BusinessMagazin

Tag: politica monetara

  • Isărescu: Leul stă tolănit în intervalul 4,40-4,44 de jumătate de an,a ignorat şi campania electorală

    “După un timp, publicul a văzut că direcţia leului nu e numai în sensul deprecierii, e şi în apreciere, stă tolănit leul în intervalul 4,40-4,44 (lei/euro – n.r.) de aproape jumătate de an, adică mai puţin de 1%. Mai mişcă aşa uşor din coadă, dar sub 1%”, a afirmat Isărescu miercuri, în deschiderea seminarului Colocvii de Politică Monetară organizat de banca centrală.

    Guvernatorul a arătat că leul “s-a tolănit” şi mai tare din luna septembrie, ignorând total campania electorală pentru preşedinţie, faţă de alţi ani când reacţiona după declaraţii politice.

    “Gândiţi-vă ce era anterior într-un an electoral! Ignoră (leul – n.r.) total campania electorală, ba el s-a tolănit şi mai tare din septembrie, dacă ne uităm la cifre, a devenit şi mai leneş, ca să nu-l numesc altfel, să nu-l jignesc. Şi bineînteles că apare întrebarea «Dom’ne, cât mai durează această stare de – să nu-i spun nesimţire, că-l jignesc – de insensibilitate, ignorare a scenei politice, unde au loc mişcări, declaraţii?» Înainte, cu câte declaraţii s-au făcut în campania electorală, stăteam cu ochii cât cepele să-l vedem pe unde se duce, nimic!”, a spus Isărescu.

    El a amintit că în urmă cu câţiva ani exista o asimetrie destul de mare în relaţia dintre fluctuaţia cursului de schimb şi variaţia anumitor indici economici, o depreciere influenţând inflaţia destul de rapid, cu un impact dublu decât în cazul aprecierii, însă în ultima perioadă această asimetrie s-a redus.

    “Am tot vorbit de o anumită asimetrie în această relaţie, când cursul se deprecia, transmisia asupra inflaţiei era extrem de rapidă, când se aprecia (…). Acum vreo şapte ani calculam o asimetrie de 1 la 2, deci o depreciere era dublă ca impact comparativ cu aprecierea, nu erau studii destul de adâncite atunci, erau mai degrabă empirice. Analiza spune că asimetria s-a diminuat“, a spus Isărescu.

    Astfel, “lumea” scapă de temerea deprecierii “după luni şi luni de zile”, iar dominaţia cursului se diminuează.

    Isărescu a avut cuvântul de deschidere a unui colocviu de politică monetară organizat de BNR, în care au fost prezentate trei studii privind relaţia pieţe financiare – PIB, impactul preţurilor produselor din import în inflaţie şi evoluţia relaţiei şomaj – inflaţie în condiţiile crizei financiare.

    El a arătat că studiile prezentate vor arăta mai multă transparenţă din partea băncii centrale şi că politica monetară nu se bazează pe metode ascunse, ci pe analize ştiinţifice bine documentate.

    Şeful BNR recunoaşte că politica monetară are o problemă de credibilitate, ceea ce ar explica şi faptul că multă lume ignoră performanţa României de a fi singura ţară care a îndeplinit toate cele cinci criterii de la Maastricht.

    Pe de altă parte, guvernatorul a amintit şi de faptul că analiştii băncilor care bănuiau banca centrală de “politici monetare oculte” şi comentau deciziile luate aveau, de fapt, şi anumite interese proprii.

  • BNR ar putea reduce marţi dobânda cheie de la 3% la 2,75%, menţinând RMO pentru pasivele în lei

    “Conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 2,75% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie de marţi, 4 noiembrie 2014. Majoritatea persoanelor care au participat la sondaj consideră că rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi menţinute constante”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

    CA al BNR a tăiat la finele lunii septembrie dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, de la 3,25% la 3% pe an, şi a diminuat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei, de la 12% la 10%, menţinând RMO la valută la 16%.

    Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a afirmat după şedinţa CA că viitorul Consiliu de Administraţie, care între timp şi-a preluat mandatul, va analiza cu foarte mare atenţie orice reducere ulterioară a dobânzii, având în vedere treiectoria incertă a inflaţiei pe termen lung, dar că va continua reducerea treptată a rezervelor minime obligatorii la lei şi valută, fără să afecteze rezerva valutară.

    Isărescu a spus că nu vede vreun risc de a inversa trendul în următoarele 12 luni şi de a majora dobânda, dar nu poate exclude un astfel de scenariu.

    La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogddan Olteanu a declarat recent că Banca Naţională va analiza marţi eventuale măsuri de relaxare monetară, pe fondul încetinirii inflaţiei şi sub influenţa acţiunilor iniţiate de BCE pentru stimularea economiei.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că dobânda de referinţă a BNR va scădea probabil sub 3%.

    În luna august, BNR a redus prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

    Analiştii consideră că ciclul de relaxare a politicii monetare ar putea continua în 2015, “când dobânda ar putea fi redusă la 2,5% în luna decembrie”.

    Totodată, cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj estimează o diminuare a rezervelor minime obligatorii pentru lei şi valută anul viitor, la 8% pentru lei şi 12% pentru valută.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în ianuarie 2008 şi care reuneşte în rândurile sale aproximativ 60 de profesionişti care activează în sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital, companii din economia reală.

  • Surprize pentru un an fără alegeri

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale.

    Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

    Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii.

  • BNR ar putea reduce marţi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, la 3%

    Cei mai mulţi analişti consideră că rezervele minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei ar putea fi menţinute de BNR la 12%, în timp ce un număr mic dintre ei estimează o reducere a acestora la 10%, potrivit unui sondaj intern al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Totodată, nivelul RMO în valută ar putea fi păstrat la 16%.

    Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis la începutul lunii august să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25% pe an, şi să menţină rezervele minime pentru pasivele în lei şi valută, la 12%, respectiv 16%.

    Totodată, BNR a redus din nou prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

    Analiştii se aşteaptă la continuarea ciclului de relaxare a politicii monetare şi în noiembrie, cu tăierea a încă 0,25 puncte procentuale la dobânda cheie, astfel încât aceasta va ajunge la 2,75%. În acelaşi timp, majoritatea participanţilor la sondaj estimează o reducere a RMO în lei, în paralel cu menţinerea RMO în valută.

    De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat după şedinţa CA din august că prognoza de inflaţie oferă spaţiu pentru o nouă reducere dobânzii-cheie, dar o decizie va depinde mult mai mult de contextul internaţional şi de fluxurile de capital, după experienţa ultimelor luni, în care criza din Ucraina a suprins prin intrări mari de capital în România.

    “Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie s-ar putea să mai fie (loc de reducere). Dar noi am avut şi avem reţineri, probabil că vă amintiţi că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simţeam confortabili. A intervenit această evoluţie mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflaţiei pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe, în Europa mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată. În plus, avem un mediu internaţional cu particularităţi. Este categoric ceva deosebit faţă de ce am gândit la începutul anului. Ştiţi că după criza din Turcia au fost ieşiri de capitaluri, uitaţi că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este până acum alta, nu suntem siguri pe ea, mai degrabă incertitudine decât certitudine, a la longue, ca să spun aşa, dar pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri şi presiuni de apreciere a cursului”, spunea Isărescu.

    El a arătat că BNR nu poate estima dacă intrările de capital vor continua, dar a realizat că poziţia de 3,5% nu a mai fost atât de confortabilă.

    “Să vedem cum merg lucrurile. Cu alte cuvinte, un răspuns scurt ar suna cam aşa: s-ar putea să mai fie loc, dar de data aceasta suntem obigaţi luăm decizii, după experienţa ultimelor luni, luând în considerare într-o măsură mai mare mediul extern”, a adăugat guvernatorul BNR.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în ianuarie 2008, reunind 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, companii de asigurări şi din piaţa de capital.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 29 septembrie – 5 octombrie

    29.09 – 7.10
    Audierea în comisiile PE a candidaţilor pentru funcţiile de comisari europeni (Bruxelles)

    29.09
    DG-EFIN publică sondajele pe septembrie privind climatul de afaceri şi de consum din zona euro

    30.09
    Şedinţa CA BNR pe probleme de politică monetară

    30.09
    Eurostat anunţă datele privind şomajul în august pentru UE şi zona euro

    1.10
    INSSE publică a doua rundă de date provizorii privind PIB în T2

    2.10
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţ pe primele opt luni

    3.10
    Începutul campaniei electorale oficiale pentru alegerile prezidenţiale

    3-5.10
    Târgul de nunţi Ghidul Miresei (Romexpo Bucureşti)

    3.10
    Eurostat anunţă datele privind comerţul în august pentru UE şi zona euro

    până la 4.10
    Bucharest Art Week (spaţii publice şi expoziţionale din Bucureşti)

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.

  • Europa, mai aproape de pornirea tiparniţei de bani?

    În iulie, inflaţia a scăzut în zona euro la 0,4%, de la 0,5% în iunie – cea mai scăzută rată a inflaţiei din octombrie 2009, iar estimarea de inflaţiei pentru august, difuzată la 29 august de Eurostat, vorbeşte de o nouă scădere la 0,3%. În acelaşi timp, şomajul în zona euro a rămas în iulie la 11,5%, iar în Italia a crescut la 12,6%, ceea ce reprezintă recordul ultimilor 40 de ani. În mod surprinzător, chiar în Germania şomajul a crescut cu 2.000 de persoane, iar indicatorii de încredere în rândul managerilor din industrie, construcţii şi servicii şi în rândul consumatorilor au scăzut pe toată linia la nivelul zonei euro. Toate acestea au întreţinut un anumit optimism pe pieţele financiare, în ideea că orice veste proastă despre economia europeană creşte şansele ca BCE să cedeze şi să se lanseze într-un program de relaxare monetară identic cu cele aplicate de Rezerva Federală a SUA.

    Ministrul german al economiei, Wolfgang Schaeuble, a turnat însă apă rece pe speranţele că Banca Centrală Europeană va porni tiparniţa de bani. “Politica monetară a ajuns la capătul instrumentelor sale. Nu cred că politica monetară a BCE are instrumentele să lupte cu deflaţia. Avem nevoie urgent, în schimb, de investiţii, de recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor, a consumatorilor”, a spus Schaeuble într-un interviu pentru Bloomberg.

    Situaţia din Europa contrastează puternic cu cea din SUA, unde indicele bursier S&P 500 a depăşit pentru prima oară în istorie pragul de 2.000 de puncte la închiderea din 25 august, iar indicele Dow Jones a marcat la rândul său un record absolut pentru interiorul unei zile de tranzacţionare, ajungând la 17.153 de puncte, peste maximul istoric de 17.138 de puncte la închidere atins la 16 iulie.

    Indicii burselor americane au continuat astfel trei săptămâni de creştere susţinută, motivată de perspectivele îmbunătăţite ale economiei SUA, de rezultatele financiare peste aşteptări ale companiilor listate (companiile incluse în calculul S&P 500 au avut o creştere a profiturilor de 8,4% în T2). Actuala perioadă de boom bursier post-criză a început însă de fapt încă din martie 2009, adică de când a început să-şi facă efectul primul val de bani pompaţi în piaţă de Rezerva Federală: de atunci, indicele S&P 500 a urcat cu aproape 196%, iar în ultimul an a câştigat 8%.

  • BNR a redus dobânda cheie de la 3,5% la 3,25% şi a menţinut ratele rezervelor minime

    “În şedinţa din 4 august 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,25% pe an de la 3,50% începând cu data de 5 august 2014”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Tăierea de dobândă era aşteptată de o parte dintre analişti, după ce nivelul acesteia a fost menţinut la şedinţa de politică monetară din iulie la 3,5%, fiind diminuate atunci ratele RMO pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, şi menţinute cele în lei la 12%.

    Analiştii estimau, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al Asociaţiei AnaliştilorFinanciar-Bancari din România (AAFBR), că banca centrală ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% până la finalul anului, jumătate dintre aceştia fiind de părere că scăderea ar putea fi decisă în şedinţa CA din 4 august.

    Ei preconizează că scăderea ar continua pe parcursul anului viitor astfel încât să ajungă la un nivel de 3% la finele lui 2015.

    De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis, după şedinţa CA din iulie, că banca centrală ar putea decide o nouă reducere a dobânzii cheie, în măsura în care traiectoria de scădere a inflaţiei este una de durată.

    “A fost bine poziţionată până acum (rata dobânzii de politică monetară, situată la 3,5% -n.r.), suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, să vedem în ce măsură traiectoria (inflaţiei – n.r.) este una de durată”, arăta Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că membrii CA vor ţine cont la deciziile viitoare privind dobânda cheie de faptul că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când BNR operează reduceri ale dobânzii de politică monetară.

    “Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, preciza şeful BNR.

    În ceea ce priveşte RMO în lei, analiştii anticipează că ar putea fi reduse la 10% până la finele anului şi la 8% până la sfârşitul anului viitor, în timp ce ratele rezervelor minime în valută s-ar menţine la 16% în acest an, pentru a coborî la 14% anul viitor, cel mai probabil în decembrie.

    Totodată, BNR menţine în comunicat formula de “gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”.

    CA a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat miercuri într-o conferinţă de presă.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 28 iulie – 3 august

    28.07
    INSSE publică raportul despre tendinţele activităţii economice pentru iulie-septembrie

    28.07
    INSSE prezintă datele privind inovarea în industrie şi servicii 2010-2012

    30.07
    DG-ECFIN publică sondajul pe luna iulie în rândul consumatorilor şi al mediului de afaceri din UE şi zona euro

    30.07
    Reuniunea de politică monetară a conducerii Rezervei Federale a SUA

    31.07
    INSSE difuzează datele şomajului BIM pentru luna iunie

    31.07
    Eurostat difuzează estimările-semnal privind inflaţia în iulie şi şomajul în iunie pentru UE şi zona euro

    31.07
    Concert The Cat Empire (Arenele Romane, Bucureşti)

    23.07 – 31.08
    Expoziţia “Genio Gallico. Ceasuri istorice franceze din colecţii muzeale româneşti” (MNIR, Bucureşti)

    31.07 – 31.08
    Expoziţia comună de sculptură UE – China “Dialogue with Emperor Qin’s Warriors” (MŢR, Bucureşti)