BusinessMagazin

Tag: pod

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Cum va funcţiona sistemul de taxare de pe A2, la trecerea podului peste Dunăre dintre Feteşti şi Cernavodă

    “Încasarea tarifului de trecere a podului de la Feteşti – Cernavodă se va realiza, ca şi rovinieta, atât prin intermediul distribuitorilor (puncte proprii ale CNADNR, benzinării, etc) cât şi prin SMS.

    Pe acelaşi principiu ca şi la rovinietă, utilizatorii care nu vor achita tariful de trecere vor fi sanctionaţi contravenţional, aceştia fiind înregistraţi cu ajutorul echipamentelor video montate deja în Agenţia de Încasare de la Feteşti.

    Din cele 6 porţi de taxare existente la momentul actul vor fi păstrate 2 (câte 1 pe fiecare sens), porţi la care cei care nu şi-au plătit anticipat tariful o vor putea face la momentul tranzitării Agenţiei de Încasare.

    Prin acest mod de taxare, CNADNR SA doreşte să elimine aglomerările din zona Agenţiei de Încasare Feteşti şi să nu mai fie nevoită ca, pe perioada vârfurilor de trafic rutier, să sisteze încasarea tarifului”, notează reprezentanţii CNADNR.

    Ministrul transporturilor Ioan Rus a precizat ieri că un nou sistem de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa este în teste şi din 30 aprilie va funcţional. CNADNR a început în urmă cu o lună lucrările pentru introducerea unui sistem electronic de plată a taxei de trecere a podului Feteşti-Cernavodă, pe autostrada Bucureşti-Constanţa. Sistemul informatic va înlocui achitarea tarifului de trecere cu oprire la barieră, şoferii având posibilitatea să opteze pentru achitarea tarifului în afara staţiei, în avans sau până la ora 24:00 a zilei următoare, potrivit CNADNR. Astfel, şoferii vor avea următoarele opţiuni de achitare a tarifului: prin SMS transmis la un număr scurt; prin achitarea tarifului de trecere prin reţeaua de parteneri autorizaţi ai CNADNR; prin utilizarea cardului bancar, în urma configurării unui cont într-un portal web şi printr-o aplicaţie pentru mobil puse la dispoziţie de CNADNR, scrie Ziarul Financiar.

  • Contract de peste 300.000 euro pentru studiul de fezabilitate la un pod nou spre Ucraina, peste Tisa

    Contractul a fost adjudecat la 16 aprilie de asocierea Expert Proiect 2002 – Betarmex, în urma unei licitaţii deschise, potrivit unui anunţ al CNADNR.

    Estimat iniţial la 2,49 milioane lei, acordul a fost atribuit pentru 1,2 milioane lei, fără TVA, şi va avea o durată de un an.

    “Obiectivul general este îmbunătăţirea competitivităţii economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport care facilitează integrarea economică în UE, contribuind astfel la dezvoltarea pieţii interne cu scopul de a creea condiţiile pentru creşterea volumului investiţiilor, promovarea transportului durabil şi a coeziunii în reţeaua de drumuri europene. Pe lângă importanţa sa naţională, proiectul podului peste Tisa în zona Tepliţa din Sighetul Marmaţiei va deservi în condiţii bune, traficul de tranzit internaţional, de mărfuri şi persoane de pe teritoriul României”, se arăta în caietul de sarcini al procedurii.

    În prezent, localităţile Sighetu Marmaţiei şi Solotvino (Ucraina) sunt legate printr-un pod cu o singură bandă pe sens, construit la începutul anilor 2000 şi consolidat în perioada 2007-2008.

  • ”Podul care nu duce nicăieri”. Cum arată construcţia de 350 de milioane de dolari dintre China şi Coreea de Nord – VIDEO

    Podul peste râul Yalu a fost inaugurat în luna octombrie, însă în partea nord-coreeană acesta nu este finalizat. Podul se termină brusc în câmp, nu există clădiri de vamă iar drumuri spre pod nu au fost costruite, scrie Business Insider.

    Un raport publicat de Global Times sugerează că deschiderea propriu-zisă a podului lung de 3 kilometri a fost amânată ”pe termen nedefinit”.

    Oficialităţile din Beijing şi Phenian nu au făcut comentarii oficiale.

    Analiştii străini consideră că întârzierea lucrărilor din partea Coreei de Nord indică îngrijorări cu privire la influenţa economiei chineze asupra ţării. De la fondarea sa, Coreea de Nord a fost extrem de precaută în a deveni dependentă de cele două puteri economice vecine, China şi Rusia.

    Phenianul a început proiecte majore de construcţii, printre care un nou aeroport internaţional şi ansambluri rezidenţiale.

    În afara noului pod, China vrea să dezvolte şi o reţea de drumuri în Coreea de Nord, pentru ca provinciile sale să aibă acces mai uşor la porturile nord-coreene, pentru export la costuri mai mici.

    Vechiul pod dintre cele două ţări, construit în 1937, permite accesul trenurilor, al maşinilor şi camioanelor, însă traficul auto se poate face pe un singur sens. În mod normal, traficul se desfăşoară pe un sens dimineaţa şi pe celălalt după-amiaza.

    Hajime Izumi, specialist în problemele Coreei de Nord la Universitatea Shizuoka din Japonia, este de părere că întârzierile la circularea pe pod sunt un motiv pentru China şi Coreea de Nord să îşi regândească relaţia, trecând de la prietenia comună la o relaţie bazată pe interes comun.

     

  • Pregătiţi-vă pentru Ciocopocalipsă: lumea rămâne fără ciocolată

    Deja ne aflăm în cea mai îndelungată perioadă cu deficite consecutive de ciocolată din ultimii 50 de ani. Şi nu este vorba doar despre faptul că aceste deficite au loc de la an la an, ci şi de aşteptările experţilor din industrie ca aceste deficite să crească.

    ANUL TRECUT, LUMEA A CONSUMAT CU CIRCA 70.000 DE TONE DE CACAO MAI MULT DECÂT A PRODUS. Până în 2020, Mars Inc. şi Barry Callebaut avertizează că acest deficit va urca la un milion de tone, de 14 ori mai mare. Până în 2030, deficitul se va dubla, la 2 milioane de tone, şi tot aşa.

    Una dintre probleme este un simplă, a ofertei. Seceta din vestul Africii, în special din Coasta de Fildeş şi Ghana, unde este produsă 70% din cacaua la nivel mondial, a condus la scăderea producţiei în regiune. La această situaţie a contribuit şi o ciupercă, frosty pod (păstaia îngheţată), care, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Cacao, a distrus 30%-40% din producţia mondială. Din cauza acestor probleme, cultivarea arborilor de cacao s-a dovedit o afacere grea şi mulţi fermieri au trecut la culturi mai profitabile, precum porumbul.

    Apoi, mai este apetitul de nesăturat pentru ciocolată. În acest an, oferta abia a făcut faţă cererii. Din 1993 până în 2007, preţul pentru cacao a fost în medie de 1.465 de dolari tona. În următorii şase ani, media a fost de 2.736 dolari, marcând o creştere de 87%.

    Cea mai îndrăgită trataţie dulce din lume a început o călătorie în care a devenit de la un produs foarte iubit şi obişnuit, ca berea, la un produs foarte iubit şi mai puţin comun, ca vinul de Bordeaux.

    Un motiv special de îngrijorare este dragostea tot mai mare a Chinei pentru ciocolată. Chinezii cumpără tot mai multă în fiecare an. Totuşi, chinezii consumă fiecare circa 5% din media înregistrată în Europa Occidentală.

    Un alt factor este creşterea popularităţii ciocolatei negre, care conţine mult mai multă cacao decât tabletele tradiţionale. În medie, o tabletă de ciocolată conţine cacao în proporţie de circa 10%, în timp ce una de ciocolată neagră include cacao până la 70%.

    Din aceste motive, preţurile au urmat aceeaşi tendinţă, înregistrând numai din 2012 o creştere de peste 60%. Producătorii de ciocolată au fost nevoiţi să se adapteze prin creşterea preţurilor tabletelor comercializate, primul dintre aceştia fiind Hershey, alţi fabricanţi fiind nevoiţi să îi urmeze exemplul.

    Eforturile de a contracara dezechilibrul tot mai mare între cantitatea de ciocolată cerută de lume şi cantitatea de cacao pe care o pot produce fermierii au inspirat şi inovatorii. Mai exact, un grup de cercetători din Africa Centrală, care au creat arbori care pot produce de şapte ori mai multă cacao decât cei tradiţionali. Dar creşterea eficienţei poate afecta gustul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor culturi – de roşii, de pui sau de căpşuni, consideră Mark Schatzker, analist la Bloomberg.

    Există speranţă, sub forma unui nou soi de cacao, care este nu doar prolific, ci şi aromat.

    Acest nou soi promite lumii o producţie constantă de ciocolată de calitate bună şi poate reprezenta cheia pentru producţia viitoare a alimentelor. Speranţa vine din partea unui fermier din Costa Rica, Jose Gerardo Ramirez, care, la 33 de kilometri de Upala, a renunţat la o cultură de ananas de pe o suprafaţă de 7 hectare în favoarea unei culturi care ar putea fi mult mai rentabile, trei soiuri de cacao dezvoltate de o organizaţie din America Centrală, Centro Agronomico Tropical de Investigacion y Ensenanza (CATIE), care se remarcă prin rezistenţa la dăunători şi aromă.

    Soiurile plantate în 2012 au produs în acest an prima recoltă, iar Ramirez speră ca în câţiva ani să ajungă la o producţie de 1.500 de kilograme la hectar, de peste şapte ori mai mare faţă de media din Costa Rica. Ramirez nu este îngrijorat de pericolul ciupercii numite păstaia îngheţată, care a făcut ravagii, întrucât aceste soiuri, numite R-1, R-4 şi R-6, sunt rezistente la această boală.

    În 1978, ciuperca numită frosty pod a fost descoperită la păstăile de cacao cultivate pe coasta caraibiană din Costa Rica. Un an mai târziu, boala s-a extins în interiorul ţării. Fermierul Miguel Orozco cultiva în perioada respectivă cacao pe 12 hectare, câştigând suficient pentru a-şi trimite cei şapte copii la facultate.

    Timp de 10 ani, familia Orozco s-a luptat cu frosty pod, care se manifestă prin leziuni maronii, acoperite cu o pudră albă, cu aspectul bumbacului. A acoperit păstăile bolnave cu ulei, le-a îngropat în puţuri adânci şi le-a dat foc. În cele din urmă, familia a fost nevoită să taie culturile de cacao de pe cele 12 hectare.

  • Studiu de fezabilitate de 600.000 euro pentru un pod rutier peste Prut, la Ungheni

    CNADNR aşteaptă oferte pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar construcţiei unui pod rutier către Republica Moldova, peste Prut, la Ungheni, costul fiind estimat până la 2,69 milioane lei (611.000 euro), cu TVA.

    “Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie modernă cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate, scurtează legăturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Pe lângă valenţa internaţională, podul peste Prut la Ungheni va deservi în bune condiţii traficul de pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini.

    Ungheni este o localitate din judeţul Iaşi, pe malul vestic al râului Prut, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.

    Contractul pentru realizarea studiului este evaluat la 1,84 milioane lei fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii în alcătuirea propunerii financiare. Ulterior, CNADNR poate opta pentru achiziţia unor servicii suplimentare de 334.647 lei, astfel încât valoarea estimată totală a contractului este de 2,17 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea proiectului este de 12 luni de la data atribuirii.

    Serviciile, finanţate de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 29 octombrie.

    Discuţiile dintre România şi Republica Moldova privind construcţia unui pod la Ungheni se duc de aproape un deceniu. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cele mai multe au fost distruse în al doilea Război Mondial.

  • CEL MAI MARE pod rutier hobanat din România se apropie de finalizare. Cum arată după montarea tronsonului central – FOTO

    Tronsonul central montat al podului are 17,2 metri şi 95 tone.

    Potrivit APMC, podul rutier la kilometrul 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră, cu o structură de tip hobanat, va fi cel mai mare pod de acest gen din România. Acesta va avea o lungime totală de 360 de metri, o deschidere centrală de 200 de metri, iar lăţimea podului va fi de 17,4 metri, permiţănd circulaţia pe 4 benzi. Înălţimea liberă sub tablierul podului în axul Canalului Dunăre – Marea Neagră va fi de 18,4 metri.

    Finanţat prin Programul Operaţional Sectorial în Transporturi din fonduri structurale ale Uniunii Europene şi de la bugetul statului, proiectul are ca termen de finalizare data de 31 octombrie 2014.

    Proiectul, intitulat  “Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în Portul Constanţa”, va fi continuat prin următoarele obiective:

    • podul hobanat peste Canalul Dunăre – Marea Neagră la km 0+540, având o lungime totală de 360 m, din care 200 m are deschiderea centrală şi alte două deschideri marginale de câte 80 m;

    • viaducte de acces la pod;

    • un viaduct pe malul stâng cu o lungime de 281,15 m (spre Constanţa), cu 8 deschideri;

    • un viaduct pe malul drept cu o lungime de 262,42 m (spre Agigea), cu 8 deschideri;

    • un pasaj de trecere la nivel cu calea ferată;

    • lucrări de drumuri de acces spre zona de nord şi de sud a Portului Constanţa, inclusiv racordul cu varianta ocolitoare a municipiului Constanţa (A4), cu o lungime totală de 1.700 m;

    • lucrări de construcţii civile şi anume două clădiri pentru asigurarea controlului accesului în port;

    • parcări în zonele de acces la noile porţi de acces, 7 şi 10 bis;

    • lucrări hidrotehnice şi de consolidări.

  • Cât va costa construcţia celui de-al treilea pod peste Dunăre

    Cele patru variante de amplasare a podului sunt Oriahovo-Bechet, Silistra-Călăraşi, Ruse-Giurgiu şi Nikopol-Turnu Măgurele, a declarat Elean Gagov, expert în Ministerul Dezvoltării Regionale din Bulgaria, relatează Novinite.

    În a doua fază a studiilor de fezabilitate urmează să fie discutate posibilitatea construcţiei unei linii de cale ferată, precum şi preţul ţintă al proiectului de construcţie a podului, a arătat Gagov.

    Bulgaria şi România şi-au exprimat disponibilitatea de a construi cât mai multe poduri pentru a lega regiunile sărace de pe cele două maluri ale Dunării, pentru atragerea investiţiilor, creşterea traficului şi susţinerea afacerilor locale, potrivit oficialului bulgar.

    El a spus că Transproiect 2001, compania românească angajată să realizeze studiile de fezabilitate pentru viitorul pod, a redactat câte trei opţiuni de poduri pentru fiecare pereche de oraşe, cu excepţia Silistra-Călăraşi, pentru care sunt două opţiuni.

    Consultantul a mai sugerat două opţiuni pentru construcţia unui tunel pe sub Dunăre, la Nikopol-Turnu Măgurele şi Oriahovo-Bechet. Totuşi, construcţia unui tunel este considerată prea costisitoare, întrucât ar mări preţul ţintă al proiectului cu 70 de milioane de euro.

    Gagov a notat că pentru construcţia celui de-al treilea pod peste Dunăre se va solicita co-finanţare din partea Uniunii Europene, după stabilirea amplasamentului.

    Potrivit unor informaţii neoficiale, podul Ruse-Giurgiu este traversat zilnic de 1.000 de TIR-uri, iar podul Vidin-Calafat de circa 500 de TIR-uri.

  • Taxa la podul Cernavodă a fost eliminată pe toată durata week-endului, după criticile lui Ponta

    Taxa este eliminată astfel în intervalul 1 august – 1 septembrie, în zilele de week-end, începând cu ziua de vineri ora 13.00 şi continuând cu zilele de sâmbătă şi duminică, facilitatea urmând însă să fie menţinută şi pentru ziua de luni, până la ora 13.00.

    Şoferii nu vor achita taxa nici joi, 14 august, începând cu ora 13:00, având în vedere că pe 15 august este zi nelucrătoare pentru bugetari.

    La acest moment, taxa a fost deja eliminată fără să mai fie aşteptată ora 13.00, după ce vineri dimineaţa s-au format cozi la ghişee pentru plata taxei.

    Noul orar de achitare a taxei a fost introdus printr-un ordin al şefului Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Alexandru Năstase, publicat joi seara în Monitorul Oficial.

    Cu câteva ore înainte, premierul Victor Ponta a criticat, în Guvern, faptul că CNADNR nu a fost capabilă să introducă un sistem prin care şoferii să poată achita taxa rapid, fără să aştepte la rând.

    “Am reuşit ca întotdeauna, când o instituţie sau o companie nu e în stare să rezolve o problemă simplă, CNADNR a reuşit să facă tot o catastrofă la bariera de la Feteşti. Oamenii cred că nu se mai duc în vacanţă de groaza că…nu ştiu cum s-au gândit orele alea, poate gândesc eu mai bine şi îi anunţaţi că de vineri până luni nu se plăteşte acolo, la Feteşti. Ţinem oamenii pentru 13 lei, ne batem joc de ei şi faptul că CNADNR e atât de incompetent încât nu e în stare să facă un sistem să poată oamenii să treacă mai repede, să plătească, nu e vina oamenilor”, a declarat Ponta joi, în şedinţa de guvern.

    Taxa de pod a fost sistată, în zilele de week-end, din 4 iulie, măsura fiind valabilă până la 31 august.

    Iniţial, măsura a fost aplicată de CNADNR pe sensul Bucureşti – Constanţa în intervalul 18:00 – 24:00, în zilele de vineri, şi sîmbăta între orele 06:00 şi 12:00, iar pe relaţia Constanţa – Bucureşti şoferii au fost scutiţi de plata taxei duminica, între 16:00 şi 24:00.

    Ulterior, din 25 iulie, intervalul orar din zilele de week-end în care şoferii nu plătesc tarifele de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre de la Feteşti – Cernavodă a fost extins.

    Astfel, şoferii care merg spre litoral nu au plătit taxa în intervalul orar 14:00 – 24:00 (vineri) şi 06:00 – 14:00 (sâmbăta). La întoarcerea spre Bucureşti, încasarea tarifului a fost sistată duminica în intervalul orar 10:00 – 24:00.

    Obligativitatea plăţii taxei pe Autostrada Soarelui a fost eliminată temporar în vara anului trecut, pentru sfârşitul de săptămână, după ce presa a relatat că în minivacanţa de Rusalii şoferii au fost obligaţi să aştepte şi două ore pentru a putea plăti taxa de autostradă la staţia Feteşti, rândul de maşini întânzindu-se pe 20 de kilometri.

    O măsură similară a fost aplicată şi în vara lui 2012, doar pentru luna august, când Ministerul Transporturilor a decis că şoferii care merg vinerea spre mare şi cei care se întorc duminica nu vor mai plăti taxa pentru trecerea podului peste Dunăre de la Feteşti.

    În acest an, taxa a mai fost suspendată în zilele de 30 aprilie, 1 şi 4 mai, pentru minivacanţa de 1 Mai.

    CNADNR a comunicat la finele lunii iunie pentru MEDIAFAX că sistarea încasării tarifului de trecere pentru utilizarea podului de la Feteşti – Cernavodă se va realiza doar în mod excepţional, în cazul depăşirii “timpilor rezonabili” de staţionare.

    În plus, Compania de Drumuri a precizat că are în faza de elaborare a documentaţiei tehnice un proiect de modernizare a sistemului de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre la Feteşti – Cernavodă.

  • CNADNR extinde intervalul orar în care şoferii NU plătesc taxa pentru podul de la Cernavodă

     Sistarea plăţii taxei de pod la sfârşit de săptămână a intrat în vigoare la 4 iulie şi este valabilă până la 31 august.

    Iniţial, măsura s-a aplicat pe sensul Bucureşti – Constanţa în intervalul 18:00 – 24:00, în zilele de vineri, şi sîmbăta între orele 06:00 şi 12:00, iar pe relaţia Constanţa – Bucureşti şoferii au fost scutiţi de plata taxei duminica, între 16:00 şi 24:00.

    Începând de vineri, 25 iulie, şoferii care merg spre litoral nu vor plăti taxa în intervalul orar 14:00 – 24:00 (vineri) şi 06:00 – 14:00 (sâmbăta). La întoarcerea spre Bucureşti, încasarea tarifului este sistată duminica în intervalul orar 10:00 – 24:00, se arată într-un comunicat al CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro