BusinessMagazin

Tag: presa internationala

  • Povestea indianului care a studiat în patru ţări şi a creat un conglomerat de miliarde de dolari

    J.R.D. Tata s-a născut pe 29 iulie 1904 în Paris, fiind al doilea copil al lui Ratanji Dadabhoy Tata şi al soţiei sale de origine franceză, Suzanne „Sooni” Brière. Tatăl său a fost văr primar al lui Jamsetji Tata, un pionier al industriei indiene. J.R.D. Tata şi-a petrecut mare parte din copilărie în Franţa. A studiat în cadrul şcolii Janson De Sailly din Paris, iar ulterior a fost educat în Londra, Japonia, Franţa şi India. În octombrie 1932, după ce mama sa a murit, tatăl lui Tata a decis să îşi mute familia în India şi să îl trimită pe J.R.D. la studii în Anglia, în octombrie 1923.

    Tânărul s-a înscris la o şcoală de gramatică, fixându-şi ca obiectiv să studieze ingineria la Cambridge. La scurt timp după ce cursul de gramatică s-a încheiat şi spera să fie acceptat la universitatea britanică, în Franţa s-a aprobat o lege prin care toţi bărbaţii de origine franceză sub 20 de ani erau obligaţi să îndeplinească serviciul militar. Ca cetăţean francez, J.R.D. trebuia să se înroleze în armată pentru cel puţin un an.

    După ce s-a înrolat în Armata Franceză, a fost trimis într-un regiment numit Spahis. Colonelul regimentului a aflat în scurt timp că Tata poate nu doar să citească şi să scrie în franceză şi engleză, dar şi să dactilografieze, prin urmare l-a desemnat secretar al biroului său. După o perioadă de 12 luni de serviciu în Armata Franceză, a vrut să meargă la Cambridge pentru a-şi continua educaţia, dar tatăl său a decis să îl aducă înapoi în India, unde s-a alăturat companiei Tata & Sons ca ucenic neplătit în 1925. În 1929, J.R.D. Tata a renunţat la cetăţenia franceză, a devenit cetăţean  indian şi a fost angajat în cadrul companiei. În 1930 s-a căsătorit cu Thelma Vicaji, fiica lui Jack „Prinţul” Vicaji, un avocat pe care l-a angajat ca să îl apere de acuzaţia de a-şi fi condus Bugatti-ul cu viteză prea mare pe principala promenadă din Mumbai (pe atunci denumit Bombai), Marine Drive.

    Inspirat de pionierul Louis Blériot, Tata a luat lecţii de zbor, iar pe 10 februarie 1929 a obţinut primul brevet de pilot emis în India. A devenit ulterior cunoscut drept părintele aviaţiei civile indiene, ca urmare a faptului că a fondat prima linie comercială a Indiei, Tata Arilines, în 1932 (companie ce avea să devină în 1946 Air India, linia aeriană naţională a Indiei). În 1938, la vârsta de 34 de ani, J.R.D a fost ales preşedinte al Tata & Sons, succedându-l pe unul dintre verii săi, funcţie ce l-a făcut şeful celui mai mare grup industrial din India.

    A condus astfel grupul de companii Tata, cu activitate în industria oţelului, ingineriei, energetică, industria chimică şi ospitalităţii vreme de mai multe decenii. Tata a devenit faimos pentru faptul că şi-a menţinut standardele etice în conducerea companiei şi pentru faptul că a refuzat să mituiască politicieni sau să se folosească de piaţa neagră. A început cu 14 companii sub conducerea sa, iar jumătate de secol mai târziu, pe 26 iulie 1988, când a părăsit compania, Tata & Sons era un conglomerat format din 95 de companii. Sub conducerea sa, activele grupului Tata au crescut de la 100 de milioane de dolari la 5 miliarde. În 1945, J.R.D. Tata a pus bazele Tata Motors, iar trei ani mai târziu Tata a lansat Air India International drept prima linie aeriană internaţională a Indiei. În 1953, guvernul indian l-a numit pe J.R.D. Tata drept preşedinte al Air India şi director de consiliu al Indian Airlines – o funcţie pe care a avut-o timp de 25 de ani.

    J.R.D. a fost renumit şi pentru modul în care şi-a tratat angajaţii – în 1956 a iniţiat un program de asociere a angajaţilor cu managementul, astfel încât angajaţii să aibă o voce mai puternică în afacerile companiei. Era convins de necesitatea binelui angajaţilor săi şi, în consecinţă, a expus principiile beneficiilor unei zile de muncă de opt ore şi a impus scheme de compensaţie în caz de accident şi de ajutor social care au fost ulterior acceptate ca cerinţe statutare în India. Tata a fost de asemenea un susţinător al declaraţiei puterilor emergente ale primului-ministru Indira Gandhi, în 1975, şi a fost şi membru fondator al corpului guvernator al Consiliului Naţional de Cercetări de Economie Aplicată din New Delhi – primul institut de politică economică independentă din India, fondat în 1956. În 1968, a fondat serviciile de consultanţă Tata, iar în 1987 a pus bazele Titan Industries.

    Tata a fost de asemenea administratorul fondului Sir Dorabji Tata de la lansarea acestuia, în 1932, pentru o perioadă de 50 de ani. Sub ghidarea lui, fondul a susţinut construirea primului spital destinat pacienţilor diagnosticaţi cu cancer din Asia, în Mumbai, în 1941, şi a fondat de asemenea Institutul Tata de Ştiinţe Sociale (TISS, 1936), Institutul Tata pentru Cercetări Fundamentale şi Centrul Naţional pentru Arte Performative.

     J.R.D. Tata a murit în Geneva, Elveţia, pe 29 noiembrie 1993 din cauza unei infecţii la rinichi. La moartea lui, parlamentul indian a fost suspendat în memoria sa – onoare acordată de obicei doar membrilor parlamentului.

  • Ce spune presa internaţională despre obiceiul deţinuţilor ”de lux” de a ieşi mai repede din închisoare scriind cărţi: O “portiţă” ce subminează campania anticorupţie a României

    Subiectul cărţilor scrise de deţinuţi în România a ajuns în cotidianul britanic The Guardian, care menţionează că publicarea unei cărţi cu valoare ştiinţifică poate reduce cu 30 de zile pedeapsa cu închisoarea, dar această “portiţă” subminează campania anticorupţie dusă de autorităţi.

    Această “portiţă” subminează campania anticorupţie din România, comentează The Guardian în ediţia online, subliniind că nimeni nu evaluează impactul pe care îl are numărul mare de deţinuţi ce exploatează această lege.

    Dan Voiculescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România şi proprietarul unor posturi de televiziune, a fost condamnat la 10 ani de închisoare în august 2014, pentru corupţie. De atunci, a scris opt lucrări ştiinţifice, o realizare uimitoare după toate standardele, notează cotidianul britanic. Oricât de impresionant ar fi, există totuşi suspiciuni că productivitatea sa nu este motivată doar de zelul academic.

    Conform legislaţiei române, pedepsele deţinuţilor pot fi reduse cu 30 de zile pentru fiecare carte cu valoare ştiinţifică pe care o publică, iar aceasta este o oportunitate de care profită mulţi condamnaţi într-o ţară implicată într-o campanie anticorupţie fără precedent, comentează The Guardian.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fiica unuia dintre ultimii dictatori ai lumii şi viaţa sa incredibilă. A cântat cu Iglesias, vinde bijuterii şi fură milioane de dolari

    A deţinut mai multe funcţii oficiale, a fost ambasador în Spania şi reprezentant al Uzbekistanului la Naţiunile Unite, şi-a lansat propria linie de bijuterii, a organizat evenimente de caritate şi s-a lansat în muzică sub pseudonimul Googoosha şi a cântat alături de Julio Iglesias, însă nu pentru asta a intrat în vizorul presei internaţionale, ci datorită implicării sale în mai multe cazuri de corupţie, unde sunt vehiculate sume de milioane de dolari.

    Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga ţară, era văzută ca „o persoană lacomă, avidă de putere, care se foloseşte de puterea tatălui său pentru a distruge pe oricine îi stă în cale”, potrivit Bloomberg. În prezent, Karimova nu mai părăseşte ţara natală şi este supravegheată de serviciul de protecţie al preşedintelui, însă rămâne protagonista unei poveşti despre corupţie şi lăcomie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente. Uzbekistanul are o populaţie de aproximativ 30 de milioane de persoane şi este clasată în topul celor mai corupte ţări din lume de către Freedom House şi Transparency International.

    Telecomul din Uzbekistan, prilej de corupţie. Mai multe companii multinaţionale sunt acuzate că i-ar fi dat mită Gulnarei Karimova pentru a le facilita accesul pe piaţa de telecom din Uzbekistan. Povestea se întinde pe un deceniu, de la marginile imperiului ţarist până pe străzile din Oslo, via Gibraltar şi Geneva. Sunt implicaţi şase dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Europa, cinci ruşi şi un norvegian, iar ultimul capitol al acestei poveşti a fost deschis pe 4 noiembrie când Jo Lunder, care fusese angajat de omul de afaceri John Fredriksen să-i administreze afacerile, a fost arestat de către poliţia scandinavă. Autorităţile nu cercetau grupul Fredriksen, ci pe fostul angajator al lui Lunder, VimpelCom Ltd, compania de telecomunicaţii deţinută de mai mulţi miliardari ruşi, printre care şi Mikhail Fridman, fondatorul Alfa Group, care deţine Alfa Bank şi compania Telenor ASA, deţinută de statul norvegian.

     Departamentul de justiţie american investighează VimpelCom, fondată la Moscova, cu sediul în Amsterdam, pentru o presupusă dare de mită Gulnarei Karimova, care în schimb trebuia să îi ajute să facă afaceri în Uzbekistan. De asemenea, sunt cercetate MobileTeleSystems PJSC (MTS) şi TeliaSonera AB, cu sediul în Stockholm, din aceleaşi motive. Reprezentanţii celor trei companii au declarat că vor să coopereze cu autorităţile şi au refuzat să comenteze acuzaţiile care li se aduc.

     Justiţia americană acuză companiile că ar fi făcut plăţi de peste 500 de milioane de dolari către diferite companii offshore, care au fost înfiinţate pentru beneficiul „unei rude a preşedintelui”. Numele lui Karimova nu este menţionat în dosar, dar se crede că este vorba despre ea, potrivit unor surse implicate în investigaţie. Ea a negat acuzaţiile în repetate rânduri. Lunder, fost executiv al VimpelCom, a fost reţinut timp de şase zile în timp ce autorităţile i-au percheziţionat casa şi au intervievat martorii. După ce a fost eliberat, el a declarat că nu a fost niciodată în Uzbekistan şi că nici nu o cunoaşte pe Karimova. Lunder rămâne în zona de interes a autorităţilor norvegiene, fiind suspectat de corupţie. „Mi-am construit întreaga carieră profesională pe încredere. Am încercat să cooperez cu autorităţile americane şi olandeze”, a declarat el. Între timp, Fredriksen l-a suspendat din funcţie. De asemenea, au fost suspendaţi din funcţie Svein Aaser, preşedintele Telenor, acţionar majoritar al VimpelCom, şi CFO-ul Telenor.

    Departamentul de justiţie american a cerut unei instanţe din New York să blocheze 300 de milioane de dolari, deţinuţi în conturi din Belgia, Irlanda şi Luxemburg. Procurorii susţin că banii sunt legaţi de tranzacţii suspecte între MTS, VimpelCom şi un număr de companii offshore.

     VimpelCom se află în discuţii cu autorităţiile din Statele Unite privind plata unei sume de 775 de milioane de dolari pentru a soluţiona cazul, potrivit unor surse apropiate acestuia. Dacă ar fi adevărat, atunci această plată ar deveni a doua amendă ca mărime din istoria Statelor Unite aplicată în temeiul legii privind actele de corupţie. Autorităţile americane au refuzat să comenteze.

    Plângerea înaintată de Statele Unite detaliază numeroase scheme prin care VimpelCom şi MTS i-au dat mită lui Karimova. De exemplu, în 2011 VimpelCom ar fi virat suma de 30 de milioane de dolari companiei Takilant, controlată de fiica preşedintelui uzbek, pentru consultanţă. Era vorba de nişte rapoarte cu informaţii copiate de pe Wikipedia şi de rapoarte de cercetare care aparţineau chiar VimpelCom. Takilant a fost cercetată de organele de drept din Suedia şi Elveţia sub suspiciunea de luare de mită şi spălare de bani.

    În Elveţia, Karimova este bănuită de fraudă şi spălare de bani. În august autorităţile elveţiene au confiscat bunuri care ar fi legate de Gulnara Karimova în valoare de 1,1 miliarde de dolari. În 2011, ea a fost acuzată că ar fi controlat, din Elveţia, sectorul de hidrocarburi din ţara sa, printr-o societate care a „sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”, potrivit unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks. Presa internaţională a scris atunci că aceste documente „aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei ţări a cărei populaţie de 28 de milioane de locuitori trăieşte în proporţie de o treime în sărăcie”.

  • Presa internaţională: Victor Ponta este în concediu medical în timp ce este cercetat pentru corupţie

    “Premierul României, aflat în centrul atenţiei din cauza unei investigaţii de corupţie, şi-a luat concediu medical după o operaţie la genunchi efectuată în Turcia“, comentează agenţia Associated Press.

    “Criticii au denunţat un act de laşitate al lui Victor Ponta, care se foloseşte de o problemă medicală de rutină pentru evitarea anchetei. Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut lui Ponta, care a supravieţuit unui vot pentru anularea imunităţii juridice şi unei moţiuni de cenzură, să demisioneze. Ponta nu s-a prezentat luni în faţa procurorilor anticorupţie, care îl suspectează de conflict de interese, complicitate la evaziune fiscală şi fals în înscrisuri. Ponta a sugerat că nu va reveni în România timp de trei săptămâni, justificând absenţa prin faptul că nu şi-a luat nicio zi liberă de când a devenit prim-ministru în aprilie 2012”, explică Associated Press.

    La rândul său, agenţia Reuters relatează că premierul Victor Ponta a cedat temporar atribuţiile de premier, din cauza unor probleme de tip medical, în timp ce este investigat pentru corupţie. “Parlamentul României a blocat solicitarea procurorilor de a-l investiga pe premierul Victor Ponta pentru conflict de interese în calitatea de prim-ministru. Ponta a respins apelurile de a-şi prezenta demisia”, scrie agenţia Reuters, notând că, duminică, Ponta a anunţat că nu va putea să îşi exercite atribuţiile în următoarele 28 de zile, dat fiind că se reface după o operaţie la genunchi efectuat în Turcia.

    “Criză în România: Premierul Victor Ponta face o pauză din raţiuni de sănătate”, scrie Agenţia France Presse. “Premierul român Victor Ponta, cercetat pentru complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, a anunţat duminică cedarea temporară a funcţiei numărului doi din conducerea Guvernului, din motive de sănătate. Şeful Guvernului român, aflat de o săptămână în Turcia unde a suferit o intervenţie chirurgicală la un genunchi, i-a trimis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis privind desemnarea viceprim-ministrului Gabriel Oprea ca prim-ministru interimar (…)“, explică AFP, potrivit site-ului LesNewseco.fr.

    “Problemele lui Victor Ponta cu justiţia au generat o criză politică în România, una dintre cele mai sărace ţări din cadrul Uniunii Europene”, subliniază AFP.

    Şi agenţia de ştiri bulgară Novinite.com comentează absenţa lui Victor Ponta într-un material intitulat “Premierul României se retrage temporar invocând motive de sănătate”.

    “Premierul Victor Ponta a anunţat retragerea temporară din funcţie din cauze medicale. (…) În luna mai, procurorii au lansat o anchetă în cazul lui Ponta pentru suspiciuni de evaziune fiscală şi spălare de bani în perioada 2007-2011 (când nu era premier), precum şi pentru conflict de interese, în 2012 (…). Victor Ponta a refuzat să demisioneze, în pofida apelurilor preşedintelui Klaus Iohannis”, aminteşte Novinite.com.

    Duminică, premierul Victor Ponta, urmărit penal pentru trei infracţiuni, a anunţat că medicii turci care l-au operat au decis că poate fi externat, dar îşi va relua activitatea normală într-o perioadă de până la 28 de zile, astfel că i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să îi încredinţeze vicepremierului Oprea atribuţiile de prim-ministru în acest interval.

    Premierul a lăsat să se înţeleagă că nu va reveni în ţară mai devreme de trei săptămâni, spunând că ştie sigur că nu va putea merge normal în acest interval, iar el doreşte ca, atunci când se întoarce la Bucureşti, să meargă să lucreze la birou. “Eu vreau ca, atunci când vin în ţară, să vin şi la birou, că doar nu o să stau acasă, în vârful patului, şi…vin la birou, vin la treabă. Cu siguranţă mai repede de trei săptămâni nu pot să merg normal, asta ştiu sigur. Deci, în această perioadă o să mă hotărăsc şi o să decid exact cum pot – aşa cum o fi, cu cârje, fără cârje – să îmi văd de treabă în mod normal”, a spus Ponta duminică seară, la Antena 3.

  • Greşeala care l-ar putea costa pe Ponta totul. Informaţia a apărut în presa internaţională care dă un verdict dur

    Victor Ponta poate fi considerat, din multe puncte de vedere, un premier atipic, cu o ascensiune politică controversată. Nimeni nu şi-ar fi închipuit însă în urmă cu câţiva ani care va fi greşeala care ar putea să-l coste totul.

    Ieri, una dintre cele mai prestigioase publicaţii internaţionale a publicat pe larg o serie de informaţii referitoare la premier şi a dat un verdict dur: cariera sa ar putea fi terminată.

    Greşeala care l-ar putea costa pe Ponta totul. Ce informaţii au apărut în presa internaţională

  • IT-ul românesc, lăudat în presa internaţională: „România urmăreşte să devină capitală tehnologică a Europei”

    Într-un material titrat „România urmăreşte să devină capitala tehnologică a Europei”, jurnalista vorbeşte despre cum talentul în IT al românilor, combinat cu un regim al taxelor de invidiat pentru specialiştii în IT, de 0%, au transformat ţara în unul dintre cele mai prolifice locuri pentru startup-urile din IT. Scena tehnologică autohtonă atrage din ce în ce mai mult atenţia internaţională şi, potrivit lui Florin Cornianu, CEO-ul şi cofondatorul 123ContactForm, citat de jurnalista americană, într-un interval de doi ani se va transforma într-un rival serios pentru Londra.

    „În România, oamenii sunt obişnuiţi să înceapă din nimic şi să crească ceva din acel nimic. Nu am avut parte de iniţiative guvernamentale care să ne ajute să ne creştem afacerile  a declarat antreprenorul. ” „Acum, mai multe elemente încep să fie puse cap la cap, inclusiv exit-urile unor antreprenori din afaceri şi transformarea lor în angel investori şi vicepreşedinţi, care îi ajută pe alţi antreprenori să îşi crească propriile companii ”. 

    Jurnalista a subliniat importanţa culturii programării, inovaţiei şi incubatoarelor de afaceri prezente pe piaţa locală, cât şi importanţa unor universităţi de renume din oraşe precum Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Constanţa care oferă constant angajaţi talentaţi,  sunt un motor al inovaţiilor în domeniul IT.

    123ContactForm, platforma care îi ajută pe oamenii din diverse locuri să construiască orice tip de formular web fără cunoştinţe de programare, este unul dintre exemplele oferite de jurnalista americană, iar povestea afacerii a fost prezentă şi în unul dintre numerele Business Magazin în 2014. Fondată în urmă cu şapte ani şi având ca obiectiv cucerirea pieţelor externe, afacerea timişorenilor Florin Cornianu şi Tudor Bastea, 123ContactForm, s-a dublat de la an la an, ajungând ca în prezent să aibă 500.000 de utilizatori din peste 180 de ţări, 40 de angajaţi şi venituri de circa un milion de lei (250.000 de euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Pe această nişă, firma ocupă locul cinci, fiind surclasată de jucători precum Google Forms, Wufoo sau JotForm. Cei doi s-au lansat în antreprenoriatul online în 2002, când erau încă studenţi la Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii din Timişoara, când făceau diferite produse online pe care le vindeau vorbitorilor de limba engleză. În 2005, s-au angajat la o multinaţională din Timişoara, iar în 2008, când vânzarea produselor pe care le realizau a început să egaleze veniturile salariale, au hotărât să renunţe la statutul de angajator şi să se dedice antreprenoriatului. „În momentul în care am făcut această alegere, afacerea nu a mai funcţionat şi a trebuit să o luăm de la zero cu un alt produs“, îşi amintea Cornianu în interviul acordat Business Magazin.

    În publicaţia americană, Florin Cornianu a vorbit despre cum Londra, capitala actuală a tehnologiei la nivel european devine saturată şi alte locuri din Europa ar putea să ia această titulatură, România fiind principalul candidat.  ”Viitorul este cu siguranţă strălucitor pentru scena startup-urilor româneşti”, a declarat el. “Cu cât numărul antreprenorilor din IT creşte de la an la an şi cu cât din ce în ce mai mulţi tineri îşi arată interesul faţă de acest domeniu, succesul nostru creşte. Cu cât avem mai multe astfel de exemple, cu atât cresc şi şansele noastre de a ajunge înaintea centrelor tehnologice ale lumii din Londra, Berlin şi chiar şi din Sillicon Valley”.

     

     

  • Condamnarea lui Dan Voiculescu, relatată în presa internaţională

    • Agenţia France Presse scrie că ”un mogul media român şi informator secret al comunismului a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă asupra statului”.

    Voiculescu a negat în mod repetat acuzaţiile, spunând că este o victimă a răzbunării preşedintelui de centru dreapta Traian Băsescu.

    În 2009, Voiculescu era unul dintre cei mai bogaţi trei români, cu o avere estimată la 1,5-1,6 miliarde de euro, mai scrie AFP.

    • Global Post: Politicianul român Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru corupţie

    Omul de afaceri şi fondatorul partidului Conservator Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare într-un caz de corupţie. Procesul a fost în atenţia presei şi a publicului timp de 6 ani, iar Voiculescu este cea mai influentă persoană publică condamnată, după fostul premier Adrian Năstase.

    • Business Review: Mogulul media român Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare

    Verdictul istoric vine după ani de proceduri judiciare, amânări, manevre politice şi atacuri media. Cazul a început în 2008 şi o instanţă inferioară a dat deja o sentinţă de 5 ani, care a fost contestată cu apel.

    Alţi 12 oameni implicaţi în acest caz au primit sentinţe de până la 8 ani de închisoare.

    • ABC News: Mogul român, condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă

    Dan Voiculescu şi alţi şase inculpaţi au fost condamnaţi la închisoare pentru fraudă. Deoarece Voiculescu are peste 60 de ani, va putea fi eliberat după ce va executa o treime din pedeapsă.

    Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare într-un dosar de corupţie ce a presupus privatizarea unui institut agricol român, faptă care a prejudiciat statul cu 60 de milioane de euro.

    Curtea de Apel a decis confiscarea terenurilor Antena 1, Antena 3 şi ale grupului Grivco, deţinute de Voiculescu, dar şi blocarea conturilor sale.

    Condamnarea lui Dan Voiculescu în dosarul ICA a fost relatată şi de Associated Press, Daily Mail, Huffington Post şi de ORF (Österreichischer Rundfunk, furnizorul public de televiziune din Austria).

    Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, vineri, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

    Voiculescu a primit pedeapsa maximă prevăzută în noul Cod penal, legea mai favorabilă în cazul său.

    Totodată, lui Voiculescu i se interzic mai multe drepturi, printre care dreptul de a fi ales, timp de cinci ani.

    Prin această sentinţă, Curtea de Apel i-a dublat lui Voiculescu pedeapsa dată de Tribunalul Capitalei la fondul procesului.

    Sediul posturilor Antena şi cel al grupului de firme Grivco vor fi confiscate, a dispus vineri Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia definitivă dată în dosarul ICA.

    Totodată, magistraţii de la CAB au decis să îi confişte lui Voiculescu şi penthouse-ul din Şoseaua Kiseleff şi au pus sechestru pe mai multe imobile şi conturi bancare ale acestuia.

    De asemenea, judecătorii au pus sechestru asigurator pe mai multe imobile apaţinând celorlalţi inculpaţi.

     

  • Noul Porsche Macan, tractat de Dacia Duster

    Jurnalistul britanic Gavin Green, redactor al publicaţiei Car Magazine a postat pe reţeaua de socializare  Twitter imagini şi comentarii care arătau cum o Dacia Duster tractează un Porsche Macan după ce acesta s-a împotmolit pe un teren accidentat.

    „Porsche Macan blocat pe un traseu accidentat în Maroc. Dacia Duster îl salvează” este comentariul pe care jurnalistul l-a alăturat fotografiei în care SUV-ul Porsche era salvat de Duster.

    Într-o postare ulterioară, Gavin a descris cum, în continuarea traseului, noul Porsche poate să facă faţă şi terenului accidentat: „Macan s-a descurcat pe traseu accidentat chiar mai bine decât mă aşteptam. A supravieţuit şi fără ajutorul Daciei Duster”.

    Preţul pentru un Porsche Macan este de 64.593 euro, în cazul modelului pe benzină, cu 340 CP şi a celui pe Diesel, cu 258 CP şi ajunge la 87.927 euro pentru modelul Porsche Macan pe benzină cu 400 CP.

     

  • Presa internaţională despre condamnarea lui Gigi Becali: A fost condamnat la închisoare pentru abuz de putere

     Reuters: Patronul Steaua Bucureşti a fost condamnat la închisoare pentru abuz de putere

    George Becali, parlamentar român şi patronul clubului de fotbal Steaua Bucureşti, a fost condamnat luni la 3 ani de închisoare pentru abuz de putere, fiind unul dintre puţinele nume mari condamnat într-o ţară care încearcă să arate că poate învinge corupţia la nivel înalt.

    Becali a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie alături de alţi doi oficiali din Ministerul Apărării, pe care procurorii i-au acuzat că i-au dai lui Becali 30 de hectare de teren care aparţinea statului, prejudiciul fiind de proximativ 900.000 de dolari.

    Extravagantul fost păstor, care i-a înfuriat pe apărătorii drepturilor omului cu opoziţia sa faţă de drepturile minorităţilor şi ale homosexualilor, a câştigat un loc în Parlament din partea alianţei de la putere şi a făcut parte din Comisia Juridică. În acest an a demisionat din alianţă, însă a rămas parlamentar independent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bill Gates oferă 1 milion de dolari pentru reinventarea unui produs aflat “pe piaţă” de secole

    Fondatorul Microsoft a anunţat că oferă în primă fază 100.000 de dolari oricui, fie student, om de ştiinţă sau antreprenor, va inventa o versiune îmbunătăţită, hi-tech, de prezervativ.

    Suma va fi oferită prin intermediul fundaţiei Bill and Melinda Gates Foundation şi face parte din demersul Grand Challenges in Global Health Program, inovaţiile în domeniul sănătăţii fiind una dintre ariile de interes pentru fundaţia lui Gates.

    Bill Gates urmăreşte astfel să impulsioneze folosirea acestei metode contraceptive adoptate în prezent de 750 de milioane de oameni din toată lumea. Unul dintre cele mai bune prototipuri ar putea atrage alte 900.000 de dolari pentru producţie.

    “Prezervativele sunt folosite de aproximativ 400 de ani, însă în ultimele cinci decenii au fost foarte puţin îmbunătăţite”, spune Stephen Ward, un reprezentant al fundaţiei, făcând referire nu doar la material, dar şi la design, formă sau uşurinţă de folosire.