BusinessMagazin

Tag: practica

  • Franţa devine a 52-a ţară din lume care interzice bătaia la fund

    Copiii din Franţa vor fi protejaţi prin lege de bătăia la fund, astfel Franţa devenind a 52-a ţară din lume care interzice această practică, informează livescience.com

    Potrivit legii, o palmă părintească este încadrată la tratament degrandant şi umilitor. Legea a fost aprobată pe 22 decembrie şi interzice ” tratament umilitor, degradand, incluzând pedepsele corporale” aplicate de părinţi copiilor.

    “Legea are un punct simbolic pentru a-i face pe părinţi să înteţeleagă felul în care violenţa poate fi dăunătoare copiilor”, a declarat Gilles Lazimi, cel care a condus campania pentru adoptarea acestei legi. “Nu există violenţă mai mică sau mai mare. E doar violenţă şi trebuie oprită.”

    O analiză din 2016 ce s-a întins pe 50 de ani de cercetare a găsit că atunci când copii sunt bătuţi sunt mai predispuşi să se opună părinţilor lor, dezvoltă probleme mentale şi arată agresiune şi un comportament antisocial. 

  • Franţa devine a 52-a ţară din lume care interzice bătaia la fund

    Copiii din Franţa vor fi protejaţi prin lege de bătăia la fund, astfel Franţa devenind a 52-a ţară din lume care interzice această practică, informează livescience.com

    Potrivit legii, o palmă părintească este încadrată la tratament degrandant şi umilitor. Legea a fost aprobată pe 22 decembrie şi interzice ” tratament umilitor, degradand, incluzând pedepsele corporale” aplicate de părinţi copiilor.

    “Legea are un punct simbolic pentru a-i face pe părinţi să înteţeleagă felul în care violenţa poate fi dăunătoare copiilor”, a declarat Gilles Lazimi, cel care a condus campania pentru adoptarea acestei legi. “Nu există violenţă mai mică sau mai mare. E doar violenţă şi trebuie oprită.”

    O analiză din 2016 ce s-a întins pe 50 de ani de cercetare a găsit că atunci când copii sunt bătuţi sunt mai predispuşi să se opună părinţilor lor, dezvoltă probleme mentale şi arată agresiune şi un comportament antisocial. 

  • Care sunt cele mai inovatoare companii din lume, cine investeşte cel mai mult în cercetare şi dezvoltare şi unde se află cele mai multe companii inovatoare

    Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

    Inovaţia este recunoscută atât de guvernanţi cât şi de corporaţii ca fiind un punct cheie al creşterii economice. Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

    Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global), precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei. Una dintre cele mai importante crezuri în business este că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor. Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

    Albert Einstein a spus că „nu putem rezolva problemele dacă gândim la fel ca atunci când le-am creat”; astfel, folosirea sistemelor clasice de rezolvare a unor probleme nu va aduce rezultate noi. Primul lucru pe care trebuie să îl înţelegem despre inovaţie este că aceasta se referă la privirea unei probleme într-un mod creativ.

    De-a lungul ultimelor decenii, inovaţia şi creativitatea au devenit abilităţi critice pentru atingerea succesului în economiile dezvoltate. Nevoia de metode creative pentru rezolvarea problemelor a devenit din ce în ce mai evidentă, iar creativitatea este practic complementară inovaţiei.

    În vreme ce creativitatea reprezintă abilitatea de a produce idei noi, unice, inovaţia reprezintă procesul de implementare a acelor idei – introducerea unei soluţii, a unui proces sau a unui produs.

    Astfel, creativitatea şi inovaţia în cadrul unei companii au fost considerate o cale sigură către succes. Stimularea acestora şi explorarea unor zone noi au dus, în mod tradiţional, la creşterea productivităţii organizaţiei; încurajarea angajaţilor să caute soluţii „out of the box” şi oferirea de timp şi resurse în acest sens pare a fi o soluţie eficientă din punctul de vedere al costurilor.

    Cele mai inovatoare companii în viziunea Forbes

    Pentru a realiza un clasament cât mai corect din punct de vedere tehnic, cei de la Forbes s-au bazat pe abilitatea investitorilor de a identifica firmele de la care se aşteaptă inovaţie atât acum, cât şi în viitorul apropiat. Pentru a fi incluse în clasamentul Forbes, companiile trebuie să fie listate de cel puţin şapte ani şi să aibă o capitalizare de piaţă de cel puţin 10 miliarde de dolari; au fost incluse doar companii din industrii cunoscute pentru inovare, astfel că instituţiile financiare au fost din start eliminate. La fel a fost şi cazul companiilor din petrol sau energie, a căror valoare de piaţă este legată în mod direct de valoarea activelor deţinute. Un alt criteriu este modul în care companiile investesc în cercetare şi dezvoltare, excluzându-le pe acelea în cadrul cărora aceste investiţii nu pot fi măsurabile.

    Anul acesta, Tesla Motors a fost desemnată cea mai inovatoare companie din lume, mai ales datorită eforturilor în industria auto şi cea aerospaţială. Poate părea oarecum surprinzător, în condiţiile în care compania controlată de Elon Musk a raportat o pierdere de 293 milioane dolari în al doilea trimestru, de două ori mai mare faţă de estimările analiştilor de pe Wall Street.

    Deşi încasările producătorului de maşini electrice au crescut cu 33%, până la aproximativ 1,3 miliarde dolari, cheltuielile operaţionale din trimestrul II au crescut de asemenea cu 34%, până la 513 milioane dolari. Compania a realizat 18.345 de vehicule în acea perioadă, un record pentru Tesla. Compania îşi propune ca până în trimestrul al patrulea să reuşească să producă 2.400 de vehicule pe săptămână, după ce în prezent a reuşit să ajungă la nivelul de 2.000 de unităţi pe săptămână.

    Topul Forbes e completat de Salesforce.com şi Regeneron Pharmaceuticals, care ocupă locurile 2 şi respectiv 3 anul acesta; Salesforce.com, care a dominat clasamentul până în anul 2014, produce aplicaţii de CRM şi cloud computing pentru companii. Succesul (care nu se reflectă însă şi în clasamentele altor analişti) este dat de modul în care compania prezintă în mod constant noi soluţii menite să faciliteze relaţia dintre comerciant şi client. În 2014, compania a fost desemnată de către Fortune drept cea mai admirată companie software din lume.

  • Cele mai inovatoare companii din lume

    Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

    Inovaţia este recunoscută atât de guvernanţi cât şi de corporaţii ca fiind un punct cheie al creşterii economice. Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

    Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global), precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei. Una dintre cele mai importante crezuri în business este că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor. Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

    Albert Einstein a spus că „nu putem rezolva problemele dacă gândim la fel ca atunci când le-am creat”; astfel, folosirea sistemelor clasice de rezolvare a unor probleme nu va aduce rezultate noi. Primul lucru pe care trebuie să îl înţelegem despre inovaţie este că aceasta se referă la privirea unei probleme într-un mod creativ.

    De-a lungul ultimelor decenii, inovaţia şi creativitatea au devenit abilităţi critice pentru atingerea succesului în economiile dezvoltate. Nevoia de metode creative pentru rezolvarea problemelor a devenit din ce în ce mai evidentă, iar creativitatea este practic complementară inovaţiei.

    În vreme ce creativitatea reprezintă abilitatea de a produce idei noi, unice, inovaţia reprezintă procesul de implementare a acelor idei – introducerea unei soluţii, a unui proces sau a unui produs.

    Astfel, creativitatea şi inovaţia în cadrul unei companii au fost considerate o cale sigură către succes. Stimularea acestora şi explorarea unor zone noi au dus, în mod tradiţional, la creşterea productivităţii organizaţiei; încurajarea angajaţilor să caute soluţii „out of the box” şi oferirea de timp şi resurse în acest sens pare a fi o soluţie eficientă din punctul de vedere al costurilor.

    Cele mai inovatoare companii în viziunea Forbes

    Pentru a realiza un clasament cât mai corect din punct de vedere tehnic, cei de la Forbes s-au bazat pe abilitatea investitorilor de a identifica firmele de la care se aşteaptă inovaţie atât acum, cât şi în viitorul apropiat. Pentru a fi incluse în clasamentul Forbes, companiile trebuie să fie listate de cel puţin şapte ani şi să aibă o capitalizare de piaţă de cel puţin 10 miliarde de dolari; au fost incluse doar companii din industrii cunoscute pentru inovare, astfel că instituţiile financiare au fost din start eliminate. La fel a fost şi cazul companiilor din petrol sau energie, a căror valoare de piaţă este legată în mod direct de valoarea activelor deţinute. Un alt criteriu este modul în care companiile investesc în cercetare şi dezvoltare, excluzându-le pe acelea în cadrul cărora aceste investiţii nu pot fi măsurabile.

    Anul acesta, Tesla Motors a fost desemnată cea mai inovatoare companie din lume, mai ales datorită eforturilor în industria auto şi cea aerospaţială. Poate părea oarecum surprinzător, în condiţiile în care compania controlată de Elon Musk a raportat o pierdere de 293 milioane dolari în al doilea trimestru, de două ori mai mare faţă de estimările analiştilor de pe Wall Street.

    Deşi încasările producătorului de maşini electrice au crescut cu 33%, până la aproximativ 1,3 miliarde dolari, cheltuielile operaţionale din trimestrul II au crescut de asemenea cu 34%, până la 513 milioane dolari. Compania a realizat 18.345 de vehicule în acea perioadă, un record pentru Tesla. Compania îşi propune ca până în trimestrul al patrulea să reuşească să producă 2.400 de vehicule pe săptămână, după ce în prezent a reuşit să ajungă la nivelul de 2.000 de unităţi pe săptămână.

    Topul Forbes e completat de Salesforce.com şi Regeneron Pharmaceuticals, care ocupă locurile 2 şi respectiv 3 anul acesta; Salesforce.com, care a dominat clasamentul până în anul 2014, produce aplicaţii de CRM şi cloud computing pentru companii. Succesul (care nu se reflectă însă şi în clasamentele altor analişti) este dat de modul în care compania prezintă în mod constant noi soluţii menite să faciliteze relaţia dintre comerciant şi client. În 2014, compania a fost desemnată de către Fortune drept cea mai admirată companie software din lume.

  • Alin Chitu revine ca director servicii fiscale la Deloitte

    Deloitte România anunţă că Alin Chitu se alătură practicii de consultanţă fiscală corporativă ca director. Alin Chitu revine la Deloitte, compania unde şi-a început cariera în urmă cu câţiva ani  pe fondul creşterii activităţii practicii de taxe, care a ajuns la o echipă de 150 de specialişti şi în interiorul căreia, anul acesta, au fost promovaţi doi directori.

    Chitu şi-a început cariera în 2005 pe poziţia de consultant fiscal, iar în ultimii ani a fost partener la societatea de avocaţi Ţuca Zbârcea & Asociaţii, unde a dezvoltat practica fiscală a firmei. El a lucrat câţiva ani pentru o altă companie Big 4.

    ”Sunt încântat că Alin a revenit în compania unde a debutat cu ani în urmă, aducând cu sine o expertiză bogată. Suntem încrezători că experienţa şi inteligenţa sa în afaceri vor aduce un plus de valoare echipei de taxe, contribuind la dezvoltarea potenţialului şi competenţelor noastre pe piaţă. Deloitte şi-a propus dintotdeauna să atragă cele mai bune talente, iar oamenii care aderă deja la valorile noastre esenţiale au un atu în plus”, a spus Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice Deloitte România.

    Alin Chitu este specializat în consultanţă fiscală pentru companii private, acoperind o gamă largă de servicii privind impozitarea internaţională şi locală, cât şi implicaţiile diverse ale tranzacţiilor.

  • Legea falimentului personal are puţine şanse de a intra în vigoare la 1 ianuarie 2017

    Legea privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015, însă specialiştii susţin că sunt puţine şanse ca aceasta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017 an şi că în rectificarea bugetară nu au fost alocaţi bani pentru punerea acesteia în practică.

    “La ultima rectificare bugetară nu am văzut nici un efort pentru alocarea sumelor necesare punerii în practică a Legii privind insolvenţa persoanelor fizice. Este greu de crezut că aceasta va intra în vigoare la începutul anului viitor, aşa cum era prevăzut. Şi chiar dacă ar intra în vigoare, nu va fi curând funcţională”, a declarat, miercuri, avocatul Gheorghe Piperea la conferinţa “Falimentul personal, între avantaje şi dezavantaje”. Acesta a arătat că reglementările vizează persoanele cu venit mic sau fără venituri şi care au datorii în valoare totală de aproximativ 12.000 de lei, pe care nu le mai pot rambursa.

    Potrivit actului normativ, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

    Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, cu datorii la furnizorii de utilităţi, bănci sau la întreţinere, şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 de zile. Dacă situaţia finan­ciară a datornicului nu este iremediabil compromisă, se poate cere Comisiei de insolvenţă des­chiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, ca­re este o procedură administra­tivă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor tre­buie să totalizeze 15 salarii mi­nime pe economie. Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 1 an. Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care “situaţia sa financiară este iremediabil compromisă“. Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa per­sonală care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau ve­nituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

    “Legea prevede o perioadă ce poate ajunge până la zece ani pentru descărcarea datoriei. Adică debitorul, care nu mai are resurse financiare, se poate descărca de datorie într-un termen mai lung decât este reabilitat un tâlhar în Penal. De ce? Fiindcă atât sistemul bancar, cât şi FMI s-au opus timp de cinci ani introducerii acestei legi, iar în final au reuşit să obţină acest termen de cinci ani. Sunt circa 800.000 de debitori în această situaţie”, a afirmat Piperea.

    Avocatul a arătat care sunt punctele slabe ale acestei legi: “Se prevede că, dacă în ultimii doi ani ai fost dat afară din vina ta de la serviciu nu te poţi pune sub protecţia legii. Însă poţi fi dat abuziv afară din serviciu, iar acest lucru îl dovedeşti în instanţă. Un proces durează, în medie, patru ani. O altă verigă slabă este cea legată de obligativitatea de a dovedi că ai făcut eforturi susţinute ca să-ţi găseşti de lucru. Sunt persoane care au trecut de 40 de ani şi care deşi fac eforturi nu-şi mai găsesc un loc de muncă”.

  • Studiu: Doar 5 din 100 de companii acordă angajaţilor abonamente la centre sportive

    Doar 6% din români practică sport cu regularitate şi 5% din companii asigură angajaţilor un abonament la un centru sportiv, în contextul în care 61% din populaţie nu practică sport, iar 18% face mişcare foarte rar, potrivit unui studiu al companiei Benefit Seven.

    Potenţialul pieţei fitness este slab utilizat în România, fiind fructificat în special la nivelul marilor companii. Între 3% şi 5% din companii plătesc angajaţilor un abonament la un centru sportiv. Dintre acestea, cele mai multe activează în domenii precum IT, telecom, farma, servicii profesionale, media si comunciare.

    Pe o piaţă estimată în 2015 la 223 de milioane de euro, frecvenţa practicării activităţilor fizice a crescut în ultimii ani, la fel şi valoarea pieţei de fitness. În medie, un român cheltuia 11 euro în 2015 pentru activităţile sportive, comparativ cu aproape 5 euro cheltuiţi în 2012.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima bibliotecă din România dedicată investitorilor, lansată la Cluj

    Facultatea de Business din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB), în parteneriat cu BCR şi ERSTE Asset Management România, a lansat, luni, prima bibliotecă din România dedicată investitorilor, aceasta având un fond de câteva sute de volume, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decanul Facultăţii de Business, Ioan Alin Nistor, a declarat, la inagurare, că biblioteca nou înfiinţată facilitează transferul de cunoştinţe teoretice ale studenţilor în practică, deschizând noi orizonturi investiţionale ale viitorilor absolvenţi.

    “Facultatea de Business din cadrul UBB, în parteneriat cu BCR şi ERSTE Asset Management România, a lansat cea mai completă şi modernă bibliotecă din România dedicată investitorilor. Proiectul se încadrează în ceea ce Facultatea de Business îşi doreşte, şi anume de a oferi studenţilor pachetul de cunoştinţe de business, care să fie apoi uşor de implementat în practică. Transferul de cunoştinţe teoretice ale studenţilor în practică îl facem încă din cadrul studiilor acestora, iar biblioteca nou înfiinţată facilitează acest transfer, deschizând noi orizonturi investiţionale ale viitorilor absolvenţi”, a spus Nistor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 60 de crame din România practică turism viticol. În ce zonă a ţării sunt cele mai multe crame

    În urma unei analize realizate de CrameRomania.ro, în august 2016 numărul unităţilor care pot primi turişti în vizită pentru a le prezenta vinurile şi podgoriile şi a ajuns la 60. În total, în ţara noastră sunt peste 140 de crame care produc vin îmbuteliat.

    Turismul viticol cunoscut şi sub denumirile de oenoturism sau enoturism reprezintă vizite ghidate în crame unde specialiştii prezintă procesele tehnologice, urmate de degustări pentru un număr de 3-7 vinuri în spaţii special amenajate, precum şi vizite în vie dacă starea vremii permite acest lucru. Excursiile la crame pot fi realizate pe tot parcursul anului, dar cele mai propice perioade sunt între aprilie şi noiembrie. 

    “În ultimii ani observăm că din ce în ce mai multe persoane aleg să îşi petreacă timpul liber vizitând crame. Este un tip de turism care poate fi realizat de oricine, dar în momentul de faţă persoanele care călătoresc constant îl apreciază cel mai mult. La nivel de preţ, valoarea medie pentru o vizită la cramă este aproximativ 50 lei/persoană în care sunt incluse 5 vinuri, apă şi mici gustări reci precum pâine, grisine, brânză, mezeluri, fructe proaspete sau uscate.” spune Alina Iancu, fondator ReVino.ro şi CrameRomania.ro. 

    Cele mai multe crame adunate în acelaşi loc se află în Muntenia – podgoria Dealu Mare (se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 65 de kilometri şi o lăţime între 3 şi 12 kilometri), urmată de Oltenia – podgoria Drăgăşani.

    “În zonele unde cramele nu sunt comprimate ca număr, peisajele locale, poveştile din spatele cramelor, dar şi implicarea personalului sunt factori care atrag turiştii care se întorc de mai multe ori în locurile vizitate şi recomandă mai departe cunoscuţilor experienţele trăite. De exemplu, în Transilvania distanţele dintre crame sunt mari, dar de la o locaţie la alta pot fi vizitate atracţiile zonei, precum satele săseşti, bisericile fortificate sau salina Turda.” continuă Alina Iancu.

    La nivel de cazare, în funcţie de capacitatea fiecărei crame pot fi cazate de la 2 până la 55 persoane, dar există şi locaţii unde turiştii nu pot rămâne peste noapte. În aceste cazuri, vizitatorii pot alege pensiunile şi hotelurile din apropiere, transportul fiind acordat la cerere de către furnizorii de servicii.

  • Un weekend într-un hotel din Mamaia costă cât unul într-o staţiune de pe Coasta de Azur. Bulgarii practică tarife chiar şi de trei ori mai mici

    Hotelierii bulgari de la Nisipurile de Aur practică tarife şi de trei ori mai mici.

    Un cuplu care vrea să petreacă un weekend în staţiunea Mamaia, cea mai populară de pe litoralul românesc, trebuie să scoată din buzunar peste 750 de lei pentru două nopţi de cazare într-un hotel de trei stele, preţ similar cu cel practicat şi de hotelierii din  staţiunea franceză Nisa de pe Coasta de Azur, una dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă din Europa, potrivit unei analize a ZF. Analiza a luat în calcul perioada de cazare 29-31 iulie şi oferta de hoteluri prezentată de site-ul internaţional de rezervări booking.com.

    Pe de altă parte, în staţiunea Nisipurile de Aur, de pe litoralul bulgăresc, se găsesc camere în hoteluri de trei stele la tarife de la 250 de lei pentru două nopţi de cazare, arată acelaşi site de rezervări.

    „Este vorba de raportul cerere-ofertă care determină tarifele hotelierilor. În Mamaia, cererea este mult mai mare faţă de ofertă, infrastructura de cazare este limitată, sunt puţine hoteluri ce oferă servicii de calitate, de aici şi preţurile mari la cazare”, spune Sorin Ionescu, consultant în turism.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro