BusinessMagazin

Tag: plati

  • Preţul pentru tinereţea eternă se ”plăteşte” în sânge: Ce vrea un milionar să facă cu fiul său pentru a rămâne tânăr veşnic

    Bryan Johnson, un milionar american din tehnologie, care este cunoscut pentru că cheltuie 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne tânăr mereu a dus misiunea sa la următorul nivel. În aprilie, el a început să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani şi tatăl său în încercarea de a îşi atinge obiectivul, scrie Bloomberg.

    Experimentele pe şoareci au sugerat că rozătoarele mai în vârstă experimentează efecte de întinerire prin absorbţia sângelui venit din partea specimenelor mai tinere. Inspiraţi de aceste rezultate, unii oameni au optat să experimenteze pe ei înşişi şi să utilizeze această fântână a tinereţii – deşi, trebuie menţionat că ştiinţa în n-are nimic pozitiv de spus în acest sens.

    Există o fascinaţie publică de lungă durată faţă de poveştile cu milionari tech bogaţi care se injectează cu fluidele corporale preţioase ale unor persoane mai tinere.

    Johnson şi-a făcut un nume în domeniul tehnologiei ca fost director al Braintree, o companie de plăţi digitale care deţinea Venmo. El şi-a îngroşat serios conturile după ce a vândut întreprinderea şi a înfiinţat Kernel, o companie al cărei scop este conectarea creierului uman cu un coputer. În ultima vreme, însă, el s-a concentrat asupra corpului său prin intermediul unui proiect numit Blueprint.

    După cum a relatat Bloomberg Businessweek în ianuarie, Johnson cheltuieşte milioane de dolari pe an pe diagnostice şi tratamente medicale, combinate cu un regim meticulos de alimentaţie, somn şi exerciţii fizice, pentru a vedea dacă poate încetini, şi poate chiar inversa, procesul de îmbătrânire. El are o echipă de medici care îl ajută în această căutare. Prin intermediul Blueprint, Johnson publică marea majoritate a metodelor şi rezultatelor sale, în speranţa că şi alţii pot evalua şi beneficia de munca sa.

    În medicina tradiţională, infuziile de plasmă sunt folosite pentru a trata o varietate de afecţiuni, inclusiv boli de ficat, arsuri şi afecţiuni ale sângelui. În timpul pandemiei Covid-19, schimbul de plasmă a devenit subiect de dezbatre şi soluţie în cazul anumitor oameni. Unii pacienţi cu Covid au primit plasmă de la persoane care se vindecaseră de boală şi care prezentau anticorpi în organism, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se recurgă la această practică în 2021.

    Ideea utilizării plasmei ca terapie de întinerire a câştigat teren după experimentele în care oamenii de ştiinţă au cusut literalmente laolaltă şoareci mai bătrâni şi şoareci mai tineri, permiţându-le să împartă sistemele circulatorii. Subiecţii mai în vârstă au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte funcţia cognitivă, metabolismul şi structura osoasă. De asemenea, au existat dovezi că donarea frecventă de sânge poate avea efecte pozitive asupra sănătăţii, deoarece este eliminat ceea ce este vechi iar organismul va produce celule şi fluide noi.

    Echipa medicală a lui Johnson a aprobat procedura ca posibil tratament pentru declinul cognitiv şi, poate, pentru a evita boala Parkinson şi Alzheimer. Deoarece Johnson îşi măsoară sângele, creierul şi performanţele organelor sale în detaliu, el speră să poată cuantifica orice schimbări care au loc ca urmare a transfuziilor.

     Ca şi în cazul mai multor proceduri suplimentare pe care le urmăreşte, Johnson şi-a predat corpul ştiinţei pentru a împinge frontierele tehnologiei longevităţii şi pentru a încerca să creeze rezultate credibile.

    „Plecăm de la dovezi şi obiectivitate. Nu facem nimic bazat pe sentimente”, a declarat Bryan Johson

    Studiile pe oameni cu această tehnologie sunt rare. Acest lucru i-a lăsat pe oamenii de ştiinţă şi pe entuziaşti cu datele despre şoareci, pe care mulţi cercetători le consideră neconcludente. Unii cercetători care analizează domeniul longevităţii avertizează împotriva urmăririi transfuziilor elective de plasmă în rândul persoanelor sănătoase.

    „Nu ştim destul de mult pentru a putea spune că acesta este un tratament viabil pentru om. Pentru mine, nu există suficiente dovezi şi cred că este periculos”, a declarat Charles Brenner, biochimist la City of Hope National Medical Center din Los Angeles

     

  • Surpriză: Grupul Netopia, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi electronice din România, fondat de Antonio Eram şi Felix Crişan, vinde pachetul majoritar de acţiuni către fondul de investiţii de private equity Innova Capital

    Grupul Netopia, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi electronice din România, fondat de Antonio Eram şi Felix Crişan în 2003, a vândut pachetul majoritar de acţiuni către fondul de investiţii de private equity Innova Capital.

    Netopia furnizează soluţii de plăţi electronice şi alte servicii conexe pentru un portofoliu de peste 25.000 de comercianţi, majoritatea din sectorul IMM-urilor. Prin intermediul platformei NETOPIA Payments sunt procesate anual  25% din tranzacţiile online cu carduri de pe piaţă locală, iar aplicaţia mobilPay Wallet este primul portofel digital multifuncţional din România.

    Compania a înregistrat în primele trei luni ale acestui an tranzacţii în valoare totală de peste 350 milioane euro prin intermediul tuturor metodelor de plată disponibile – mobil, desktop şi tabletă, plăţile online crescând cu 30% comparativ cu primul trimestru din 2022.

    „Grupul NETOPIA a demonstrat în mod constant angajamentul său faţă de inovaţie, prin soluţii de plată adaptate mediului online şi soluţii de mesagerie SMS pentru marketing digital. Cu ajutorul echipei Innova Capital, ne dorim să accelerăm lansarea unor noi soluţii inovative într-o industrie atât de dinamică cum este industria plăţilor online. Această mutare strategică va consolida poziţia Grupului NETOPIA ca lider pe piaţa locală, oferind produse şi servicii fără precedent. Suntem entuziasmaţi de perspectivele acestui parteneriat şi ne bucurăm că am ajuns în acest punct.” a declarat Antonio Eram, co-fondator şi CEO al Grupului NETOPIA.

    NETOPIA are în portofoliu şi soluţii de plată prin SMS, o modalitate populară pentru plăţi de valoare redusă, în special pentru achiziţionarea biletelor de transport în comun, plata parcării şi plata taxelor de emitere a cărţilor de identitate.

    „Analizăm cu mare interes evoluţiile dinamice ale economiei locale, în special potenţialul extraordinar de creştere  al serviciilor digitale. Ne bucurăm că putem face o investiţie  într-unul din cei mai respectaţi lideri în rândul furnizorilor de soluţii moderne de plată pe a doua piaţă ca mărime din Europa Centrală şi de Est. Dorim să valorificăm toată experienţa noastră acumulată până acum în  industria serviciilor financiare pentru a sprijini creşterea NETOPIA şi pentru a-i consolida în continuare  poziţia pe piaţa românească a soluţiilor de plată”, a declarat Krzysztof Kulig, Senior Partner la Innova Capital.

    Achiziţia pachetului majoritar de acţiuni al Grupului NETOPIA este prima tranzacţie realizată de fondul Innova/7. Prima etapă de ridicare de fonduri de către Innova/7 a fost finalizată în august 2022 cu un rezultat de peste 220 de milioane de euro.

    Innova Capital este unul dintre cei mai activi jucători din private equity în România, fiind prezent local de la finalul anilor ’90. Acum, fondul are în portofoliu Optical Investment Group (retail şi distribuţie de optică) şi PayPoint (servicii financiare), după ce a vândut în 2022 Energobit (energie)

    Finalizarea tranzacţiei se va realiza după obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor relevante.

    Felix Crişan a fondat anul trecut, alături de Ovidiu Ghiman şi Bogdan Almaşi, platforma de crowdfunding Rōnin.

     

  • Preţul pentru tinereţea eternă se ”plăteşte” în sânge: Un milionar american investeşte 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne veşnic tânăr, iar acum a ajuns la următorul nivel şi vrea să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani

    Bryan Johnson, un milionar american din tehnologie, care este cunoscut pentru că cheltuie 2 milioane de dolari pe an pentru a rămâne tânăr mereu a dus misiunea sa la următorul nivel. În aprilie, el a început să facă schimb de sânge cu fiul său de 17 ani şi tatăl său în încercarea de a îşi atinge obiectivul, scrie Bloomberg.

    Experimentele pe şoareci au sugerat că rozătoarele mai în vârstă experimentează efecte de întinerire prin absorbţia sângelui venit din partea specimenelor mai tinere. Inspiraţi de aceste rezultate, unii oameni au optat să experimenteze pe ei înşişi şi să utilizeze această fântână a tinereţii – deşi, trebuie menţionat că ştiinţa în n-are nimic pozitiv de spus în acest sens.

    Există o fascinaţie publică de lungă durată faţă de poveştile cu milionari tech bogaţi care se injectează cu fluidele corporale preţioase ale unor persoane mai tinere.

    Johnson şi-a făcut un nume în domeniul tehnologiei ca fost director al Braintree, o companie de plăţi digitale care deţinea Venmo. El şi-a îngroşat serios conturile după ce a vândut întreprinderea şi a înfiinţat Kernel, o companie al cărei scop este conectarea creierului uman cu un coputer. În ultima vreme, însă, el s-a concentrat asupra corpului său prin intermediul unui proiect numit Blueprint.

    După cum a relatat Bloomberg Businessweek în ianuarie, Johnson cheltuieşte milioane de dolari pe an pe diagnostice şi tratamente medicale, combinate cu un regim meticulos de alimentaţie, somn şi exerciţii fizice, pentru a vedea dacă poate încetini, şi poate chiar inversa, procesul de îmbătrânire. El are o echipă de medici care îl ajută în această căutare. Prin intermediul Blueprint, Johnson publică marea majoritate a metodelor şi rezultatelor sale, în speranţa că şi alţii pot evalua şi beneficia de munca sa.

    În medicina tradiţională, infuziile de plasmă sunt folosite pentru a trata o varietate de afecţiuni, inclusiv boli de ficat, arsuri şi afecţiuni ale sângelui. În timpul pandemiei Covid-19, schimbul de plasmă a devenit subiect de dezbatre şi soluţie în cazul anumitor oameni. Unii pacienţi cu Covid au primit plasmă de la persoane care se vindecaseră de boală şi care prezentau anticorpi în organism, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se recurgă la această practică în 2021.

    Ideea utilizării plasmei ca terapie de întinerire a câştigat teren după experimentele în care oamenii de ştiinţă au cusut literalmente laolaltă şoareci mai bătrâni şi şoareci mai tineri, permiţându-le să împartă sistemele circulatorii. Subiecţii mai în vârstă au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte funcţia cognitivă, metabolismul şi structura osoasă. De asemenea, au existat dovezi că donarea frecventă de sânge poate avea efecte pozitive asupra sănătăţii, deoarece este eliminat ceea ce este vechi iar organismul va produce celule şi fluide noi.

    Echipa medicală a lui Johnson a aprobat procedura ca posibil tratament pentru declinul cognitiv şi, poate, pentru a evita boala Parkinson şi Alzheimer. Deoarece Johnson îşi măsoară sângele, creierul şi performanţele organelor sale în detaliu, el speră să poată cuantifica orice schimbări care au loc ca urmare a transfuziilor.

     Ca şi în cazul mai multor proceduri suplimentare pe care le urmăreşte, Johnson şi-a predat corpul ştiinţei pentru a împinge frontierele tehnologiei longevităţii şi pentru a încerca să creeze rezultate credibile.

    „Plecăm de la dovezi şi obiectivitate. Nu facem nimic bazat pe sentimente”, a declarat Bryan Johson

    Studiile pe oameni cu această tehnologie sunt rare. Acest lucru i-a lăsat pe oamenii de ştiinţă şi pe entuziaşti cu datele despre şoareci, pe care mulţi cercetători le consideră neconcludente. Unii cercetători care analizează domeniul longevităţii avertizează împotriva urmăririi transfuziilor elective de plasmă în rândul persoanelor sănătoase.

    „Nu ştim destul de mult pentru a putea spune că acesta este un tratament viabil pentru om. Pentru mine, nu există suficiente dovezi şi cred că este periculos”, a declarat Charles Brenner, biochimist la City of Hope National Medical Center din Los Angeles

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Muncitorii din fabrici, şantiere, agricultură şi servicii. Toţi vor fi plătiţi mai bine decât bancherii, IT-iştii, doctorii sau avocaţii. Deja sunt plătiţi mai bine

    In cladirile de birouri de clasa A si in hotelurile de cinci stele – de unde specialistii ne vorbesc despre dobanda de referinta, cursul valutar, IRCC vs ROBOR, deficite, dezechilibre, PNRR, energie verde, roboti, IA, etc. – exista o lipsa enorma de personal pentru curatenie, de personal pentru servicii, mentenanta si reparatii, de pompieri, de personal de paza.

    Lipsesc bratele de munca pentru meseriile de electrician, instalator, buldoexcavatorist, faianter, tractorist, operator, culegator, dar si pentru multe, multe altele care necesita munca fizica. Firmele de constructii incep sa refuze proiecte pentru ca le lipsesc ingineri, muncitori si utilaje, fermierii sunt iritati ca nu gasesc angajati pentru muncile agricole, fabricile isi fura la greu unele altora inginerii si muncitorii sau sunt nevoite sa transporte angajati de pe un radius de 100 km. Menajerele, bonele si persoanele pentru ingrijire varstnici se apropie de venituri de 10.000 lei pe luna.

    Si sunt doar primele semne ale unei crize fara precedent de persoane apte pentru munca fizica. Romania are nevoie in urmatorii 10 ani de peste 1 milion de muncitori in zona de productie industriala, in constructiile de infrastructura publica, in agricultura si in servicii. Uniunea Europeana are la randul ei un necesar enorm de forta de munca, doar Germania estimeaza ca are nevoie de 1,5 milioane de muncitori in zona de productie industriala, tot in urmatorii 10 ani. In mod particular, imbatrinirea populatiei conduce la aceste situatii critice atat in Romania, unde incepand din 2035 intra la pensie generatia celor nascuti incepand cu 1967, vreo 3-4 milioane de oameni, cat si in UE, unde pana in 2050 se va pierde o forta de munca de circa 35 milioane de oameni.

    O intrebare simpla: daca nu avem ingineri, muncitori si utilaje cum vor fi absorbite miliardele de Euro din PNRR in proiectele de infrastructura publica, despre care ni se spune ca sunt motorul cresterii economice in urmatorii 5 ani?

    Nu mai este nimeni amator de munca fizica, rezultatul a 30 de ani de dezindustrializare, de migrare catre vest a majoritatii  romanilor apti si specialisti in munca fizica, de spulberare a invatamantului profesional, de vise despre munca intelectuala, digitalizare, robotizare si tehnologizare.

    Doua generatii una dupa alta, milenialii si zoomerii, urasc din toate puterile munca fizica – asa au fost invatate de parintii si bunicii lor, care si-au dorit pentru ei o viata mai buna decat a lor. Ar trebui sa se gandeasca serios daca peste cativa ani vor mai exista profesiile intelectuale pentru care s-au pregatit. Si plecand de la aceste invataminte intrebarea pentru Romania Educata este: ce facem cu alpherii? Ii tinem 16-18 ani intr-o forma de invatamant pentru ca la 22-24 de ani sa devina specialisti in domenii pentru care nu mai exista cerere sau ii lasam cu 10-12 clase pentru ca la 16-18 ani sa castige 2-3-5 mii de Euro pe luna lucrand ca electricieni, instalatori, buldoexcavatoristi, faianteri, tractoristi, operatori, culegatori, menajere, bone sau persoane pentru ingrijire varstnici?

    Trebuie sa devenim constienti ca problemele Romaniei nu sunt dobanda de referinta, cursul valutar, IRCC vs ROBOR, deficitele de toate felurile, PNRR, energia verde, robotii, IA, etc.

    Problemele Romaniei sunt cele legate de deficitul de forta de munca fizica. Si este naiv cel care crede ca asta se rezolva prin robotizare si muncitori din Asia.

     

     

     

     

     

  • BCR lansează plăţile intra şi interbancare prin intermediul numerelor de telefon, prin care clienţii pot transfera bani fără a utiliza codul IBAN al destinatarului

    BCR adaugă o nouă funcţionalitate platformei digitale George şi lansează plăţile intra şi interbancare prin intermediul numerelor de telefon, prin care clienţii pot transfera bani fără a utiliza codul IBAN al destinatarului.

    Opţiunea de plată funcţionează prin intermediul TRANSFOND şi este valabilă între băncile participante la serviciu şi între clienţii care şi-au dat acordul de a folosi AliasPay.

    „Soluţia de plăţi prin numărul de telefon oferă clienţilor noştri simplitate, rapiditate şi siguranţă în ceea ce priveşte transferurile de bani, atât de la un cont BCR la altul, cât şi la celelalte bănci înrolate în sistem. Transferurile prin AliasPay presupun asocierea numărului de telefon cu un IBAN, iar clienţii BCR care îşi doresc activarea acestui serviciu îşi vor da acordul direct din George pentru înrolarea numărului şi, implicit, a IBAN-ului asociat în AliasPay. ”, a declarat Petruţ Lixandru, Şef Departament Canale Digitale de Distribuţie, BCR.

    Funcţionalitatea AliasPay se activează din magazinul platformei digitale George, prin asocierea numărului de telefon cu contul IBAN pe care utilizatorul vrea să primească bani. Pentru a transfera bani utilizând numărul de telefon, beneficiarul plăţii trebuie să aibă activă, la rândul său, funcţionalitatea AliasPay.

    Odată cu aderarea BCR la AliasPay, cota de piaţă acoperită de participanţii la acest serviciu ajunge la aproximativ 45% din piaţa plăţilor interbancare de retail, fără card, din România.

     

    ”Sperăm ca această funcţionalitate să fie adoptată de cât mai mulţi actori de pe piaţa bancară, astfel încât gradul de acoperire să fie cât mai mare. De la lansare şi până în prezent, am introdus peste 270 de funcţionalităţi pe platforma George”, a mai spus Petruţ Lixandru.

    Nivelul de securitate şi disponibilitate al serviciului este similar cu cel asigurat pentru funcţionarea Casei de compensare a plăţilor interbancare, TRANSFOND punând la dispoziţie, în cazul AliasPay, un timp de răspuns la interogări mai mic de 2 secunde.

     

  • Side-jobul care se plăteşte cu 200 de dolari pe oră şi pentru care nu e nevoie de facultate

    Una dintre cele mai profitabile joburi secundare din lume este şi unul dintre cele mai vechi. Cele mai vechi dovezi despre notariat datează încă de pe vremea Egiptului Antic, unde cei ce erau cunoscuţi înainte drept cronicari verificau comunicările oficiale şi documentele legate de taxe, scrie CNCB.

    În prezent, un astfel de job este remunerat chiar şi cu 200 de dolari pe oră.

    În timp ce esenţa muncii lor rămâne aceeaşi, profesia a evoluat de atunci pentru a include notari specializaţi în dosare de proprietate şi documente de împrumut – un serviciu foarte solicitat pentru care oamenii sunt dispuşi să plătească o mulţime de bani.

    Cei mai mulţi notari publici pot percepe doar ceea ce le dictează statul lor; pe de altă parte, notarii care se ocupă de zona de real-estate sau împrumuturi pot cere mai mult pentru că se ocupă de ipoteci sau credite, adesea în termene foarte scurte.

    Activitatea este adesea flexibilă şi poate fi remunerată cu până la 20.000 de dolari pe lună ca agent cu jumătate de normă, potrivit Asociaţiei Naţionale a Notarilor.

    Pentru a deveni notar, trebuie să aveţi cel puţin 18 ani. Nu există cerinţe educaţionale, dar unele state, inclusiv California şi New York, cer ca notarii să urmeze un curs de formare şi să treacă un examen special. Alte state ar putea, de asemenea, să vă ceară să treceţi o verificare a antecedentelor şi să depuneţi un cazier ca parte a procesului.

    Notarii care se ocupă de zona de împrumuturi sau real-estate sunt plătiţi în general cu sume care variază între 75 şi 200 de dolari pe oră.

    „Aş spune că cel puţin 70% dintre programările pentru semnături sunt seara sau în weekend, aşa că acesta este un job secundar perfect şi flexibil pentru cineva un program obişnuit de 8 ore”, a declarat Mark Wills, proprietarul Loan Signing System şi notar care activează în domeniu de peste 20 de ani.

    Drumul către notariat, mai ales în zona de imobiliare şi credite, necesită ca individul să treacă printr-un proces de formare care poate dura între patru şi nouă săptămâni.

     

  • Ce spune proprietarul unui lanţ local de magazine despre plăţile pe care le vor primi retailerii de la administratorul SGR? „Se fac diferenţe mari între jucătorii mari şi cei mici“

    Un mic magazin care va face preluarea manuală a ambalajelor va primi de la administratorul Siste­mului Garanţie-Returnare (SGR) – proiectul care va revoluţiona modul în care cumpărăm băuturi şi care îşi propune să accelereze procesele de reciclare – 0,0861 lei pentru o sticlă mi­că, de sub 500 ml. Suma este de 2,6 ori mai mică decât cea pe care o va pri­mi un retailer care va face pre­luare au­­to­mată (RVM), cu ajutorul apara­te­lor specializate. Diferenţe similare există şi la sticlele mari (peste 500 ml) şi la cele de plastic sau la doze.

    Tariful de gestionare reprezintă su­ma de bani plătită prin transfer ban­car de administratorul SGR co­merci­an­ţilor pentru fiecare unitate de am­balaj SGR, care a fost retur­na­tă la punc­tele de returnare, respectiv pre­da­tă de comercianţii HoReCa desti­nată acoperirii costu­rilor în legă­tură directă cu înde­plinirea obligaţiilor privind preluarea şi stocarea ambala­jelor SGR, scrie în Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021.

    Feliciu Paraschiv, pro­prietarul re­ţelei de magazine Paco Supermarket, una dintre cele mai importante reţele locale, spune că aceste diferenţe sunt discriminatorii.

    „Se face o diferenţă enormă între ce plăteşte SGR retailerilor mari, care-şi vor permite să cumpere RVM-uri (aparate de colectare auto­mate, ca­re costă de la 15.000 de euro plus TVA în sus), şi ce plăteşte retai­lerilor mici, care nu-şi vor permite au­tomate şi care vor face colectare manuală. Tarifele pen­tru marii re­tai­leri sunt de două-trei ori mai mari“, afirmă antreprenorul.

    Povestea magazinelor Paco a în­ce­put acum mai bine de 25 de ani cu un singur magazin în judeţul Vran­cea.

    Astăzi reţeaua a ajuns la 15 uni­tăţi în acelaşi judeţ şi la afaceri de 34 de milioane de euro în 2021, în creşte­re cu 17% faţă de anul anterior.

    Marii retaileri vor instala în maga­zi­nele proprii aparate pentru reci­cla­re automată, aparate care costă între 15.000 şi 80.000 de euro plus TVA, a­da­ugă Feliciu Paraschiv. De altfel, toc­mai pentru a-şi putea recupera aceste investiţii, marii jucători primesc sume considerabil mai mari. Unele lanţuri in­ternaţionale deja au instalate apara­te unde oamenii pot să îşi ducă amba­la­jele băuturilor, însă astfel de sisteme au fost puse momentan doar din do­rinţa retailerilor, nu ca parte a SGR.

    Retailerii mici, care nu vor investi în astfel de sisteme, vor colecta manual ambalajele.

    „Nu este corect din punct de vedere concurenţial ca două societăţi comerciale diferite care desfăşoară exact aceeaşi operaţiune de colectare de la populaţie a ambalajelor nereutilizabile şi introducerea lor în sistemul SGR să fie renunerate diferit. Asta amplifică decalajul dintre comercianţii mici şi mijlocii care nu-şi permit să achite aparate de colectare automată şi companiile mari, internaţionale, care acaparează din ce în ce mai mult piaţa de retail şi capată poziţii dominante.“

    Totuşi, diferenţele în tariful de gestionare vin ca urmare a sumelor pe care marile lanţuri le pun la bătaie pentru achiziţia acestor aparate, investiţie ce ar urma să fie amortizată în câţiva ani.

    Feliciu Paraschiv spune că un retailer mic, care nu are bani pentru asemenea investiţii, va trebui să plătească un om să facă această colectare. El adaugă că făcând o medie ponderată a tarifelor menţionate în Hotărârea de Guvern (30% sticle mici, 10% mari, 40% pet-uri şi 20% doze), un retailer va încasa 25 de lei pe oră, versus 50 de lei cât ar costa ca un om să facă asta.

    „Un om poate colecta, dacă nu face pauză, 360 de unităţi pe oră. Plus că, la colectare manuală, noi nu trebuie să spargem sau să deformăm sticla (eticheta trebuie să rămână intactă, pentru a putea fi citită de aparate – n.red.), aşa că vom aduna volume foarte mari de ambalaje. Aparatele mari validează pe loc sticlele sau dozele şi apoi le striveşte, astfel că pot cuprinde mult mai multe ambalaje pe aceeaşi suprafaţă“, mai spune el.

    Omul de afaceri precizează totodată că retailerii mici şi mijlocii nu au fost consultanţi la ultimele negocieri, aşa că nu ştiu pe ce bază sau pe ce studii au fost stabilite preţurile.

    „Probabil ne vom adresa Consiliului Concurenţei. Domnul Ministru Tánczos Barna, în timpul discutiilor avute anterior, a specificat că tarifele la colectarea manuală vor fi mai mari pentru că implică resursa umană, care e greu de găsit şi e şi scumpă, iar acum a făcut exact invers.“

    SGR presupune că, începând cu data de 30 noiembrie 2023, consumatorii vor putea să returneze în magazine ambalajele de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi. Cumpărătorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal. Irlanda şi Ungaria sunt alte ţări europene în faze avansate de implementare a SGR.

  • Petrom scapă de taxa de 1 mld. euro. Cât va plăti după ce preşedintele Iohannis a semnat documentul care schimbă taxa de solidaritte

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat pe 12 mai 2023 legea de modificare a OUG 186/2022 cu privire la contribuţia pe solidaritate prin taxarea profiturilor excepţionale ale companiilor din energie. Următorul pas este publicarea în Monitorul Oficial şi intrarea în vigoare.

    Astfel Petrom – care era vizată în special de această taxă despre care compania spunea că este neconstituţională – urmează să plătească aproximativ 1,4 mld. lei pe fondul modificării substanţiale a metodologiei de calcul, şi nu aproximativ 5 mld. lei aşa cum intenţionau iniţial autorităţile.

    Taxele au fost impuse pe fondul scumpirii accelerate a preţurilor la combustibil ceea ce s-a tradus în rezultate financiare record pentru companiile din energie. De exemplu Petrom a avut în 2022 un profit net de 10 mld. lei, unic în istoria României.

    “Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie (PL-x 128/06.03.2023)”.  

    Pe 13 aprilie Iohannis a retrimis în Parlament legea prin care Petrom s-ar fi încadrat la taxa platei de solidaritate. Compania a afirmat că nu intră sub acest spectru. Iohannis remarca atunci “dispoziţii care nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranţa de a nu genera probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament”.

    La începutul lunii mai unele amendamte ale legii au trecut de Senat iar ulterior de Camera Deputaţilor. Cel mai important se referă la eliminarea procentelor de 60% pentru extra profituri, iar, în cazul Petrom, se introduce o nouă taxă, de câteva ori mai mică decât cea iniţială.

    Publicaţia Economica.net notează că această taxă este una gândită special pentru Petrom, întrucât amendamentul vorbeşte despre companii care extra şi rafinează ţiţei, singurul caz din România fiind doar Petrom.

    Aici aplică o taxă de 350 de lei pe tonă. Petrom arată în raportul de anul trecut că a rafinat 4,6 mil. de tine de ţiţei, deci rezultă că s-ar încadra la o taxă de 1,47 miliarde de lei, adică 300 mil. euro.

    La ora redactării acestei ştiri acţiunile SNP se află în corecţia ex-dividend, de 5,3% la Bursa de Valori. Compania are o capitalizare de circa 30 mld. lei.​

  • „Rotativa“ guvernamentală complică ecuaţia reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească preţul

    ♦ Schimbarea premierului liberal Nicolae Ciucă (PNL) cu Marcel Ciolacu (PSD) complică proiectul reducerii cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ţinta de deficit în 2023. Pentru că măsura trebuie asumată şi mereu când sunt tăieri de cheltuieli există un cost politic pe care cineva trebuie să şi-l asume, dar pe care nimeni nu vrea să-l plătească.

    Guvernul are pe masă un proiect de ordonanţă de urgenţă de tăiere a chel­tuielilor bugetare, proiect care, în cele mai sensibile puncte ale lui, priveşte îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, sunt oprite angajările în structurile de stat, sunt oprite achiziţiile de maşini sau interzis cumulul pensie-salariu.

    Totul pentru că execuţia bugetului la primul trimestru nu arată deloc bine, iar viitorul nu este roz, având în vedere că avansul economiei va fi mai mic decât anul trecut – de fapt va fi cam la jumătate, spun majoritatea prognozelor, undeva la 2,5%.

    „Decizia de oprire a ritmului de creştere a salariilor şi din zona de bunuri şi servicii este rezonabilă. Este singura posibilă, de altfel. Nu vorbim de o reducere a salariilor, ci de o temperare a creşterii lor. Impozitele nu pot fi mărite, ar fi o povară pentru eco­nomie. Nu mai trebuie aplicată soluţia FMI din criza financiară de acum un deceniu, cu tăieri de salarii. Aşa că sigura soluţie este de reducere a cheltuielilor. E bine că discutăm acum despre asta pentru că măsurile luate din vreme evită luarea unor decizii mai dure, spre final de an, când se va vedea că înca­drarea în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB este compromisă“, spune econo­mistul Laurian Lungu.

    România are doar două posibilităţi pen­tru reducerea deficitului bugetar: să crească veniturile sau să scadă cheltuielile şi, având în vedere că traversăm o perioadă cu inflaţie mare, cu dobânzi ridicate, ar fi dificil să crească taxele. Singura soluţie viabilă pentru reducerea deficitului bugetar ar fi re­du­cerea cheltuielilor, spune Radu Georgescu, mana­ging partner al CFO Network.

    Problema este că cineva trebuie să-şi asume această reducere de cheltuieli – nu poate fi numită chiar austeritate pentru că o reducere de cheltuieli cu 20 de miliarde de lei nu înseamnă decât 3,8% din totalul cheltuielilor de 541 de miliarde de lei, la nivelul anului 2022. Dar sindicatele din învăţământ ameninţă cu greva generală pentru că, la o inflaţie de 15%, vor compensaţii măcar pentru golul din buzunare provocat de creşterea de preţuri. Şi, cum alegerile se apropie pentru că 2024 este la o aruncătură de băţ, este nevoie de mult curaj şi de asumare a costului politic. Rocada PNL-PSD în fruntea guvernului ar urmă să se facă în luna mai. Cineva va plăti, din punct de vedere politic, acest preţ. Pe cine cade pacostea? Pe PNL, pe PSD?

    „Ambele partide trebuie să-şi asume acest cost pentru că ele vor continua să guverneze împreună. Indiferent de «rotativă», cum o numesc ei, singura soluţie este reducerea cheltuielilor guverna­mentale în condiţiile în care majorarea taxelor ar duce economia şi mai în jos. În fond, reducerea veniturilor bugetului este cauzată, într-o măsură, şi de schimbările Codului fiscal intrat în vigoare la începutul anului. Întreprinderile mici şi mijlocii au avut de suferit din cauza noilor impozite, afacerile, veniturile le-au scăzut. Noi taxe ar pune presiune şi mai mare pe economie. Asa că soluţia nu poate fi alta decât reducerea cheltuielilor“, spune Laurian Lungu.

    Execuţia bugetară pentru primul trimestru ar urma să fie publicată de Ministerul Finanţelor astăzi sau mâine dar, din declaraţiile publice ale responsabililor politici, reiese că încasările bugetare la T1 sunt cu 4,7 miliarde de lei mai mici decât prognoza de venituri. Dacă situaţia s-ar menţine de-a lungul anului, ar rezulta un minus la venituri de 20 de miliarde de lei (4 mld. euro) care ar trebui acoperiţi din împrumuturi, aşa că deficitul bugetar ar fi mult mai mare decât procentul de 4,4% din PIB, cât prevede legea bugetului. Coincidenţă sau nu, suma 20 de miliarde de lei supraestimată în vistieria statului şi admisă acum de guvern este identică cu cea indicată de Consiliul Fiscal, în opinia asupra proiectului de buget pentru 2023.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale. Anul acesta, preţurile la petrol şi gaze s-au dus în jos, inflaţia – cumplită pentru alţii, dar mană cerească pentru buget – scade şi ea. Dar Ministerul Finanţelor a bugetat la venituri, în 2023, la nivelul lui 2022 şi a mai pus şi 14% peste. Parlamentul a aprobat, aşa că promisiunile făcute sunt acum lege. Totuşi, socoteala iniţială, după datele la T1, se dovedeşte că a fost greşită. Iar guvernul trebuie să taie din cheltuieli. Dar ce te faci, pentru că promisiunea făcută e datorie curată.

    Sindicatele din învăţământ s-au supărat şi anunţă o grevă generală faţă de măsurile de blocare a cheltuielilor prevăzută de guvern. Lista de revendicări este lungă dar, ca întotdeauna, salariile se află în fruntea acestor revendicări. Salariul mediu în economie a trecut de 4.000 de lei/lună, dar salariile în învăţământ pentru profesorii aflaţi la început (pentru cei sub 35 de ani) sunt, pe medie, de 2.400 de lei, potrivit Eurostat, oficiul de statistică al UE.

    Supărarea este mare, costul politic poate fi, de asemenea, mare aşa că în guvern se vor înfrunta „raţiunea economică“ cu „raţiunea politică“. 

    De obicei, în România, câştigă cea din urmă. În Franţa preşedintele Macron şi Parlamentul francez au modificat legea pensiilor, în ciuda protestelor masive. „Raţiunea economică“ a avut câştig de cauză în faţa „raţiunii politice“.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale.

    Nicolae Ciucă, actualul premier

  • Bangladesh va plăti Rusiei 300 de milioane de dolari pentru o centrală electrică

    Bangladesh a fost de acord să plătească Rusiei aproximativ 300 de milioane de dolari în yuani pentru a achita plata pentru construirea unei centrale nucleare în apropierea capitalei Dhaka, potrivit a doi oficiali familiarizaţi cu această chestiune, conform Bloomberg.

    Mecanismul de plată a fost finalizat în cadrul unei întâlniri de săptămâna trecută, au declarat oficialii. Iniţial, Rusia a refuzat să accepte plata în yuani din cauza îngrijorărilor legate de posibilele pierderi din conversia valutară şi a insistat asupra plăţilor în ruble, au spus persoanele respective.

    Proiectul de energie nucleară este esenţial pentru viitoarea securitate energetică, în condiţiile în care Bangladesh se confruntă cu pene frecvente de electricitate şi cu o cerere în creştere din partea întreprinderilor şi a gospodăriilor. Centrala electrică în valoare de 12,65 miliarde de dolari din districtul central Pabna, la aproximativ 140 de kilometri vest de Dhaka, este construită cu ajutorul companiei atomice de stat Rosatom din Moscova şi a fost finanţată printr-un împrumut rusesc.

    Această tranzacţie vine în contextul în care ţările din lumea emergentă încearcă să reducă dependenţa de dolar. China şi India s-au numărat printre cele mai vocale în ceea ce priveşte consolidarea monedelor locale, mai ales într-un moment în care tot mai multe guverne consideră sancţiunile americane ca fiind o înarmare a dolarului, despre care spun că adaugă o presiune inutilă asupra propriilor decizii.

    Rusia face în continuare presiuni asupra Bangladeshului pentru un sistem de plată alternativ pentru comerţ şi afaceri, au declarat oficialii.

    Moscova ceruse Bangladeshului să deschidă un canal de plată direct între băncile lor centrale pentru a facilita transferurile de fonduri îngreunate de sancţiunile impuse Moscovei din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, a propus ca Dhaka să ia în considerare o serie de propuneri, inclusiv un acord de schimb valutar, utilizarea rublei în decontările comerciale şi activarea sistemului de mesagerie al Băncii Rusiei pentru a facilita comerţul şi investiţiile bilaterale.