BusinessMagazin

Tag: preluare

  • Volker Raffel a preluat poziţia de CEO al E.ON România, iar Dragoş Bărbulescu conducerea Delgaz Grid, companie membră a grupului german

    Volker Raffel a preluat conducerea furnizorului de energie electrică şi de gaze naturale E.ON România, companie membră a grupului german E.ON, începând cu data de 1 august.

    El îl înlocuieşte pe Manfred Paasch, care s-a retras din funcţia deţinută timp de aproape doi ani în fruntea companiei.

    “Ne propunem să consolidăm rezultatele obţinute până acum de grupul E.ON în România, mergând mai departe către obiectivul strategic, acela de a fi o companie dedicată tranziţiei către noua lume a energiei: sustenabilă, digitală şi verde, orientată spre satisfacerea nevoilor clienţilor. Aceasta este misiunea noastră comună”, a spus Volker Raffel.

    Cu o vechime de 22 de ani în cadrul E.ON, Volker Raffel este absolvent de studii tehnice universitare, cu specializarea Fizică, precum şi de studii de inginerie în Franţa, cu specializarea Energie şi Energie nucleară.

    În ultimii ani a deţinut diverse funcţii de conducere, cea mai recentă fiind de Director pentru Managementul Energiei, Comunicare şi Coordonare la PreussenElektra, compania de energie nucleară a grupului.

    În România, a făcut parte din echipa implicată, începând cu anul 2004, în procesul de privatizare a fostei Electrica Moldova, ulterior fiind director general adjunct al companiei de distribuţie până în anul 2008.

    Tot de la 1 august, Dragoş Bărbulescu a fost numit director general al companiei de distribuţie a gazelor şi electricităţii Delgaz Grid.

    Dragoş Bărbulescu lucrează în cadrul E.ON de 14 ani, iar în ultimii 9 ani a făcut parte din Board-ul companiei şi a îndeplinit şi rolul de CFO.

    „Investiţiile reprezintă un capitol extrem de important al strategiei noastre, pentru că nu putem vorbi despre un viitor sustenabil fără reţele inteligente. Pentru acest an este bugetată o creştere considerabilă a investiţiilor, care vor fi cele mai mari din ultimii 16 ani. Aceste eforturi destinate modernizării reţelelor şi creşterii calităţii serviciilor trebuie să continue an de an, inclusiv prin atragerea de fonduri europene pentru finanţarea unor proiecte punctuale”, spune Dragoş Bărbulescu.

    Compania anunţă că începând tot de la 1 august,  Mirko Strube devine CFO al E.ON Romania. În plus, acesta va fi responsabil de Digitalizare/ IT, HR şi alte funcţiuni suport, în calitate de director general adjunct al E.ON România.

    În urma numirilor, Consiliul Director al E.ON România este format din Volker Raffel (CEO), Mirko Strube (CFO, Digitalizare/ IT, HR şi alte funcţii suport), Claudia Griech (Soluţii Clienţi) şi Dragoş Bărbulescu (Distribuţie) formează Consiliul Director al E.ON România.

  • Mihaela Stroia a fost numită la conducerea companiei Uniqa Asigurări de Viaţă

    Mihaela Stroia, cu o experienţă de peste 20 de ani în domeniul serviciilor financiare, dintre care cinci alături de Uniqa, a preluat conducerea companiei Uniqa Asigurări de Viaţă, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei.

    “Preiau această funcţie cu toată responsabilitatea, într-o etapă nouă a evoluţiei UNIQA, marcată atât de transformările de la nivelul companiei, cât şi de provocările contextului actual, în care oamenii sunt tot mai conştienţi de rolul şi relevanţa protecţiei prin asigurare”, a transmis Mihaela Stroia, noul CEO al Uniqa Asigurări de Viaţă.

    Anterior, Mihaela Stroia şi-a consolidat experienţa profesională în cadrul unor importante companii ed audit şi consultanţă financiară, precum şi din domeniul asigurărilor şi administrării fondurilor de pensii facultative.

    Pe parcusrul activităţii sale în echipa Uniqa, Mihaela Stroia, din rolul de director economic, a coordonat şi implementat proiecte importante pentru optimizarea activităţii în aria financiară, pentru a crea un cadru de stabilitate şi soliditate financiară a companiei, în baza principiilor de management al riscurilor şi standardelor stabilite pentru business.

     

     

     

  • Anunţ demoralizator de la Digi. Ce se întâmplă

    Gigantul din cablu Digi şi-a publicat rezultatele preliminare pe 2020 iar cifrele sunt unele demoralizatoare pentru concurenţii care încearcă să-i facă faţă pe piaţa cheie de internet fix: compania miliardarului Zoltan Teszari din Oradea a câştigat în medie 1.469 de clienţi noi pe zi, mai mult decât dublu faţă de anul 2019, arată raportul publicat marţi seară de companie.

    La finele anului 2020 Digi avea în România 3,313 milioane de clienţi pe net fix, faţă de 2,775 în anul anterior, conform documentului citat. În 2019 compania câştigase 247.000 de clienţi noi pe net fix şi date, conform datelor Digi.

    Cifrele Digi sunt demoralizatoare pentru competitori în condiţiile în care aceştia au raportat creşteri mult mai mici sau chiar scăderi pentru 2020. Orange, liderul pieţei locale, a avut cea mai bună performanţă – un plus de 40.100 de clienţi – până la 403.000, în timp ce Vodafone, care a preluat compania de cablu UPC, a raportat un plus de 15.000 de clienţi până la 708.000. Grupul Telekom raportase pentru primele trei trimestre din 2020 o scădere a numărului total de clienţi pe net fix de 133.493, la 934.159. Telekom urmează să-şi anunţe rezultatele financiare pe întreg anul 2020. Divizia fixă a Telekom, fostul Romtelecom, urmează să fie preluată de Orange, după obţinerea aprobărilor de la Comisia Europeană.
     

  • Miliardarul ceh Petr Kellner, proprietarul Pro TV, cu o avere estimată la aproape 20 mld. dolari, încearcă să preia controlul unei bănci din Cehia

    Miliardarul ceh Petr Kellner, proprietarul grupului de investiţii PPF, a lansat o ofertă publică pentru a prelua un pachet de acţiuni de la Moneta Money Bank din Cehia, tranzacţie prin care de fapt îşi vinde propria bancă Air Bank către Moneta. 

    Este a doua încercare a miliardarului de a face acest schimb şi a prelua 20% din Moneta Bank contra cash, cu posibilitatea de a majora la 29%. Apoi, miliardarul ar putea să obţină încă 39%, prin vânzarea către Moneta a Air Bank, potrivit Reuters. În total, miliardarul ar putea ajunge la o participaţie de 57% din Moneta Bank.  

    Moneta Bank a anunţat că este pregătită să negocieze această tranzacţie, iar managementul băncii îşi va exprima punctul de vedere până pe 29 ianuarie. 

    Moneta este a şasea bancă din Cehia, într-o piaţă dominată de grupuri bancare internaţionale. 

    Preşedintele board-ului şi CEO al Moneta Bank, un grup care a aparţinut de General Electric, este Tomas Spurny, fostul CEO al BCR, fiind artizanul restructurării băncii. 

    Kellner este cel mai bogat din Cehia, cu o avere netă de 19,6 mld. dolari. 

    Petr Kellner a cumpărat anul în 2019/ 2020 Pro TV, principalul canal de televiziune din România, într-o tranzacţie prin care a preluat de la americanii de al AT&T grupul CME, principalul acţionar al PRO TV. 

    Kellner a avut mai multe afaceri în România în ultimii 15 de ani, la un moment dat deţinuse şi 20% din Romexterra Bank, iar acum deţine două clădiri de bioruri din apropierea Guvernului: Metropolis şi Crystal Tower. 

  • Directorul de comunicare de la Dacia preia conducerea mărcii Renault la nivel regional. În premieră top managementul Groupe Renault România este asigurat de români

    De la 1 februarie, Cecilia Tudor devine director general marca Renault pentru perimetrul Europei de Sud-Est. Numirea vine în contextul reorganizării Groupe Renault, ca urmare a planului strategic, Renaulution, recent lansat de către companie, în jurul celor patru unităţi de business. Activitatea pentru marca Renault este gestionată la nivelul clusterului SEE.  Noul responsabil al mărcii îi raportează la nivel global lui Guillaume Josselin, VP Renault Sales & Operations Europe – Maghreb şi, local, lui Mihai Bordeanu, Country Head Romania.

    Ea din ianuarie 2020 a deţinut funcţia de director de municare pentru Grupul Renault în România.

    Ea preia conducerea mărcii Renault de la Hakim Boutehra.

     

  • Compania indiană Wipro preia diviziile de IT ale retailerului german Metro, inclusiv METRO Systems Romania, într-o tranzacţie de 700 mil.dolari

    Wipro Limited, companie globală în domeniile tehnologiei informaţiei, cu sediul central în India, va  prelua diviziile de IT ale grupului METRO în Germania şi METRO Systems Romania, care includ peste 1300 de angajaţi din Germania, România şi India.

    Valoarea estimată a tranzacţiei, cu o durată iniţială de 5 ani, este de aproximativ 700 milioane de dolari. Contractul ar urma să fie extins ulterior cu încă 4 ani, ceea ce înseamnă o investiţie potenţială de până la 1 miliard de dolari.  

    “Suntem într-o etapă în care dorim să ne concentrăm asupra activităţilor care ne vor oferi cel mai puternic avantaj competitiv posibil şi, pentru a face acest  lucru, trebuie să fim  încrezători în infrastructura digitală care stă la baza creşterii noastre. Parteneriatul cu Wipro ne permite să simplificăm activitatea de IT, să ne dedicăm 100% profilului activităţii noastre şi ne oferă un acces esenţial la inovare şi la cele mai bune practici digitale”, declară Timo Salzsieder,  CIO, METRO AG.

    Wipro este deja prezentă pe piaţa din România, prin mai multe firme, şi are centre de dezvoltare de soft în Bucureşti şi Timişoara. Wipro Technologies avea la finele lui 2019 un număr de 1250 de angajaţi şi afaceri de 209 milioane lei.

    Metro Systems ROmania are 840 de angajaţi şi afaceri de 204 milioane lei în 2019, la un profit de 5,6 milioane lei.

    Wipro  va oferi un program complet de transformare a tehnologiei, sistemelor de inginerie şi a soluţiilor pentru METRO, în acord cu poziţionarea acestuia ca furnizor ce oferă servicii complete en-gros pentru industria alimentară hotelieră, restaurante şi servicii de catering.

    Programul de transformare Wipro va cuprinde servicii cloud, centre de date, servicii la locul de muncă şi de reţea, precum şi dezvoltarea aplicaţiilor şi operaţiunile necesare pentru a oferi o infrastructură digitală integrată.

    Diviziile IT ale Metro furnizează servicii pentru cele 25 de ţări în care este prezent retailerul german.

    “Ca şi noi, METRO AG se concentrează pe valorificarea transformării digitale pentru un avantaj competitiv. Rolul Wipro este de a face această transformare eficientă şi eficace. La fel de importantă pentru noi este primirea a 1.300 de colegi noi în cadrul Wipro şi asigurarea faptului că această mutare este una pozitivă şi îi responsabilizează pe fiecare dintre ei. Wipro şi METRO împărtăşesc foarte multe lucruri în comun în ceea ce priveşte cultura şi valorile, care ne-au ghidat discuţiile de-a lungul timpului şi au dus la formarea Consiliului comun de Transformare şi Co-inovare. Relaţia noastră cu METRO este un parteneriat semnificativ şi strategic.”, a spus Thierry Delaporte, Chief Executive Officer şi Managing Director, Wipro Limited.

     

  • BREAKING: PNL, USR-PLUS şi UDMR s-au înţeles. Cum va arăta noul Guvern

    Liderii celor trei partide care vor forma coaliţia de guvernare PNL, Alianţa USR-Plus şi UDMR au anunţat, vineri seară, că s-au înţeles în privinţa împărţiirii posturilor în viitorul Guvern.

    Florin Cîţu, ministrul Finanţelor va deveni premier, alături de doi vicepremieri, după care urmează împărţirea ministerelor:

    PNL preia Finanţele, Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Ministerul Apărării, Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii şi Ministerul Muncii.

    Alianţa USR-Plus va avea Ministerele Justiţiei, Sănătate, Cercetare, Transporturi şi Economie.

    UDMR va prelua Ministerul Dezovotării şi Lucrărilor Publice, Ministerul Mediului, şi Ministerul Tineretului şi Sporturilor.

    Ludovic Orban, liderul PNL şi fostul premier al României, va prelua conducerea Camerei Deputaţilor in timp ce poziţia de preşedinte a Senatului va merge către Alianţa USR-Plus.

    Florin Cîţu, cel care va fi propus premier, a spus vineri seara că este nevoie de un guvern cât mai repede.

    Cei 4 lideri ai coaliţiei au ieşit împreună să confirme întelegerea.

    Acum urmează şi numele celor care vor conduce aceste Ministere.

     

  • Grupul Supernova a preluat proiectul comercial Jupiter City din Piteşti

    Grupul Jupiter a ajuns la o înţelegere cu grupul austriac Supernova pentru prima achiziţie de pe piaţa românească – Jupiter City Shopping City din Piteşti. Achiziţia a avut loc în luna octombrie a acestui an, iar grupul austriac are în plan să realizeze şi alte achiziţii la nivelul Europei Centrale şi de Est.

    Centrul comercial are o suprafaţă de peste 45.000 mp, 1.700 de locuri de parcare şi 90 de magazine.

    “Credem că Jupiter City Shopping Center ca şi întreaga piaţă românească are mult potenţial pentru creşterea brandului nostru. Pentru perioada următoare, planul nostru este să îmbunătăţim ofertele existente şi să extindem centrul. Suntem concentraţi pe dezvoltarea acestei pieţe”, a spus Markus Pinggera, Managing Director at Supernova.

    Grupul Supernova este concentrat pe dezvoltarea şi gestionarea proprietărilor comerciale în Europa Centrală şi de Est dar şi în Europa de Vest. Pe lângă piaţa românească, compania mai este activă în Austria, Slovacia, Slovenia şi Croaţia. Portofoliul său include 77 de proprietăţi, cu o valoare cumulată de 1,5 miliarde de euro.

    În ultimii cinci ani compania a achiziţionat centre comerciale şi a construit altele în Slovenia şi Croaţia. Numai în Croaţia au achiziţionat în ultimii trei ani şapte centre comerciale. Mai mult, anu trecut în Slovenia Grupul a achiziţionat zece centre de retail din portofoliul Mercator şi 11 ale Qlandia Centrice Real Estate GmbH, companie deţinută de fondul de investiţii Lone Star.

    Grupul austriac Supernova intr pe piaţa din România la finalul anului trecut, urmând să dezvolte primul proiect, în Sibiu, în parteneriat cu Oasis Retail Development&Consulting, firmă deţinută de Klaus Reisenauer şi Kurt Wagner.

    Prima Shopping Center Sibiu este un parc de retail în suprafaţă de 40.000 mp localizat în zona de nord a oraşului.

    Supernova operează peste 20 de centre comerciale.

    Prima fază a proiectului din Sibiu are o suprafaţă de 15.000 mp şi va cuprinde un hipermarket şi o galerie comercială, targetând populaţia din nordul şi vestul oraşului, precum şi traficul de tranzit din zonă. Pentru faza doua este vizat un mix de retaileri cu produse de dimensiuni mari precum şi un hotel.

    Oasis Development este unul dintre cei mai dinamici dezvoltatori de retail din România, cu peste 70 de proiecte livrate în întreaga ţară în ultimii 15 ani, pe o suprafaţă ce însumează 1,5 milioane mp de teren. Dezvoltatorul de retail este deţinut de Klaus Reisenauer şi Kurt Wagner.

    Compania dezvoltă proiecte proprii sub brandurile Prima Shops şi Family Center. Portofoliul Oasis Development în România este alcătuit din şase parcuri de retail şi centre comerciale lansate sub brandul „Prima Shops” în Oradea, Roman, Reghin, Făgăraş, Tecuci şi Mangalia, precum şi 2 parcuri de retail deţinute în parteneriat, sub brandul „Family Center”, în Giurgiu şi Râmnicu Vâlcea.

     

     

  • Tinmar Energy a preluat complet Intercereal din Ialomiţa, cu afaceri de peste 100 mil. lei în 2019

    Tinmar Energy, companie controlată de antreprenorul român Augustin Oancea, cu activitate prin­cipală în comerţul cu energie, gaze şi produse petroliere şi cu afaceri de circa 410 milioane de euro în 2019, a pre­luat complet Intercereal, important pro­ducător de cereale din Ialomiţa, de­ţinut de Ioan Niculae, care a dez­vol­tat grupul de firme din agro­bu­siness Interagro, potrivit confidas.ro, plat­formă de analiză financiară a companiilor.

    ZF a scris în luna iunie că Tinmar ajunsese la o cotă de 95% din acţiunile Intercereal, pe care le-a preluat treptat din acţiuni în decursul anului 2020, conform sursei citate anterior. Repre­zentanţii celor două companii nu au dorit să ofere informaţii despre această tranzacţie.

    În primăvara anului 2020 s-a făcut prima schimbare în structura acţiona­ria­tului companiei Intercereal, astfel că în luna aprilie Tinmar avea 40% din Intercereal, iar Mediterranean Design Inc., o companie din Belize cu sediul în America Centrală, avea 59,98%, iar Interagro avea 0,01%, potrivit confidas.ro.

    În septembrie Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea prin care Tinmar Energy a preluat Intercereal, potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul Consiliului Concurenţei.

    Augustin Oancea este implicat în mai multe companii din domeniul energiei, compania sa, Tinmar Energy, fiind cel mai mare business antreprenorial din sector, iar prin achiziţia făcută intră şi în agrobusiness. Intercereal se află într-o zonă cu producţii bune de cereale şi este poziţionată strategic, fiind aproape de portul dunărean, de unde pleacă cele mai multe cereale la export.

    Intercereal cultivă cereale pe o suprafaţă de 24.300 de hectare, din care 11.400 sunt cesionate, 700 sunt în proprietate, iar restul sunt luate în arendă, potrivit celor mai recente date ZF. De asemenea, compania se ocupă deţine un siloz cu o capacitate totală de 62.000 de tone în localitatea Movila din Ialomiţa şi un siloz cu o capacitate totală de 44.000 de tone în localitatea Feteşti, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. 

    În 2019, judeţul Ialomiţa a avut o recoltă de 1,5 miloane de tone de cereale, situându-se în top cinci judeţe din România după producţia realizată, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Suprafaţa totală cultivată cu cereale a fost de circa 230.000 de hectare, iar Augustin Oancea, prin Intercereal, va lucra peste 10% din ea, potrivit calculelor ZF.

    Anul trecut, Intercereal a avut o cifră de afaceri de 105 mil. lei, în scădere cu 14% comparative cu anul anterior, un profit net de 670.000 lei, la jumătată faţă de 2018 şi un număr mediu de 218 angajaţi, mai puţini cu 30 decât în anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.  

     

     

     

  • Ministrul Educaţiei, Monica Anisie: Circa 2.200 de şcoli din cele peste 28.000 existente la nivelul întregii ţării au mai rămas fără acces la internet

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, afirmă că atunci când a preluat conducerea ministerului  erau peste 5.000 de şcoli fără conexiune la internet, iar în prezent au mai rămas 2.200.

    ”În momentul îa care am preluat mandatul de ministru, am preluat Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pot spune că această digitalizare a educaţiei nu exista. Erau peste 5.000 de clădiri care nu aveau conexiune la internet, iar acum circa 2.200 de clădiri din cele peste 28.000 existente la nivelul întregii ţării au mai rămas fără acces la internet. În luna septembrie, în urma unui memorandum iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, între Guvernul României şi operatori, s-au conectat la internet 2.800 de clădiri”, a declarat Monica Anisie la evenimentul de lansare a procesului de consultare publică a strategiei privind digitalizarea educaţiei.

    În anul şcolar 2019 – 2020, România avea un număr de 6.166 unităţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial şi 1.444 de licee conectate la internet, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Practic, dintr-un total de 9.150 de unităţi încadrate în segmentul primar şi gimnanzial, 6.166 erau conectate la internet (67%).

    În învăţământul liceal funcţionează 1.468 licee şi grupuri şcolare independente, 98% dintre ele având acces la internet, conform sursei citate.