio negociere, a fost foarte simplu. În ceea ce-i priveşte pe chinezi, cred că răspunsul lor iniţial este mult mai civilizat. Noi (Marea Britanie – n.red.) nu suntem o naţiune civilizată, în această privinţă”.

    Fostă colonie britanică, Hong Kong a fost cedat Chinei de către Marea Britanie în anul 1997, cu condiţia ca acest teritoriu să menţină un nivel ridicat de autonomie, cu excepţia afacerilor externe şi a domeniului apărării, pentru o perioadă de 50 de ani. Astfel, acest teritoriu are un sistem legislativ diferit de cel al Chinei, prin intermediul principiului „o ţară, două sisteme”. Hong Kong a fost în ultima perioadă scena unor ample proteste provocate de un proiect de lege despre care criticii susţin că ar permite extrădarea disidenţilor politici din Hong Kong pe teritoriul Chinei.

    Dincolo de China şi SUA, aruncând o privire la nivelul întregii lumi, şeful CFA spune că trăim „într-o lume multipolară”, situaţia fiind complicată.

    „Trăim într-o lume multipolară. Când a căzut Zidul Berlinului, timp de 25 de ani am trăit într-o lume unipolară, dominată de americani. Acum trăim într-o lume multipolară şi, deci, nu sunt doar UE, China, Rusia… Deci este un mediu mult mai complicat. Şi cred că, din punctul de vedere al unui analist financiar, ceea ce aş spune este că globalizarea era despre eficienţă şi crearea eficienţei. Dar generaţia viitoare va avea legătură cu ineficienţa. Şi ştiu că este un lucru ciudat de spus, dar vom avea blocurile de tranzacţionare şi acestea creează ineficienţă, la fel ca protecţionismul, de exemplu. Deci, într-un mod ciudat, pentru profesionişti, dacă vă întrebaţi cine beneficiază de asta, profesioniştii beneficiază. Cine nu beneficiază? Consumatorul, persoana obişnuită nu beneficiază.”

    În ceea ce priveşte Europa, există temerea că va avea două viteze. În aceste condiţii, cât de important este pentru o ţară ca România, care are o monedă fragilă şi, uneori, politici fragilizante, să adopte euro este o întrebare cheie. Vorbind despre cauzele din spatele Brexitului şi despre unele dintre provocările legate de Italia sau Grecia versus Europa, Paul Smith a arătat că Europa are „un corset”, mizându-se pe ideea că o singură mărime se potriveşte tuturor. El susţine că oamenii de la Bruxelles trebuie să se gândească mai creativ la care sunt punctele forte ale Uniunii Europene, care le oferă oamenilor protecţie, securitate.

    „Cred că ceea ce trebuie să gândească Bruxelles-ul este să spună că 27 de ţări au 27 de nevoi diferite şi că a avea o singură abordare care se potriveşte tuturor este puţin probabil să funcţioneze. Şi poate că lucrul bun care va ieşi în urma Brexitului ar putea fi să se recunoască la Bruxelles că, de fapt, ceea ce trebuie să se construiască este o Uniune Europeană care are niveluri diferite de participare, unde ţările se pot îndrepta spre centru, spre ceea ce poate Germania, Franţa, Olanda, Belgia, Luxemburg ar putea considera o uniune foarte strânsă, însă alte ţări pot avea o relaţie deficitară cu UE, dar se pot îndrepta spre centru, deoarece fragilitatea sistemelor lor se îmbunătăţeşte practic.”

    Când ne întoarcem la partea de reglementare financiară, moneda este doar unul dintre lucrurile auzite. „Mergeţi în unele ţări mai mici din UE, iar autoritatea de reglementare a pieţei de valori mobiliare – poate fi formată doar din şase persoane – primeşte toate aceste regulamente europene, care sunt bune pentru Deutsche Bank sau pentru Société Générale, şi li se spune: bine, acum trebuie implementate. Şi ei spun: Bine, suntem şase oameni, este imposibil şi, în plus, nu se potriveşte pieţei noastre financiare sau băncilor, industriei financiare de la noi. Trebuie să ajutăm să crească o economie în curs de dezvoltare. Şi cred că aceasta este o provocare pentru Bruxelles, ei trebuie să se gândească mai mult – şi nu ştiu care sunt răspunsurile – dar trebuie să se gândească mai creativ la care sunt adevăratele puncte forte ale Uniunii, care le oferă oamenilor protecţie, securitate, o privire asupra propriilor lor guverne, poate că există altcineva, nu doar politicienii locali, altcineva care este acolo, asigurându-se că politica economică este sensibilă, că drepturile omului sunt protejate, toate aceste lucruri. Deci sunt bune libertăţile de a călători peste graniţe şi de a mişca comerţul peste graniţe, acestea sunt elementele de bază a ceea ce înseamnă Europa. Dar o mulţime dintre reglementări trebuie să fie, cred, mult mai opţionale decât sunt astăzi. Libertatea de mişcare şi a forţei de muncă se numără printre elementele care au afectat implicarea Marii Britanii. Cred că ideea de la Bruxelles este că trebuie să aibă un morcov şi un băţ (o combinaţie de strategie de recompensare şi de pedeapsă – n.red.) şi trebuie să îndrepte oamenii puternic înainte în direcţia corectă. Şi s-ar putea să aibă dreptate – evident, acesta este un proiect care va dura decenii. Dar cred că atunci când te uiţi la tensiunea din acest moment, cred că trebuie să ne dezvoltăm puţin gândirea”.
    De ce este necesară Adoptarea euro?

    Referindu-se la necesitatea adoptării monedei unice europene de către ţările din Uniunea Europeană, şeful CFA Institute susţine că pentru ţări mici are mai mult sens să adopte euro, în timp ce în cazul ţărilor mari are mai puţin sens. Iar România şi alte ţări ar putea să îşi păstreze moneda naţională dacă ar avea instituţii puternice şi independente de controlul politic.

    „Este o generalizare, dar cred că pentru ţările mai mici adoptarea monedei euro are mult mai mult sens. Dacă eşti o ţară mai mare, poate că are mai puţin sens. Când călătoresc în această regiune, nu doar în România, observ că beneficiile de a face parte din zona euro – din punctul de vedere al stabilităţii politice, din punctul de vedere al uşurinţei de a face tranzacţii, al integrării cu o comunitate mai mare – depăşesc probabil dificultăţile. Dar, evident, există provocări pe termen scurt – opinii, politici, toate aceste lucruri. Însă punându-le în balanţă aş spune că, pe ansamblu, da – este util pentru ţările mai mici să adopte euro.”

    Pe de altă parte, şeful CFA susţine că o ţară mică poate să aibă o monedă independentă, dar are nevoie de instituţii puternice şi de instituţii care sunt independente de controlul politic. „Deci dacă aveţi aşa ceva în România, moneda naţională poate rămâne a voastră.”

    O întrebare provocatoare este de ce nu ar dori un guvern să treacă la euro. „Trebuie să vă întrebaţi de ce nu ar dori un guvern să treacă la euro, de ce ar vrea să îşi păstreze propria monedă. Pentru că atunci când adopţi euro, renunţi la o anumită putere. Aceasta este o întrebare interesantă la care trebuie să răspundă politicienii. Puterea este că dacă păstrezi controlul asupra monedei tale, îţi poţi manipula economia internă într-un mod în care nu poţi dacă ai euro. De exemplu, dacă doriţi să vizaţi persoane relativ sărace din ţara dumneavoastră, printaţi bani şi le acordaţi gaze subvenţionate, alimente subvenţionate, le oferiţi tot felul de lucruri, ceea ce, în cele din urmă, duce la inflaţie şi aduceţi mai mulţi bani. Un politician are o perioadă de patru ani, deci sunt concentraţi în mod natural pe termen scurt. Aceasta nu este o critică, ci doar o realitate. Vârsta de pensionare este de 60 sau 65 de ani, dar aceasta ar trebui să fie 75 de ani. Nu ne putem permite să ne pensionăm la 60 şi 65 de ani. Trebuie să fie 75. Dar niciun politician nu va face asta, pentru că este problema viitoarei generaţii. Şi dacă ai face-o astăzi pentru tine, ai fi foarte supărat. Deci ei ştiu că este corect, ştiu că până la urmă cineva va trebui să facă asta, dar poate fi o problemă căreia un politician peste 15 ani trebuie să-i facă faţă, nu trebuie să-i facem faţă astăzi. Deci, în mod natural, oamenii vor împinge astăzi ceea ce pot face mâine. Acesta este doar modul în care lucrăm. Nu suntem roboţi, încă.”

    Viitoarea mare criză economică

    Unul dintre lucrurile de care avem nevoie acum este „ceva mai multă inflaţie în lume”, în opinia şefului CFA.

    „Teoria economică spune că o inflaţie de 3-4% ajută de fapt la ungerea roţilor economiei. Pentru că, dacă te gândeşti la mine, mă voi pensiona, am bani, dar nu pot pune aceşti bani la treabă. Nu pot să-i pun la treabă în depozite bancare, aşa că pentru pensionari aceasta este o mare problemă. Deci, un pic de inflaţie ajută, dar multă inflaţie distruge economiile oamenilor. Aşadar, este un echilibru pe care trebuie să-l atingă o economie. Dar, în momentul de faţă, trăim la nivel global, nu neapărat aici în România, ci la nivel global trăim într-o lume deflaţionistă, care este destul de îngrijorătoare, destul de dăunătoare, pentru că funcţionează împotriva dorinţei oamenilor de a investi. Un pic de inflaţie te ajută să fii mai agresiv în ceea ce priveşte abordarea investiţională decât deflaţia.”

    De altfel, despre următoarea criză economică, şeful CFA anticipează că se va contura în jurul inflaţiei. „Nu sunt sigur, dar cred că următoarea mare criză va fi probabil în jurul inflaţiei. În America şi în Marea Britanie, în Europa de Vest, oricum nu am mai avut experienţe pe care le-aţi avut aici în anii ’90, timp de decade. Aşadar, există o întreagă generaţie de oameni, care au să zicem 45 de ani, care nu au trăit niciodată într-o perioadă de inflaţie ridicată, deci nu înţeleg că ieşim dintr-o perioadă sau suntem într-o perioadă cu o inflaţie foarte scăzută. Aşadar, dacă vă gândiţi la care va fi următoarea criză, bănuiesc că va fi o criză a inflaţiei, de un fel sau altul. Acesta va fi pariul meu.”

    România ar putea să popularizeze experienţa avută la începutul anilor ’90, cu hiperinflaţie de circa 300%. De la inflaţie de aproape 300% pe an, România a ajuns în mai mult de două decenii la inflaţie de mai puţin de 1% în anii trecuţi. Practic, România a ajuns să aibă pe an inflaţia dintr-o singură zi din 1993. Însă, în 2018 şi în acest an, inflaţia a revenit pe o pantă ascendentă de 4-5%. „Unul dintre lucrurile pe care le spun în ţara mea, în Marea Britanie, şi în America, este că am început să lucrez în 1980, acum aproape 40 de ani, iar ratele dobânzilor din Marea Britanie la acea vreme erau de 18-19%. Au fost zilele de şoc petrolier, iar oamenii din ţara mea în ultimii 20 de ani au văzut o inflaţie de 3 sau 4%. Deci sunt de acord că experienţa inflaţiei mari este o experienţă pe care oamenii o pierd ca amintire. Deci un lucru pe care îl ştim este că asta se va întâmpla în viitor. Oamenii au uitat cum este traiul în hiperinflaţie, aceasta este aproape sigur următoarea criză financiară. Nu sunt sigur, gândindu-mă la oameni, dacă există vreun mod de a evita acest lucru.”

    Dar cât de important va fi rolul băncilor centrale în următoarea criză?

    „Ca întotdeauna, crucial de important. Cred că atunci când ne uităm înapoi la 2008, puteţi învinui băncile centrale pentru unele condiţii care au dus la criză, dar cred că băncile centrale s-au ocupat de criză cu adevărat bine. Poate puteţi spune: «Ei bine, aţi făcut criza» şi poate că este adevărat, dar cred că ar trebui să fim foarte pozitivi în ceea ce priveşte modul în care băncile centrale s-au ocupat de criză. Cineva mi-a spus odată că în 2008 băncile centrale au avut o alegere: ori Marea Depresiune din anii 1930, ori Revoluţia Franceză. Şi au ales Revoluţia Franceză, care este în esenţă situaţia cu care ne confruntăm astăzi. Acesta este motivul pentru care nu am intrat într-o Mare Depresiune. Dar ceea ce am făcut cu bună ştiinţă este că am creat un decalaj mai mare între bogaţi şi săraci, care, în cele din urmă, face ca sistemele noastre politice să fie supuse tensiunii. Cu asta trăim astăzi. Politicile de după 2008 au creat o societate foarte inegală, nefericită, iar instituţiile noastre politice se luptă să facă faţă acestei provocări. Aşadar, sperăm, trebuie să creştem din nou, motiv pentru care spun că inflaţia ar putea fi următoarea provocare, pentru că trebuie să introducem ceva benzină în motor, trebuie să creştem din nou şi trebuie să începem să readucem societatea în centru, unde toată lumea priveşte. Şi este nevoie de creştere pentru a putea face asta. Aceasta este provocarea următorului deceniu. Dar putem să o depăşim, să nu fim negativi.”

  • Teodorovici critică Comisia Europeană pentru previziunile economice prezentate

    Teodorovici a susţinut o conferinţă de presă la finele întâlnirii de marţi a Consiliului UE pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), la începerea căreia a vorbit despre previziuni, în prezenţa vicepreşedintelui Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

    „Comisia Europeană şi-a publicat recent previziunile economice şi la micul dejun am discutat despe situaţia economică din Uniunea Europeană. Aş dori să subliniez că previziunile economice au devenit tot mai importante, în special în contextul economic volatil cu care ne confruntăm în prezent. Comisia Europeană este profund conştientă că are o mare răspundere în momentul în care publică aceste previziuni. Subestimarea sistematică a ratei creşterii are un impact direct asupra percepţiei investitorilor şi în consecinţă şi asupra costului creditării. Nu mai este nevoie să reamintim rolul pe care îl joacă previziunile în formualrea şi evaluarea politicilor economice naţionale”, a spus Teodorovici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Previziuni economice: Care sunt cele două economii care vor depăşi SUA în 2030

    Conform unui clasament în baza PIB nominal folosind paritatea puterii de cumpărare, China va fi pe primul loc, urmată de India, SUA, Indonezia, Turcia, Brazilia, Egipt, Rusia, Japonia şi Germania.
     
    Banca Standard Chattered prognozează o creşteri de 7,8% până în 2020 pentru India, în timp ce ritmul de creştere al Chinei va încetini până la 5% în 2030, având în vedere dimensiunea economiei.
     
    Cota Asiei din PIB global, care a crescut la 28% anul trecut, de la 20% în 2010, va ajunge probabil la 35% până în 2030, echivalentul zonei euro şi al SUA combinate.
     

  • Danemarca va deveni importator net de petrol pentru prima dată din 1993

    Autorităţile daneze şi-au schimbat astfel previziunile de anul trecut, care indicau o plafonare a producţiei şi a consumului, precum şi faptul că Danemarca va continua să fie exportator net.

    Anul 2018 va fi primul din ultimii 25 de ani când Danemarca va deveni importator net, statut pe care l-ar putea păstra cel puţin până în anul 2035. O excepţie ar urma să o facă doar anul 2024, atunci când se previzionează o creştere a producţiei ca urmare a accesării resurselor petroliere ale câmpului Tyra – de unde, deocamdată, se extrage doar gaz natural. Anul 2024 va fi, insă, ultimul an în care se va mai afla în poziţia de exportator.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea această tânară să facă milioane de euro din lipsa de inspiraţie a românilor

    Cadourile inutile, nedorite sau nepotrivite nu sunt, cu siguranţă, un lucru necunoscut pentru oricare dintre noi. La fel de bine, cel puţin o dată în viaţă ne-am confruntat cu dificultăţi în alegerea celUi mai potrivit cadou pentru o ocazie sau altA. Plecând de la această idee, s-a lansat platforma GiftShare.ro, care îşi propune să elimine riscul cadourilor neinspirate sau inutile. Conform previziunilor, până la finalul lui 2019, Românii ar urma să îşi cumpere cadouri de 5 milioane de euro prin GiftShare.ro.

    Alegerea celei mai potrivite soluţii pentru a face o surpriză frumoasă celor dragi, indiferent că vorbim de zile de naştere sau alte evenimente, cum sunt aniversări, petreceri de casă nouă, cununii, petreceri cu ocazia venirii pe lume a unui nou membru al familiei sau orice tip de ocazie specială, se poate dovedi, de acum, un lucru care să nu mai dea numeroase bătăi de cap. „Platforma dă ocazia celor cărora le sunt oferite cadourile să aleagă exact ceea ce îşi doresc – produse, servicii sau experienţe“, declară Adina Carapencea, cofondatoare a GiftShare. Tot ea explică mecanismul concret: oricine poate crea, în doar câteva minute, un eveniment prin care anunţă ce anume sărbătoreşte. Pe această pagină poate să adauge o fotografie şi un mesaj pentru cei care vor să contribuie la cadou, iar apoi îi poate anunţa despre eveniment.

    „Astfel, ei pot participa cu bani exact pentru cadoul pe care sărbătoritul şi-l doreşte, direct pe platforma GiftShare.ro. Plata cu cardul se face rapid şi sigur, fără niciun cost suplimentar, la fel ca în cazul oricărei achiziţii dintr-un magazin online. Apoi, cei care au ales să primească un cadou prin GiftShare au posibilitatea să transforme banii strânşi în vouchere cadou de la magazinele partenere şi să-şi aleagă cadoul dorit sau chiar să doneze suma strânsă drept cadou unei cauze sociale în care cred, fără niciun cost”, spune Adina Carapencea.

    Aproape 25% dintre români ar prefera, în loc de cadouri, să primească bani, iar aproximativ 22% spun că s-ar bucura să primească şi unul sau mai multe vouchere la diverse magazine, pentru a avea posibilitatea să-şi aleagă singuri cadoul, arată un studiu derulat de GiftShare. În plus, 18% dintre respondenţii studiului declară că şi-ar dori să primească un singur cadou, mai consistent. „Acum, acest lucru este posibil pentru că un grup mai larg, care poate include familia, prietenii şi colegii, de pildă, poate participa la bugetul alocat pentru un dar anume”, explică reprezentanta GiftShare. În prezent, 59% dintre respondenţii studiului afirmă că primesc, atunci când sărbătoresc un moment special, între două şi cinci cadouri, iar 14% primesc între cinci şi zece cadouri. Doar 22% spun că primesc de obicei un singur cadou, dar consistent, din partea unui întreg grup.

    Site-ul oferă o gamă variată de idei de cadouri, de la vacanţe, gadgeturi sau produse pentru bebeluşi şi copii şi până la experienţe de petrecere a timpului liber sau momente de relaxare. Printre magazinele partenere se numără, în prezent, iStyle, Tudor Tailor, Happy Tour, Il Passo, Cărtureşti, Miss Grey, The 5th Element sau Baby Needs, listă care este extinsă permanent, ca parte a strategiei GiftShare de a oferi utilizatorilor o gamă cât mai largă de opţiuni în a-şi alege cadoul dorit.

    Conform aceluiaşi studiu, 44,7% din cadourile care nu sunt folositoare sau pe placul celor care le primesc sunt dăruite altora, chiar dacă aceştia nu se bucură de ele, atunci când se iveşte ocazia, circa 2,9% dintre respondenţi afirmă că le donează unor organizaţii caritabile, iar 1,3% spun că pur şi simplu le aruncă. Totuşi, aproape 49% dintre darurile neinspirate sunt păstrate de cei care le primesc.

    În ceea ce priveşte tipurile de cadouri primite cu ocazia unui moment special, participanţii la studiul GiftShare afirmă că în cele mai multe cazuri primesc haine şi încălţăminte (47%), produse de beauty sau înfrumuseţare (33%), bijuterii şi accesorii (21%), bani cash (19%) sau produse pentru casă (15%).

    Întrebaţi despre motivele pentru care nu primesc cadourile potrivite, 47,7% dintre respondenţi consideră că aceia care le dăruiesc fac alegeri fără să fie interesaţi de ceea ce doresc; aproape o treime (32,8%) afirmă că le este greu să spună ce anume îşi doresc pentru că le este teamă să nu coste mai mult decât ceea ce şi-au propus cei dragi să cheltuiască pentru cadou. Restul (aproape 9%) nu ştiu cum să comunice că îşi doresc un cadou mai consistent pe care ar putea să îl cumpere, în comun, un grup mai mare de apropiaţi. Cât priveşte valoarea pe care o au, în medie, cadourile primite de respondenţii sondajului GiftShare, 38% apreciază că fiecare dar costă sub 100 de lei, iar 47% cred că fiecare cadou costă între 100 şi 250 de lei. Mai puţin de 1% dintre participanţii la studiu declară că primesc cadouri cu valoare de peste 1.000 de lei, fiind vorba, de regulă, despre un dar primit din partea unui grup. În plus, întrebaţi cât consideră că ar trebui să cheltuiască cineva pentru cadoul pe care îl oferă cu prilejul unui moment special, cei mai mulţi (61%) au răspuns „fiecare cât poate, gestul contează.“

    Bugetul de investiţii GiftShare.ro se ridică, în primul an de funcţionare, la aproximativ 60.000 de euro, bani folosiţi pentru dezvoltarea platformei şi promovare. „Pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută utilizatorilor, vom lucra în continuare la dezvoltarea unor funcţionalităţi noi în cadrul platformei, ceea ce ar putea dubla investiţia.“ Adina Carapencea mai spune că GiftShare pune gratuit la dispoziţie platforma celor care aleg să fie responsabili social şi să se implice activ în comunitate pentru a crea o lume mai bună. „Astfel, prin intermediul platformei pot fi strânşi bani pentru proiectele ONG-urilor care influenţează în bine comunităţile. De asemenea, bugetul strâns cu ocazia unei zile de naştere, de pildă, poate fi donat celor mai puţin norocoşi“, adaugă reprezentanta GiftShare.

    Despre potenţialul afacerii, antreprenoarea spune că GiftShare îşi propune ca până la finalul anului viitor 1% din populaţia din mediul urban cu vârste cuprinse între 20 şi 40 ani să aibă cel puţin un eveniment în platformă, „fie că vorbim de eveniment de aniversare, cununie, petrecere de casă nouă sau baby shower. Cu o valoare medie de 500 de lei cadou per eveniment, bugetul pentru cadouri cumpărate prin GiftShare din magazinele partenere va depăşi astfel 5 milioane de euro.“

  • Comisia Europeană: Creşterea economică a zonei euro va scădea la 2,1% în 2018 şi 2% în 2019

    Astfel, Comisia a estimat o creştere economică de doar 2,1% anul acesta pentru cele 19 state din zona euro, mai mică cu 0,2 puncte procentuale decât cea estimată în luna mai a acestui an şi cu 0,3 pp sub cea estimată anul trecut. Iar pentru anul următor previziunile indică o creştere economică de 2%, atât pentru zona euro, cât şi pentru Uniunea Europeană per ansamblu.

    „Scăderea creşterii PIB-ului din mai încoace arată că un mediu extern nefavorabil, precum tensiunile comerciale cu Statele Unite, poate reduce încrederea şi să aibă un impact asupra expansiunii economice”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Euro şi Dialog Social.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5 ani pentru 50 de milioane

    ”Toate obiectivele stabilite în urmă cu zece ani – de pildă număr de clienţi şi cifră de afaceri – se împlinesc anul acesta. Vrem să devenim nu numai un jucător important la nivel naţional, ci şi la nivel regional, european. Următorul ţel este să ducem în cinci ani Eturia la peste 50 de milioane de euro ca cifra de afaceri“, declară Sorin Stoica, care îşi propusese în urmă cu zece ani, când a înfiinţat afacerea, să ajungă în zece ani la afaceri de 10 milioane de euro; previziunile sale pentru anul în curs se referă la 11 milioane de euro.

    Pentru creşterea de cinci ori a afacerilor faţă de nivelul din 2017, piaţa internă nu este însă suficientă, aşa că extinderea pe alte pieţe este principalul motor. ”Sper să ne iasă paşii să deschidem un birou în Londra anul viitor. Acesta ar fi primul pas pe care ni-l dorim. Un alt pas ar fi să găsim un furnizor de tehnologie care să ne permită să vindem produsele noastre. Mă refer în special la hotelurile contractate de noi.“ Cu o astfel de soluţie digitală, ofertele contractate de Eturia ar putea fi listate pe platformele marilor operatori. Odată ce ofertele Eturia ar intra în astfel de platforme, practic agenţia românească ar adresa clienţi din lumea întreagă, iar Stoica se aşteaptă ca impactul să fie ”enorm“. ”M-am gândit la o soluţie tehnologică extrem de bună. Găsisem ceva, am crezut că batem palma. O să investim şi în asta“, spune antreprenorul despre al doilea canal de dezvoltare pe care a clădit strategia de dezvoltare a companiei.

    În plus, pentru România vrea să păstreze ritmul de creştere de 30% pe an minimum în următoarea perioadă. ”Sperăm ca şi în continuare afacerile să meargă la fel de bine. Acum aşteptăm să vedem cum se încheie anul acesta normal la noi, dar şi la nivel economic şi politic la noi în ţară, ca să ne putem face planurile mai exacte pentru anul viitor. Anul acesta a fost excelent. Estimăm că piaţa va creşte cu 20%, iar noi vom creşte cu 40% în 2017.“ Românii au deprins gustul călătoriilor în ultimii ani şi ”e la modă să călătoreşti“, afirmă Stoica.

    Acest lucru însă a fost provocat de două fenomene: pe de o parte, veniturile medii şi peste medie au crescut, pe de altă parte a scăzut preţul serviciilor turistice în destinaţiile altădată considerate locuri exotice şi greu accesibile. De pildă, vacanţele în Maldive au acum costuri la jumătate faţă de cele disponibile în urmă cu cinci ani. Una peste alta, evaluează Stoica, în medie, preţurile pachetelor turistice disponibile acum pentru români sunt cu 30-50% mai mici decât în 2012. Acest lucru se datorează deopotrivă reducerii de costuri pentru biletele de avion (”Acum zece ani, un bilet de avion cu Air France, Bucureşti-Paris-Amsterdam-Lima, dus-întors, costa în jur de 2.800-3.000 de euro. Acum, dacă ai noroc, poţi să-l iei cu 1.500 de euro la promoţie, dar cu 1.800 în mod normal“), dar şi pentru cazare (de exemplu, în Maldive, acum 10 ani erau 30-40 de resorturi, iar acum estimează că sunt peste 120). Pentru vest-europeni, preţurile nu au scăzut la fel de mult, iar Stoica explică motivul: preţurile biletelor de avion pentru destinaţii îndepărtate, cum ar fi Curaçao, erau de peste două ori mai mari pentru cei care plecau din Bucureşti faţă de Londra; ”acolo concurenţa este foarte mare, iar ofertele sunt mai bune“.

    În plus, constată antreprenorul, ”a început să apară o creştere a încrederii oamenilor. Noi suntem o naţiune care nu am călătorit până acum 10-15 ani decât foarte rar şi cu frică în afara Europei“. Acum însă, numărul celor care au astfel de experienţe este din ce în ce mai mare, iar recomandările prietenilor sau cunoscuţilor care au fost într-o anumită destinaţie joacă un rol esenţial. Nu în ultimul rând, accesul pentru turiştii români la destinaţii din afara continentului s-a simplificat dramatic în ultimii 5-10 ani. ”Acum cinci ani, ca să ajungi în Maldive era extrem de complicat: trebuia să zbori prin Dubai, prin Istanbul, cu două escale, sau prin Londra şi să stai o noapte acolo. Acum ai şase variante să ajungi în Noua Zeelandă, o călătorie de zece ore maximum dacă pleci din Bucureşti.“

    3.500 de turişti au cumpărat anul acesta servicii de la Eturia, iar preţul mediu al unui pachet se plasează în jurul a 1.600-1.700 de euro. În topul destinaţiilor din 2017, pentru clienţii agenţiei înfiinţate de Sorin Stoica se numără Maldive, Statele Unite, Peru, Thailanda, Tanzania, Mexic, Republica Dominicană, Cuba, India şi China. Pe parcursul ultimilor cinci ani şi echipa agenţiei de turism s-a dublat, ajungând acum la 52 de angajaţi.

    Cum s-a schimbat comportamentul turiştilor români de-a lungul anilor? ”În urmă cu zece ani, când cineva spunea că a fost în Thailanda, ziceai c-a fost la capătul Pământului. Acum, e ca şi cum spune că a fost în Grecia.“ Şi faţă de acum cinci ani sunt diferenţe mari, punctează antreprenorul. Sunt două schimbări majore de comportament. Una se leagă de faptul că turistul român care preferă destinaţiile de plajă – familist sau nefamilist, căruia îi place să se odihnească şi care a mers ani buni în Grecia, Turcia, Spania – a început să-şi caute destinaţii de plajă în afară Europei; ”Acest lucru a dus la o creştere uriaşă a vânzărilor cu astfel destinaţii mai mult în ultimii 5 ani, în toată industria de turism din România“. Stoica dă şi un exemplu: în urmă cu cinci ani, conform estimărilor, în Maldive au intrat în jur de 400 de turişti români, iar anul trecut au fost 3.200. ”Îmi aduc aminte clar: o vacanţă în Maldive, pentru un cuplu, 7 nopţi, cazare la hotel de 4 stele, cu demi-pensiune, cred că ar fi costat în jur de 5.000 de euro. Acum, acelaşi pachet costă în jur de 3.000 de euro.“

  • Traderion previzionează afaceri de jumătate de milion de euro anul acesta

    “Traderion este un simulator de pieţe financiare care funcţionează ca un simulator de zbor, doar că este destinat celor care vor să activeze în domeniul financiar, indiferent că vorbim despre bănci, de industria de asigurări, de fonduri de pensii etc.; oferă un mediu interactiv în care jucătorii pot învăţa, pe parcursul unor scenarii, ce înseamnă pieţele financiare, să deprindă tot ceea ce au nevoie pentru a funcţiona la noul loc de muncă – de aceea îl numim jocul pe care îl poţi pune în CV-ul tău“, descrie Florin Cioacă, cofondatorul platformei Traderion, modul în care funcţionează platforma creată de ei.

    Din noiembrie anul trecut, prin Traderion s-au antrenat peste 1.500 de traderi, care lucrează pentru toate marile bănci de investiţii de pe planetă, precum JPMorgan, Goldman Sachs, Wells Fargo, Bank of America, Deutsche Bank etc. – în Londra, Singapore, Hong Kong. ”Acoperim cam toate fusurile orare în momentul acesta“, povesteşte Florin Grosu. Vor genera astfel venituri de circa jumătate de milion de euro anul acesta, care este primul an complet de funcţionare a businessului, iar valoarea la care este evaluată platforma depăşeşte 5 milioane de euro, potrivit fondatorilor. Cei doi antreprenori previzionează ca anul viitor să ajungă la o cifră de afaceri de 3 milioane de euro şi la o valoare a companiei apropiată de 10 milioane de euro.

    Antreprenorii spun că planurile lor includ concentrarea pe două direcţii de dezvoltare – a produsului şi a vânzării acestuia. ”Pentru zona de produs efectiv lucrăm la platforma de MiFID (o reglementare europeană ce se adresează industriei financiare n.red), la regulamente, reglementări etc.; vom avea clienţi care vor avea diverse nevoi, diverse utilizări şi atunci cumva trebuie să îi ajutăm pe toţi şi să facem diverse modificări la platformă; lucrăm şi la un alt produs, tot în zona de reglementări, o platformă de evaluare a modului în care un angajat dintr-o instituţie financiară percepe cultura organizaţională de acolo – companiile pot afla astfel ce diferenţe sunt între apetitul de risc al angajatului, de pildă, de felul în care priveşte procedurile din companie, felul în care rezolvă disputele cu clienţii versus cum ar vrea compania, ca o cultură organizaţională în sine, să le rezolvi pe acestea“, explică Cioacă.

    Astfel, Traderion va putea ieşi din zona industriei financiare şi adresa nevoi şi în alte domenii; lucrează la realizarea acestui proiect împreună cu PwC. Ulterior, vor dezvolta, spun ei, prima platformă cu adevărat importantă de training în investment banking din lume, în parteneriat cu doi dintre clienţii lor actuali, care s-au arătat dispuşi să le ofere conţinutul necesar.

    Vânzările se vor axa în continuare pe marile centre financiare din lume; şi-au propus să continue parteneriatele cu companiile de consultanţă, în special cu acelea specializate pe nişa de compliance, colaborare prin care vor avea acces la  mai multe bănci mari de investiţii: ”Apreciem ca la finalul anului viitor teoretic să lucrăm cu 40-50% din băncile de investiţii din top 50 mondial“.

    Iau în calcul vânzarea platformei? ”Am avut des discuţii pe tema aceasta şi încă ne certăm asupra sumei la care suntem dispuşi să vindem; în mod cert există o strategie de exit pentru noi, iar aceasta priveşte achiziţia companiei noastre de către o companie foarte mare de consultanţă, ei ar fi partenerul ideal pentru a duce compania la nivelul următor, de creştere accelerată – imaginaţi-vă ce înseamnă să fii parte a unei companii din Big Four, care are birouri în 150 de ţări, şi, dintr-o dată, să ajungi să fii în oferta lor pentru toate băncile din lume care sunt clienţii lor.“

    Planurile mai apropiate însă implică ridicarea unei noi finanţări despre care spun că ”ne-ar fi suficientă ca să ajungem în poziţia în care să putem vorbi apoi de o valoare foarte mare a companiei la care să fim vânduţi“. În prezent, valoarea la care este evaluată Traderion este de circa 5 milioane de euro, potrivit lui Florin Grosu. ”Peste un an o să ne gândim serios la ofertele de achiziţie, până atunci ar fi prea devreme pentru noi, suntem într-o etapă de consolidare acum, avem şi resurse financiare suficiente, ne-am consolidat echipa, începem să lucrăm la produse încât să ajungem acolo unde ne propunem, dar deocamdată nu ne gândim la vânzare.“

  • Astăzi la Smart Business: în ce vrea să mai investească Horaţiu Ţepeş, fondatorul Bilka

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren pe care se află Bilka, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birourile întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, au devenit neîncăpătoare pentru nevoile de dezvoltare a companiei.

    Planurile antreprenorului sunt bine conturate pentru următorul deceniu: care sunt acestea veţi putea urmări într-o nouă ediţie a Smart Business, astăzi la ora 15.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.