BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Chestionar CFA România: Îmbătrânirea populaţiei este problema noastră, a tuturor!

    CFA România, asociaţia analiştilor financiari certificaţi international, consideră că îmbătrânirea populaţiei este un subiect actual şi “fierbinte” pentru multe dintre statele lumii, iar România se confruntă cu aceleaşi probleme, la care trebuie să le găsească soluţii în următorii ani.

    Siguranţă financiară mai ales după pensionare are o importantă covârşitoare atât pentru indivizi, cât şi pentru societate, în ansamblu, iar la nivel global este necesar ca majoritatea ţărilor să facă faţă efectelor sociale, economice şi financiare ale îmbătrânirii populaţiei, scriu reprezentanţii CFA România într-un comunicat.

    În contextul în care populaţia României scade şi totodată şi numărul persoanelor active descreşte, ne punem întrebarea dacă ne putem baza pe “bunăstarea statului”.

    “Credem că soluţia este la fiecare dintre noi, pentru că noi vom fi acei oameni în vârstă care se pensionează, mulţi în acelaşi timp, de aceea trebuie să luăm măsuri şi să avem grijă de independenţa noastră financiară”, spun reprezentanţii CFA România.

    În încercarea de a aduce o perspectivă informată şi o bază pentru dezbateri constructive în societatea românească având ca temă îmbătrânirea populaţiei şi posibilele soluţii, Asociaţia CFA România lansează chestionarul „Îmbătrânirea populaţiei este problema noastră, a tuturor!”.

    “Rezultatele chestionarului vor fi analizate şi vom publica un studiu care îşi propune să analizeze atitudinea românilor vis-à-vis de îmbătrânire, punând accent pe dimensiunile sociale, profesionale şi financiare ale procesului. Întrebările din chestionar adresează modul cum evaluează românii capacitatea statului de a promova bunăstarea economică şi socială a cetăţenilor lui, cum fiecare dintre noi percepe îmbătrânirea şi ce măsuri luăm pentru a ne asigura independenţa financiară şi un nivel de trai decent în perioadele în care vom deveni vulnerabili financiar”, spune Andreea Nica, CFA – Membru al Consiliului Director al Asociaţiei CFA România.

    Chestionarul poate fi completat aici:

    CFA România consideră important acest demers, şi îşi doreşte să implice mediul instituţional, angajatorii şi mediul de afaceri precum şi participanţii individuali într-un dialog constructiv, orientat către identificarea celor mai adecvate soluţii cu privire la îmbătrânirea populaţiei în România.

  • Băncile din România au acordat populaţiei şi companiilor credite noi în valoare de 388 mld. lei în ultimii cinci ani. Populaţia a accesat 44,45% din volumul creditelor noi în perioada 2016-2020, în timp ce companiile au contractat împrumuturi în proporţie de 55,55%

    Băncile din România au acordat credite noi populaţiei şi companiilor în valoare de 388 mld. lei în perioada 2016-2020, cu 37,5% mai mult faţă de soldul creditului neguvernamental de la sfârşitul anului trecut, care sa cirfat la 282 mld. lei, potrivit unei analize realizate în cadrul campaniilor #Dreptullabanking.

    Astfel, în cinci ani, portofoliul de credite noi a depăşit soldul creditului neguvernamental cu peste o treime.

    În ultimii cinci ani, cererea de credit a companiilor a impulsionat activitate de creditare la nivelul sistemului bancar românesc. Populaţia a accesat 44,45% din volumul creditelor noi în cei cinci ani, în timp ce companiile au contractat împrumuturi în proporţie de 55,55%.

    Trendul de creştere mai alertă la creditării corporate este estimate să se menţină. Reînnoirea parţială a portofoliului de credite se explică prin scadenţa scurtă a împărţirii contractelor de companii, într-o pondere importantă. Soldul creditului neguvernamental se calculează ca diferenţă dintre totalul creditelor noi acordate populaţiei şi companiilor şi rambursărilor parţiale şi totale, precum şi vânzările de credite.

    În acelaşi timp, se observă că există un interes mai mare pentru creditele noi acordate în moneda naţională. În perioada 2016-2020, peste 80% din împrumuturi au fost contractate în lei, în timp ce 17,1% au fost acordate în euro şi 2,5% au fost în dolari.

    Populaţia a accesat credite aproape numai în lei, circa 98%, ceea ce a condus la eliminarea riscului valutar. Creditele noi acordate în euro au fost accesate preponderant de companii în proporţie de 95,24% şi numai 4,76% de către populaţie, în timp ce creditele noi în dolari au fost contractate aproape în totalitate de companii.

    Băncile au sprijinit debitorii care au întâmpinat difficultăţile financiare din cauza pandemiei prin suspendarea obligaţiilor la plată. Ponderea creditelor care au beneficiat de efectele moratoriilor pulbice şi private, până la finele lunii martie 2021 a fost de 12,7% din totalul creditelor, potrivit informaţiilor publicate de raportul BNR asupra stabilităţii financiare.

    În România, raportul credite / depozite pentru populaţie şi societăţi nefinanciare este de 66,38% în luna martie 2021, în timp ce media UE este de 111%, ceea ce arată un potenţial mare pe care îl are pe băncile din România de a creşte activitatea de creditare.

  • Românii pleacă în marş de la oraş la ţară: în 2020 s-a dublat fluxul pozitiv către mediul rural din mediul urban, până la 40.000 de persoane. Statistica vine să confirme ceea ce deja în piaţa imobiliară şi în discuţiile personale era evident

    ♦ Oamenii pleacă in corpore către mediul rural, în căutarea unor locuinţe cu verdeaţă şi lipsite de poluare.

    Institutul Naţional de Statistică arată că anul trecut au plecat de la ţară la oraş 78.000 de locuitori, iar de la oraş la ţară 116.000, iar diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste este de 38.000 de persoane, dublă faţă de anii anteriori.

    „Această creştere a migraţiei urban-rural în contextul pandemiei arată că au plecat spre rural şi cei cu o stare materială bună, de teama contagiunii. O altă ipoteză este, dacă analizăm datele INS cu cele ale unui studiu lansat anul trecut realizat cu ajutorul Băncii Mondiale pe un eşantion foarte mare, de 10.000-15.000 de orăşeni, că o bună parte din plecările din ur­ban în rural au fost făcute în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“,  a declarat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucu­reşti. El a mai spus că, în mod tradiţional, migraţia urban-rural se făcea în zonele periurbane, în comunele şi satele bogate, bine dezvoltate, de pe lângă marile oraşe.

    Schimbarea fluxului de migraţie internă a început în 1997, anul în care, pentru prima dată, numărul de români care s-au mutat cu domiciliul de la oraş la sat l-a depăşit pe cel al românilor care se mutau din rural în urban. Spre comparaţie, în 1990, aproape 550.000 de români s-au mutat din rural în urban, pe când de la oraşe la ţară s-au mutat mai puţin de 28.000 de locuitori.

    „Ce nu vedem în datele statistice este situaţia locuinţelor de vacanţă, pentru că sunt mulţi care şi-au făcut casă de vacanţă, şi-au construit locuinţe secundare, dar care nu apar în statistici pentru că nu şi-au schim­bat domiciliul în buletin. În esenţă, sunt mai multe faţete ale aceluiaşi factor: pan­demia“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.

    Încă din toamna anului trecut, dezvo­ltatorii imobiliari şi consultanţii declarau că oamenii devin din ce în ce mai interesaţi de achiziţia de case decât de apartamente în blocuri, mai ales că firmele au permis angajaţilor din birouri să lucreze de acasă pe un termen nedefinit.

  • Ţara europeană care ia în calcul administrarea unei a treia doze de vaccin, în condiţiile în care autorităţile se chinuie să controleze actualul val de infecţii. 65% din populaţie a primit prima doză

    Spania plănuieşte să administreze o a treia doză a vaccinului anti-Covid-19, a declarat ministrul sănătăţii al guvernului din Madrid, alăturându-se astfel undei discuţii cu privire la necesitatea unui vaccin suplimentar în contextul în care majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare se confruntă cu o rată extrem de mică de inoculare, notează Financial Times.

    „Totul pare să sugereze că vom fie nevoiţi să oferim o a treia doză”, spune ministrul spaniol al sănătăţii Carolina Darias, adăugând că nu există „niciun dubiu” conform căruia oamenii vor trebui să fie vaccinaţi anual.

    După un început încet al campaniei de inoculare, alături de restul Uniunii Europene, Spania a devenit lider în ceea ce priveşte procesele împotriva coronavirusului. Peste jumătate din populaţia ţării – 52,8% – a fost vaccinată complet, în timp ce 63,7% au primit cel puţin o doză.

    Eforturile vin într-o perioadă în care ţara se chinuie să gestioneze actualul val de infecţii, alimentat de răspândirea variantei Delta. Rata de infecţie pe 14 zile a crescut de la 134 la 659 per 100.000 în iulie şi tinde să fie mult mai mare în rândul tinerilor. Pentru grupul de vârstă de 20-29 de ani, rata este de peste 1.860 la suta de mii de locuitori.

    În ultimele zile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a poziţionat împotriva dozelor suplimentare, menţionând în acest sens lipsa vaccinurilor din ţările sărace.

    „Vom privi înapoi cu mânie şi jenă dacă naţiunile bogate încep să ofere doze suplimentare în loc să le doneze”, susţine Mike Ryan directorul executiv al programului de urgenţă din cadrul OMS.

     

  • Câţi ani trebuie să muncească un român pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere, fără a se împrumuta la bănci

    Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate joi de BNR în Raportul privind Stabilitatea Financiară.

    Expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

    Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

    Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019 .

    “Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

    Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

    Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

     

  • Câţi ani trebuie să muncească un român pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere, fără a se împrumuta la bănci

    Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate joi de BNR în Raportul privind Stabilitatea Financiară.

    Expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

    Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

    Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019 .

    “Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

    Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

    Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

     

  • BREAKING. Semnal de alarmă: Bucureştiul va pierde un sfert din locuitori

    Capitala va avea doar 1,4 mi­lioane de locuitori în 2050, faţă de 1,8 milioane, cât avea în statistici în 2020, arată datele Eurostat. Chiar dacă, în realitate, numărul de locuitori din Bucureşti este mai mare, deoarece sunt mulţi locuitori care locuiesc aici, dar nu au domiciliul înregistrat în Capitală, în ur­mătorii 30 de ani România se va depopula masiv.

    „Vom avea scădere naturală, pentru că natalitatea este foarte scăzută şi vom avea scădere prin migraţie externă, dar şi multă scădere prin migraţie internă. Sunt mulţi care pleacă din Bucureşti în jurul Bucu­reştiului, de aceea Ilfovul este într-o situaţie atât de benefică, iar aici populaţia va creşte“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, direc­torul Centrului de Cercetări Demo­grafice „Vladimir Trebici“ al Acade­miei Române.

    România va rămâne cu 15,5 milioane de lo­cuitori până în 2050, în scădere cu 20% de la 19,2 milioane de persoane în 2020. „Anul tre­cut am avut 297 de mii de decese şi 176 de mii de naşteri, ceea ce înseamnă o scădere na­turală a populaţiei de 120 de mii de lo­cuitori, enorm pentru o populaţie de 19 mi­li­oa­ne de locuitori“, a mai spus profesorul Gheţău.

    În cele mai puternice judeţe pentru busi­ness, evoluţia populaţiei în următorii 30 de ani diferă: în municipiul Bucureşti, populaţia va scădea cu 23%, în Timiş cu 5%, în Cluj cu 8%, iar în Argeş cu 27%. Singurul judeţ care va înregistra o creştere a numărului de locuitori în următorii 30 de ani este Ilfovul, unde populaţia va creşte cu 42% în perioada 2020- 2050, potrivit proiecţiilor demografice.

  • BREAKING. Semnal de alarmă: Bucureştiul va pierde un sfert din locuitori

    Capitala va avea doar 1,4 mi­lioane de locuitori în 2050, faţă de 1,8 milioane, cât avea în statistici în 2020, arată datele Eurostat. Chiar dacă, în realitate, numărul de locuitori din Bucureşti este mai mare, deoarece sunt mulţi locuitori care locuiesc aici, dar nu au domiciliul înregistrat în Capitală, în ur­mătorii 30 de ani România se va depopula masiv.

    „Vom avea scădere naturală, pentru că natalitatea este foarte scăzută şi vom avea scădere prin migraţie externă, dar şi multă scădere prin migraţie internă. Sunt mulţi care pleacă din Bucureşti în jurul Bucu­reştiului, de aceea Ilfovul este într-o situaţie atât de benefică, iar aici populaţia va creşte“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, direc­torul Centrului de Cercetări Demo­grafice „Vladimir Trebici“ al Acade­miei Române.

    România va rămâne cu 15,5 milioane de lo­cuitori până în 2050, în scădere cu 20% de la 19,2 milioane de persoane în 2020. „Anul tre­cut am avut 297 de mii de decese şi 176 de mii de naşteri, ceea ce înseamnă o scădere na­turală a populaţiei de 120 de mii de lo­cuitori, enorm pentru o populaţie de 19 mi­li­oa­ne de locuitori“, a mai spus profesorul Gheţău.

    În cele mai puternice judeţe pentru busi­ness, evoluţia populaţiei în următorii 30 de ani diferă: în municipiul Bucureşti, populaţia va scădea cu 23%, în Timiş cu 5%, în Cluj cu 8%, iar în Argeş cu 27%. Singurul judeţ care va înregistra o creştere a numărului de locuitori în următorii 30 de ani este Ilfovul, unde populaţia va creşte cu 42% în perioada 2020- 2050, potrivit proiecţiilor demografice.

  • ​Cum arată vaccinarea în România pe localităţi? Doar 73 de localităţi din 3.000 au peste 30% din populaţie vaccinată cu cel puţin o doză

    Doar 73 de oraşe şi localităţi din România au peste 30% populaţie vaccinată cu cel puţin o doză, adică circa 2% din totalul localităţilor din ţară, reiese din datele transmise astăzi de Comitetul Naţional de Vaccinare.

    Cel mai mare procent de vaccinare s-a înregistrat în judeţul Timiş, în localitatea Dumbrăviţa, cu peste 47%. Dumbrăviţa numără 16.000 de locuitori, din datele de pe site-ul Consiliului Judeţean Timiş, aflându-se la 6 km de oraşul Timişoara.

    În ceea cep riveşte primul oraş din topul celor mai mari procente de persoane vaccinate, oraşul Borsec din Harghita are 43,8% din populaţie imunizată, urmat de Cluj-Napoca (43%). Bucureştiul are puţin peste 31% populaţie vaccinată.

    La polul opus, cea mai mică rată de vaccinare s-a înregistrat în localitatea Bărbuleşti din judeţul Ialomiţa, cu 0,21% populaţie vaccinată. La 7.600 de locuitori, potrivit datelor de la Statistică, doar 15 persoane din Bărbuleşti s-au vaccinat, potrivit calculelor ZF.

    Ritmul de vaccinare a scăzut semnificativ în ultimele luni, în ciuda campaniei de vaccinare, a maratoanelor organizate în mai multe oraşe şi a disponibilităţii vaccinurilor, atât în centrele deschise, cât şi la medicul de familie.

    Vezi aici datele privind situaţia vaccinării pe localităţi. 

    Vezi aici datele privind situaţia vaccinării pe judeţe.

  • Consilierul medical şef al Marii Britanii avertizează: Ar putea dura circa cinci ani până vaccinurile vor face faţă în totalitate variantelor de Covid. Britanicii ar putea primi o a treia doză înainte de începerea iernii

    Principala autoritate medicală din Anglia a avertizat că iarna de anul acesta va continua să aducă probleme sistemului de sănătate din ţară în ciuda eficientului program de vaccinare din Regatul Unit, transmite CNBC.

    Britanicii au amânat săptămâna aceasta noua rundă de relaxare a restricţiilor din cauza infecţiilor provocate de varianta delta a coronavirusului, descoperită iniţial în India.

    Chris Witty, care deţine funcţia de consilier medical şef al Marii Britanii, spune că valul actual de Covid-19 ar putea fi urmat de o noi focare în timpul iernii, adăugând că „virusul nu ne-a oferit ultima sa surpriză şi vor exista mai multe tulpini în perioada următoare”.

    Witty notează că ar dura aproximativ cinci ani până vaccinurile vor face faţă în totalitate multitudinii de variante ale coronavirusului, urmând să fie nevoie de administrarea unei a treia doze de-a lungul populaţiei

    În Marea Britanie, unde varianta delta este responsabilă pentru marea majoritate a cazurilor noi, infecţiile au crescut rapid în rândurile tinerilor şi nevaccinaţilor, fapt ce a dus din nou la creşterea ritmului de spitalizări.

    O analiză a serviciul sanitar din Anglia arată că două doze de Pfizer/BioNTech sau Oxford-AstraZeneca sunt extrem de eficiente împotriva spitalizărilor cauzate de varianta delta.

    Însă unele vaccinuri sunt mai puţin eficiente decât altele. De exemplu, Secretarul de Stat pentru Sănătate Publică, Matt Hancock, susţine că a început deja negocierile comerciale cu AstraZeneca pentru asigurarea unui vaccin alternativ, care a fost adaptat să combată varianta descoperită prima dată în Africa de Sud.

    Între timp, testele pentru administrarea unei a treia doze sunt în plin efect în Marea Britanie, existând raportate conform cărora populaţia care a efectuat rapelul ar putea fi vaccinată încă o dată înainte de începerea iernii.

    Peste 42 de milioane de oameni au primit prima doză a vaccinului în Regatul Unit, adică 80% din populaţia adultă, efectuând rapelul peste 30 de milioane de persoane.