Tag: planuri

  • Dinastia conectivităţii – a 5-a Generaţie: De la Samsung, Google, Apple şi până la Huawei sau Nokia, toată lumea se pregăteşte pentru noile lansări

    La conferinţa anuală din 2018 a Qualcomm, producătorul de cipuri a introdus cel mai nou model de procesor al companiei, Snapdragon 855, care va permite următoarelor smartphone-uri să se conecteze cu cea mai nouă generaţie de tehnologie în telefonia mobilă, cunoscută drept 5G.
    Primul val major de trecere înspre 5G va fi cel mai probabil în 2019-2020, din perspectiva pieţei, iar furnizorii din toată lumea pregătesc infrastructura de reţea pentru a lansa o reţea wireless mai rapidă şi mai scumpă.

    În timp ce este adevărat că multe industrii vor beneficia de o conectivitate mai bună – de la maşini autonome, drone, realitate virtuală la IoT, spre exemplu – majoritatea oamenilor vor beneficia de această tehnologie doar prin telefoane adaptate pentru 5G. Până la urmă, promisiunea celor de la Qualcomm pentru o conectivitate excelentă nu înseamnă nimic dacă nu poţi accesa reţeaua de pe propriul dispozitiv mobil.

    Unele companii, precum Lenovo, au lansat deja telefoane cu capacităţi 5G. Furnizorul american AT&T vinde deja routere hotspot 5G, iar Verizon şi-a lansat benzile 5G în anumite zone. Între timp, alte companii au anunţat posibile lansări şi planuri exacte pentru 5G, în timp ce altele lasă zvonurile să străbată piaţa şi anunţă doar parteneriate cu anumiţi operatori, care indică spre proiecte legate de această nouă generaţie în era conectivităţii.

    Apple
    Nu se grăbeşte să lanseze un iPhone 5G, iar şansele sunt să nu lanseze un astfel de produs nici în 2019, nici în 2020. 
    Excluzând eliminarea jackului pentru căşti (n.red: iPhone-ul a fost printre primele telefoane care au adoptat ideea), Apple nu se grăbeşte de obicei să aplice în premieră trendurile mobile, preferând să perfecţioneze o tehnologie emergentă înainte de a o aduce în faţa clienţilor. De aceea a fost în urma competitorilor în ceea ce priveşte lansarea unui telefon cu conectivitate 4G LTE. Contactată de publicaţia CNET, Apple nu a răspuns la comentarii pe această temă.

    Samsung
    În luna august, Samsung a anunţat că lucrează cu companiile sud-coreene de telecomunicaţii pentru a lansa primul telefon 5G din ţară, adăugând că nu va fi Galaxy S10. În schimb, zvonurile arată că Galaxy S10 Plus ar putea fi acel dispozitiv. Coreea de Sud îşi va lansa reţeaua 5G la nivel naţional în martie 2019.
    Între timp, Samsung ar putea lansa câteva telefoane 5G în Statele Unite, de asemenea. AT&T a anunţat că va lansa două modele Samsung cu tehnologie 5G începând din a doua jumătate a anului viitor. Verizon şi Sprint au confirmat că vor colabora cu producătorul auto pentru a lansa telefoane 5G anul viitor.

    Google

    Compania care face parte din Alphabet nu şi-a anunţat încă planurile pentru 5G şi a refuzat să răspundă la comentarii în presa internaţională. Ceea ce ştim este că Verizon a anunţat că va lansa reţeaua 5G la începutul lui 2019, aşa cum au făcut-o şi alţi furnizori.
    Ce are de-a face asta cu Google? În ultimii ani, Google şi-a adâncit parteneriatul cu Verizon, alegându-l drept operatorul exclusiv al telefoanelor Pixel, inclusiv pentru modelul Pixel 3, deşi compania îl vinde şi necodat sau disponibil pentru prima lor reţea Wi-Fi-first, Google Fi.
    Asta ar putea însemna că următorul model de la Google, intitulat probabil Pixel 4, potrivit CNET, ar putea fi un telefon 5G. Dacă Google alege să păstreze calendarul de lansare de până acum, debutul Pixel 4 ar avea loc în jurul lunii octombrie 2019, mult după prima jumătate a anului.

    LG

    În luna august, LG a confirmat că primul lor telefon 5G va fi lansat în Statele Unite „în prima jumătate a anului 2019”, alături de operatorul Sprint, exact când acesta îşi va lansa reţeaua la nivel naţional.
    John Tudhope, director de portofoliu de produs al Sprint, a spus doar că dispozitivul va fi un telefon premium. Mai recent, vicepreşedintele diviziei de dezvoltare 5G din Sprint Business, Mishka Dehghan, a declarat că telefonul va avea un aspect distinctiv şi „vei şti că este un dispozitiv mobil 5G”.

    Lenovo/Motorola

    La sfârşitul verii, Lenovo a lansat modelul Motorola Moto Z3, un telefon care are capacităţi 5G – cumva. Acesta se conectează la 5G doar printr-un accesoriu modular, denumit Moto Mod, care se ataşează pe spatele telefonului cu ajutorul unor benzi magnetice. Cu ajutorul Mod-ului, Motorola susţine că telefonul va livra date de 10 ori mai rapid decât orice alt dispozitiv 4G LTE. Din păcate, Mod-ul va fi lansat doar anul viitor, iar compania nu a anunţat cât va costa.
    Cât despre un telefon Motorola care nu va avea nevoie de accesorii pentru a se conecta la 5G, compania lucrează pentru a produce un astfel de device, însă este posibil ca fanii să aibă mult de aşteptat.
    Doug Michau, directorul de vânzări şi operaţiuni în cadrul Motorola Mobility, a declarat că telefonul va fi lansat mult mai târziu faţă de începutul lui 2019. Mai exact, Michau a zis că îl vor lansa în „mai puţin de trei ani, cu siguranţă, dar încă nu avem un cadru de timp stabilit”.


    Huawei

    În timpul Congresului Lumii Mobile din Shanghai, desfăşurat în luna iunie 2018, Huawei a promis că primele lor telefoane 5G vor fi scoase la vânzare „înainte de finalul lui iunie 2019”, după ce lansează modemul şi procesorul 5G Kirin în martie 2019. Mai mult, compania a confirmat că telefonul 5G va avea un ecran ce se poate îndoi.

    Noul model va ajunge rapid şi în Europa, însă este puţin probabil ca telefonul să ajungă în Statele Unite. Numindu-le o ameninţare la adresa securităţii, Departamentul Apărării din SUA a interzis vânzarea produselor Huawei în bazele militare, iar în luna martie gigantul retailului Best Buy a încetat să le mai vândă.
    Asta nu înseamnă totuşi sfârşitul pentru Huawei şi pentru ambiţiile lor 5G. „Produsele şi soluţiile noastre sunt utilizate de operatori giganţi, de companii din Fortune 500 şi de sute de milioane de clienţi în peste 170 de ţări din lume”, a declarat un purtător de cuvânt al Huawei la începutul anului. „Am câştigat încrederea partenerilor în întreg lanţul valoric la nivel global.”

    OnePlus

    În luna octombrie, CEO-ul OnePlus, Pete Lau, a anunţat că primul telefon 5G va fi disponibil prima dată pentru operatorii europeni.
    O lună mai târziu, Qualcomm a confirmat că OnePlus va vinde un telefon 5G lansat pe reţeaua operatorului britanic EE. Reţeaua se va întinde în 16 oraşe britanice în 2019, începând cu Londra, Cardiff, Edinburgh, Belfast, Birmingham şi Manchester.
    Primul telefon 5G va fi lansat până în 2019 şi va funcţiona pe baza cipului Snapdragon 855 al Qualcomm. Cu toate acestea, telefonul nu va face parte din seria principală a producătorului OnePlus. În schimb, va fi un model separat construit special pentru a profita de avantajele conectivităţii de mare viteză.


    Nokia

    Deşi Nokia nu mai este gigantul care era în urmă cu 15 ani, compania face paşi către viitorul 5G. În luna iulie, a anunţat un parteneriat de 3,5 miliarde dolari cu T-Mobile, care include utilizarea spectrului de 600 MHz al T-Mobile pentru reţeaua 5G. Telefoanele 5G rezultate în urma acestui parteneriat sunt aşteptate în 2019.
    Nokia vrea să beneficieze de 5G şi în alte moduri. Pe lângă Qualcomm şi Ericsson, compania are drepturi de brevet pentru tehnologia 5G şi câştigă 3,5 dolari pentru fiecare smartphone 5G vândut.

    ZTE
    În timp ce viitorul producătorului ZTE a fost incert în ceea ce priveşte piaţa din SUA până de curând, din cauza unor sancţiuni aplicate de guvernul american, acesta a arătat că lucrează la telefoane 5G.
    În februarie 2017, compania a arătat lumii în cadrul unei convenţii telefonul Gigabit, care era capabil să atingă o conexiune wireless de 1 gigabit per secundă, adică de 50 de ori mai rapid decât viteza medie a datelor mobile în Statele Unite. Însă telefonul a fost adus la convenţia din acel an doar pentru a da semnale în piaţă legate de planurile ZTE cu tehnologia 5G – nu era proiectat să fie prezentat ca un telefon, ci doar ca o dovadă a conceptului.
    Anul trecut, la Mobile World Convention, compania a anunţat că ţinteşte să aibă telefoane 5G pe piaţă la sfârşitul anului 2018 sau la începutul lui 2018, însă a revenit ulterior şi a anunţat că „cel târziu la sfârşitul anului 2019”.

  • Impactul noii taxe impusă de guvern băncilor. Sergiu Manea, CEO BCR: Avem sub revizuire toate planurile de investiţii pe care le aveam până acum

    „Avem sub revizuire toate planurile de investiţii pe care le aveam până acum”, a afirmat Sergiu Manea, vineri, în cadrul unei conferinţe organizate de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).
     
    CEO-ul BCR a precizat că au luat această decizie, deoarece banca trebuie să creeze „un model economic viabil”.
     
    Amânarea acestor investiţii duce la scăderea încrederii în economie, iar lipsa încrederii „duce la mai puţini oameni care iau credite”, a punctat reprezentanul BCR.
     
    „Nu suntem deosebiţi de alţi agenţi economici”, a subliniat Manea, făcând o comparaţie între o bancă şi o companie. El a dat un exemplu simplu: dacă unei compani îi creşte cheltuiala de la 100 de lei la 119 lei, atunci va reveni la cheltuieli de 100 de lei.
     
  • Acum la SMART Business: ​​De ce să construieşti o grădiniţă în mijlocul pădurii?

    ​Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Doi tineri antreprenori din Braşov au pornit unul dintre cele mai în vogă business-uri. ”În numai doi ani au ajuns să refuze 1.000 de cereri pentru că nu puteau răspunde solicitărilor”

    Florin şi Andra Hriţuliac, doi tineri antreprenori din Braşov, au intrat în businessul cu autorulote dintr-o întâmplare, iar în numai doi ani au ajuns să refuze 1.000 de cereri deoarece parcul lor de case pe roţi era prea mic pentru a răspunde tuturor solicitărilor. Care sunt planurile lor în continuare pentru a răspunde dorinţei din ce în ce mai mari a românilor care s-au plictisit de călătoriile cu avionul?

    „Soţia mea are câini de rasă cu care mergeam la concursuri peste tot în Europa şi aveam nevoie de o maşină mai mare. Mergând din aproape în aproape, am descoperit un importator în Otopeni, iar după doi ani am cumpărat un autocar, care a costat aproximativ 200.000 de euro. Apoi au început să îmi vină idei şi am mai cumpărat o autorulotă”, descrie antreprenorul Florin Hriţuliac primii paşi făcuţi în direcţia businessului Haff.

    Pe 2 aprilie 2015 a venit autorulota, iar pe 4 aprilie deja o închiriase până pe data de 6 ianuarie 2016, pentru 130 de euro pe zi, printr-o singură postare pe site-ul OLX, povesteşte Hriţuliac. A descoperit astfel potenţialul businessului şi s-a grăbit să cumpere şi al doilea tip de autorulotă, un model low-cost, care a fost închiriat la fel de repede precum prima. În prezent, flota pe care o deţine, formată din 61 de autovehicule, nu este suficientă pentru a acoperi cererea care creşte de la an la an.

    Tariful de închiriere variază între 27 de euro şi 190 de euro pe zi, în funcţie de sezon, de gama din care face parte vehiculul şi de perioada pentru care este închiriată. „27 de euro pe zi costă o rulotă remorcabilă, iar autorulota din gama premium este 190 de euro pe zi.  Durata medie de închiriere este de 10 zile, dar avem şi clienţi care închiriază autorulote pentru 90 de zile şi revin în fiecare an”, explică Florin Hriţuliac.

    Anul trecut, compania Haff a avut aproximativ 860 de clienţi. Dintre ei,  majoritatea au închiriat autorulote pentru o perioadă de 10 zile şi le-au folosit pentru vacanţe în străinătate. Vânzările companiei au ajuns astfel la peste 2 milioane de lei.

    Autorulotele companiei Haff circulă 90% din timp în Europa, mai puţin în România, deoarece tarifele de închiriere sunt destul de mari, spune proprietarul Haff. „Autorulotele noastre au circulat 300 de zile în continuu în toată Europa, dar anul acesta, dacă mărim flota, estimăm că vom scădea uşor la 270 – 280 de zile de închiriere per vehicul, dar am hotărât pentru anii 2019 – 2024 să începem să aducem în medie 200 de vehicule în flotă anual.”

    Haff importă vehiculele de la unul dintre cei mai mari producători de autorulote din Europa, compania Burstner, parte a grupului Erwin Hymer Germania. „Noi reprezentăm doar branduri germane, pentru că am tot făcut teste de comparaţie şi am concluzionat că cele germane sunt ce avem nevoie. În plus, avem în spate şi finanţarea producătorului din Germania, care ne-a spus că ne oferă necondiţionat un volum de 700 de vehicule anual.”

    Pe de altă parte, Haff lucrează cu aproape toate firmele de leasing din România, care au fost deschise către acest concept de business.
    Modelul de business presupune ca flota de autorulote deţinută de Haff să fie schimbată după două sezoane de închiriere. Astfel, în luna aprilie, antreprenorii cumpără o nouă flotă de vehicule, schimbate în luna noiembrie a anului următor. Antreprenorii au creat şi o divizie în cadrul companiei Haff care oferă flote de vehicule pentru alte companii din domeniu.

    „Avem clienţi pe care îi redirecţionăm către alte firme care închiriază autorulote pentru că nu putem acoperi cererea. Facem rezervări şi cu opt luni înainte. Am sesizat că la noi acest business nu s-a dezvoltat, deşi în Europa funcţionează de 60 de ani, însă avem o divizie care înfiinţează flote de închirieri pentru alte firme din România. Avem deja două parteneriate, unul la Iaşi, unul la Suceava, şi câteva în discuţie”, descrie antreprenorul una dintre direcţiile de dezvoltare a businessului.

    „Ne-am axat pe piaţa locală intenţionat, pentru că am vrut să popularizăm acest tip de turism în România. Vrem să circule din ce în ce mai multe autorulote pe străzile din România, ca lumea să le vadă şi să le închirieze, pentru că eu aşa văd extinderea pieţei locale”, descrie el strategia conturată.

    În plus, el a sesizat că un trend care a început anul acesta este dat de turiştii români care vin în vacanţă din străinătate şi închiriază autorulote pentru a le arăta copiilor România. „Sunt mulţi români care s-au stabilit în străinătate şi copiii lor nu ştiu să vorbească limba română, dar când vin în România închiriază o autorulotă şi pleacă într-un tur al ţării.”

    El a constatat că 40% din clienţii care închiriază se întorc în fiecare an, iar mulţi dintre ei ajung să cumpere unul dintre vehicule la un moment dat.

    „Vrem ca flota noastră să nu depăşească un an şi jumătate vechime, pentru că vrem să aibă o rotaţie cât mai mare. Şi le vindem clienţilor: spre exemplu, o autorulotă care a sosit în flota noastră în 2017, achiziţionată cu 58.000 de euro, o vindem la 29.900 de euro plus TVA.” În ceea ce priveşte personalul din cadrul companiei, care în prezent numără nouă angajaţi, Florin Hriţuliac spune că vrea să construiască o echipă unită şi stabilă, iar pentru asta, la final de an, din totalul profitului pe care îl înregistrează compania, 30% se împarte între angajaţi.

    „Îmi place să practic această metodă de fidelizare a personalului.” În prezent, Florin Hriţuliac povesteşte că sunt lideri europeni în domeniu care încearcă să îi convingă să intre şi pe pieţele din jur. Astfel, în mai 2019 compania Haff va deschide simultan două noi sedii, unul la Atena şi unul la Budapesta. „În Budapesta parcul de autorulote este foarte vechi şi tarifele de închiriere sunt foarte mari, iar în Atena parcul auto este învechit şi turiştii nu vor să închirieze vehicule de acolo. Apoi, în următorii cinci – şapte ani, vrem să ne dezvoltăm la nivel regional pe pieţele din ţările fostei Iugoslavii.”

    În prezent, piaţa din România are un potenţial de 7.000 de autovehicule anual, fiind o piaţă estimată la jumătate de miliard de euro, de către partenerii germani cu care lucrează compania Haff. Alte companii care se ocupă cu închirierea autorulotelor în România sunt Joy2Wander, GeograficTravel şi GoCamper.

  • Cine este tânărul din România care a moştenit o afacere de 50 de milioane de euro. „De la 16 ani am început oficial să şi lucrez”

    Ciprian Moldoveanu descrie drept firească preluarea companiei cu afaceri de peste 50 milioane de euro Nordic Food de la tatăl său, anul trecut. Care sunt planurile lui, la câteva luni după momentul tranziţiei? 

    O idee de antreprenoriat, câteva ingrediente dulci, pasiune şi seriozitate cât cuprinde, «glazură» de inovaţie: reţeta pentru un business de cofetării este gata, după cum reiese dintr-o discuţie cu Ciprian Moldoveanu.

    De anul trecut, el este directorul general al distribuitorului de produse alimentare Nordic Food; totodată, este fiul celui care a înfiinţat afacerea, în urmă cu mai bine de un sfert de secol. Nordic Food distribuie produse proaspete, produse conservate şi congelate ale unor branduri precum Heinz, RIO Mare, Costa d’Oro, Cirio, Dole, Dole, Alpro; atât pe piaţa de retail, cât şi în domeniul HoReCa. O altă divizie a companiei este cea de food service, care adresează segmentul cofetăriilor, unde Nordic Food distribuie ustensile de specialitate şi ingrediente, dar oferă şi consultanţă.

    Pe acest segment, compania deserveşte circa 1.000 de clienţi la nivel naţional. Anual, portofoliul de clienţi al Nordic Food creşte cu circa 50 – 60 de clienţi noi. În portofoliul de produse al Nordic Food sunt şi clienţi industriali precum Ana Pan sau Tip Top. Compania face parte din grupul Nordic, ale cărui baze au fost puse în urmă cu circa 27 de ani şi care mai are activităţi şi în zona de producţie şi distribuţie de hrană pentru animale de companie. Anul trecut, compania a cumpărat firma franceză Dupont Ingredient, un distribuitor de ingrediente pentru brutărie, patiserie şi cofetărie.

    Cu afaceri de 241 milioane de lei, în creştere cu 5% anul trecut faţă de 2016, divizia Nordic Food reprezintă 70% din totalul cifrei de afaceri a grupului; în total, veniturile grupului au ajuns anul trecut la 342 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de 2016. Compania are în jur de 550 de angajaţi la nivel de grup, dintre care 150 în cadrul Nordic Food.

    Business de familie la a doua generaţie

    „De când aveam până în 10 ani  am început să fiu alături de părinţi când călătoreau şi se duceau în vizită la furnizori. De la 16 ani am început oficial să şi lucrez, m-am ocupat de partea de IT, după care acum 10 ani am trecut pe partea de food service, pe care am coordonat-o timp de 10 ani. Anul trecut am anunţat tranziţia, care s-a definitivat în şase luni. Am inaugurat un nou sediu, o nouă identitate, o nouă viziune şi structură de management”, descrie Moldoveanu fiecare etapă prin care a trecut până la preluarea frâielor Nordic Food.

    Specialiştii vorbesc despre faptul că prima generaţie de antreprenori români renunţă greu la business, iar procesul de tranziţie către a doua generaţie de afacerişti se prelungeşte, dar în cazul Nordic Food, această trecere a fost una „firească”, după cum o caracterizează Ciprian Moldoveanu.

    Noul manager lucrează încă din adolescenţă la Nordic Food, iar anul trecut, în 2017, la vârsta de 35 de ani, a preluat conducerea businessului. El are studii de marketing şi master în marketing strategic la Academia de Studii Economice Bucureşti.

    În cazul celorlalte două familii care mai deţin grupul, planurile sunt tot de a lăsa afacerea mai departe în familie.

    Ciprian Moldoveanu vrea să păstreze în linii mari direcţiile pe care s-a dezvoltat compania până în prezent, însă a trasat şi noi direcţii de dezvoltare. Printre acestea se numără consolidarea echipei; a început deja să facă schimbări în cadrul acesteia, de la top management în jos, precizează el. Un alt obiectiv – spune el – este să aducă mai multă energie în companie.

    „Continuăm pe drumul pe care am început, dar cu un nou suflu şi cu o viziune mai modernă. Mi-am propus aduc mai multă energie şi să diversific cât mai mult activităţile grupului şi ale companiei Nordic Food”, a spus Ciprian Moldoveanu.

    Printre noile direcţii de afaceri se numără şi lansarea, anul trecut, a unei noi linii de business, care presupune livrarea de echipamente către cofetării, alături de ingrediente.

    „Antreprenorii care vor să deschidă o cofetărie trebuie să fie riguroşi în a respecta reţetele şi indicaţiile, să-şi dorească să inoveze pentru că doar aşa pot să intre pe piaţă. Dacă faci acelaşi lucru ca locaţia din stânga sau dreapta, e foarte puţin probabil ca cineva să te prefere, în detrimental cofetăriei cu care s-a obişnuit”, descrie Ciprian Moldoveanu câteva dintre lucrurile de care trebuie să ţină cont un antreprenor care vrea o cofetărie.

    El spune că numărul celor care vin pentru sfaturi despre cum să administreze o afacere de cofetării a crescut în ultimii ani, astfel că apetitul pentru o astfel de investiţie este în creştere.

    „Sunt oameni care fac o cofetărie din pasiune, alţii au văzut un business de succes, sunt oameni care le îmbină pe cele două. Oameni creativi, antreprenori care vor să facă şi altceva în afară de a lucra într-o corporaţie sau într-o companie”, observă Moldoveanu.

    Dintre cei circa 60 de antreprenori care aleg să investească într-o cofetărie, aproape jumătate nu rezistă după un an de activitate, piaţa fiind puternic concurenţială, a menţionat el.

    „Mulţi ajung să fie un nume în piaţă, alţii poate nu aleg locul potrivit pentru a deschide, ori, după ce deschid, aleg să facă rabat la calitate, se gândesc la alte metode de a face business şi ajung uneori să închidă”, descrie managerul de la Nordic Food motivele pentru care un astfel de business poate să nu aducă mereu rezultatele scontate.

    Piaţa de cofetării este în dezvoltare, iar în zona Moldovei se vede un apetit mai crescut pentru acest tip de afacere, mai ales că oamenii care se întorc din străinătate vor să deschidă un business în HoReCa, domeniu în care au lucrat în alte ţări, susţine Moldoveanu.

    În ceea ce priveşte investiţiile în cofetării, acestea sunt, de cele mai multe ori, făcute din fonduri proprii, câteodată prin asocieri şi doar la nivel mai mare prin finanţări, prin proiecte de tipul Start-Up Nation.

    Când vine vorba despre ingredientele livrate cofetăriilor,  Moldoveanu observă că ciocolata rămâne regina preferinţelor românilor, chiar dacă trendurile celor mai căutate produse s-au mai schimbat pe parcursul anilor.

    Ingredientele sunt aduse din toată Europa, din ţări cu tradiţie în industria de dulciuri, cum ar fi Franţa, Italia, Germania, Danemarca.

    „În topul produselor solicitate sunt cremele, apoi ciocolata şi pastele de modelaj. Observăm că ingredientele naturale revin în forţă, românii descoperă călătorind din ce în ce mai mult că păjiturile mari şi foarte dulci nu mai sunt de actualitate. Acum preferă mousse-ul, aromele mai lejere. Ciocolata de câţiva ani este în trend”, susţine Moldoveanu.

    Din rândul celor mai recente investiţii făcute în afacere, Ciprian Moldoveanu menţionează 150.000 de euro direcţionaţi anul trecut într-un sistem informatic de gestionare a depozitului companiei din Timişoara, precum şi modernizarea unei flote de autoutilitare a companiei.

    „Anul trecut am avut o creştere de 5% pe zona de food, mai mică, avem şi un segment de legume şi fructe proaspete şi acolo ne-a scăzut mult cifra de afaceri pentru că piaţa aceasta este foarte volatilă, nu e un business constant, nu lucrezi pe comenzi, lucrezi cu preţul zilnic, iar lanţurile de cofetării au început să facă importuri proprii”, descrie Moldoveanu o altă tendinţă observată în zona ingredientelor.

    Planurile lui Ciprian Moldoveanu pentru compania în care lucrează de la 16 ani vizează direct segmentul de HoReCa, iar managerul plănuieşte ca anul viitor, în 2019, să deschidă mai multe locaţii în această piaţă.

    În prezent, grupul Nordic nu deţine restaurante sau cafenele, iar pe zona de producţie proprie este prezent doar pe segmentul de hrană pentru animale.

    „Avem proiecte în a intra pe partea de operatori în sectorul HoReCa pentru că avem cunoştinţele necesare, avem oameni, sprijinul furnizorilor”, şi-a descris Ciprian Moldoveanu unul dintre obiective.

    Nici zona de producţie nu este ocolită, însă proiectul pentru acest domeniu este unul pe termen lung, spune el.

  • Cum să faci 250.000 de euro dintr-un business care le oferă turiştilor experienţe inedite în România

    Cifra de afaceri a agenţiei VisitRomania este estimată în acest an la 250.000 de euro, potrivit lui Cristian Turc. „Nu este o sumă mare dacă o comparăm cu rezultatele agenţiilor de turism de top. Suntem o agenţie de nişă cu ambiţii mari.” Antreprenorul spune că anul trecut s-a investit în upgrade-ul site-urilor, în infotripuri, târguri de turism şi seri culturale. „Şi au dat rezultate. Astfel de investiţii se văd, de obicei, cel mai devreme anul următor. Am continuat şi în 2018 să investim cea mai mare parte a profitului în promovare.”

    „Rezultatul a fost aşa de bun în primul rând datorită celor de acasă, care i-au preluat pe turişti şi şi-au făcut munca bine.” Tururile organizate de VisitRomania.No sunt variate atât ca durată, cât şi ca destinaţie. Ele pot fi city breakuri de câteva zile la Braşov, tururi foto în Maramureş sau Delta Dunării sau vacanţe ce combină Bucureştiul cu litoralul românesc, spre exemplu. Există şi tururi mai complexe, care pot dura şi două săptămâni şi care le permit vizitatorilor să vadă mai multe dintre destinaţiile de top din România.

    „Eu customizez tururile în funcţie de preferinţele turistului şi le pun în aplicare împreună cu ghizii locali, cu care colaborăm regulat. Luăm în considerare şi părerile lor pentru circuite şi lucrăm strâns cu toţi cei implicaţi.” Turismul în 2018 a fost despre experienţe, crede antreprenorul. „Am trecut de etapa tururilor clasice în care turistul face poze la obiectiv şi apoi pleacă mai departe. Se cere mai mult acum.”

    Agenţia a pornit la drum în 2015 (primii doi ani nu a avut activitate) cu patru clienţi şi a ajuns în 2018 la peste 800 de oameni, iar pentru anul următor antreprenorul estimează o creştere de 300%. Din total, cei mai mulţi sunt norvegieni, însă acest lucru poate fi explicat de faptul că agenţia a fost fondată acum mai mulţi ani pe această piaţă şi abia recent în Suedia şi Danemarca. Dintre turiştii care au vizitat în 2017 România prin agenţia lui Cristian Turc, 80% au fost norvegieni, restul danezi şi suedezi.

    Cum să faci 250.000 de euro dintr-un business care le oferă turiştilor experienţe în loc de vizite clasice

  • Povestea fabuloasă a antreprenorului care a plecat din ţară acum 15 ani, şi a înfiinţat un business prin care vrea să pună România pe harta mondială a turismului

    „Am plecat din ţară în 2003, către Marea Britanie, cu un contract de trei luni pentru studenţi. Planul iniţial era să stau trei luni, însă am rămas opt ani, iar în 2011 m-am mutat în Norvegia, unde în 2013 am înfiinţat agenţia VisitRomania.No”, povesteşte antreprenorul. Deşi a fost fondată acum cinci ani, agenţia şi-a început activitatea doi ani mai târziu. Înainte să pornească agenţia de turism, Cristian Turc a aranjat o perioadă excursii în România pentru colegi şi prieteni norvegieni, din dorinţa de a le arăta ţara sa, după cum spune chiar el. Atunci şi-a dat seama că există un potenţial grozav de ambele părţi. Nu erau informaţii despre România în norvegiană, iar pachetele de vacanţă făcute pe România erau practic inexistente.

    „Proiectul s-a dezvoltat rapid. Suntem lideri pe piaţă pentru vacanţele ofertate pe România. Ne-am extins în februarie anul trecut cu câte o reprezentanţă în Suedia şi una în Danemarca, iar în 2019 mai deschidem încă două reprezentanţe în Europa de Vest şi una în Europa de Est.” Toate vor fi dedicate turiştilor străini care vor să viziteze România. „Este important să le vorbim despre România la ei acasă, să îi invităm să ne cunoască în limba lor şi să le câştigăm încrederea”, spune Cristian Turc.

    Citiţi aici toată povestea 

  • Incoming, incoming, vin nordicii

    „Am plecat din ţară în 2003, către Marea Britanie, cu un contract de trei luni pentru studenţi. Planul iniţial era să stau trei luni, însă am rămas opt ani, iar în 2011 m-am mutat în Norvegia, unde în 2013 am înfiinţat agenţia VisitRomania.No”, povesteşte antreprenorul. Deşi a fost fondată acum cinci ani, agenţia şi-a început activitatea doi ani mai târziu. Înainte să pornească agenţia de turism, Cristian Turc a aranjat o perioadă excursii în România pentru colegi şi prieteni norvegieni, din dorinţa de a le arăta ţara sa, după cum spune chiar el. Atunci şi-a dat seama că există un potenţial grozav de ambele părţi. Nu erau informaţii despre România în norvegiană, iar pachetele de vacanţă făcute pe România erau practic inexistente.

    „Proiectul s-a dezvoltat rapid. Suntem lideri pe piaţă pentru vacanţele ofertate pe România. Ne-am extins în februarie anul trecut cu câte o reprezentanţă în Suedia şi una în Danemarca, iar în 2019 mai deschidem încă două reprezentanţe în Europa de Vest şi una în Europa de Est.” Toate vor fi dedicate turiştilor străini care vor să viziteze România. „Este important să le vorbim despre România la ei acasă, să îi invităm să ne cunoască în limba lor şi să le câştigăm încrederea”, spune Cristian Turc.

    Antreprenorul este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice, iar când a pornit la drum nu avea experienţă în domeniul turismului. Recunoaşte că a făcut nenumărate greşeli pe parcurs, dar crede că dacă faci ceva cu drag, la un moment dat trebuie să iasă bine. „Cred că atunci când munceşti mult, îţi ies în cale şi oamenii potriviţi. Datorez enorm câtorva profesionişti din România. Chiar dacă eu încercam marea cu degetul, au zis: «Hai să vedem ce vrei tu să faci de fapt».”

    Cristian Turc mai spune că este important să existe un echilibru în ceea ce priveşte promovarea României. Mai exact, nu trebuie să vorbeşti de rău România, dar nu trebuie nici să ascunzi multele lucruri la care s-ar mai putea lucra pe plan local. „România este o ţară a contrastelor, cu bune şi rele, cu săraci şi bogaţi, cu zone frumoase şi zone sărace. Dar avem lucruri unice, avem autenticitatea locurilor şi avem oamenii de ajutor, deschişi şi calzi.” Şi mai sunt şi mulţi profesionişti în turism, începând de la managerii de hoteluri care gândesc win-win, la ghizii profesionişti, şoferii punctuali şi amabili, explică el.

    „Nu am fi putut avea rezultatele de până acum fără contribuţia celor din ţară. Ei au în primul rând meritul că vacanţa turistului a fost foarte reuşită. Să vă dau un exemplu.” Agenţia VisitRomania.No a organizat un tur de călărie prin satele transilvănene, tur care a fost ales anul trecut în top 10 cele mai originale şi frumoase tururi din lume vândute în Norvegia. „Am bătut tururi făcute de profesionişti de la agenţii mari în jungla braziliană sau în Sri Lanka, de exemplu.” Juriul a fost format din cei mai cunoscuţi jurnalişti şi oameni de turism din Norvegia, explică el.

    „Rezultatul a fost aşa de bun în primul rând datorită celor de acasă, care i-au preluat pe turişti şi şi-au făcut munca bine.” Tururile organizate de VisitRomania.No sunt variate atât ca durată, cât şi ca destinaţie. Ele pot fi city breakuri de câteva zile la Braşov, tururi foto în Maramureş sau Delta Dunării sau vacanţe ce combină Bucureştiul cu litoralul românesc, spre exemplu. Există şi tururi mai complexe, care pot dura şi două săptămâni şi care le permit vizitatorilor să vadă mai multe dintre destinaţiile de top din România.

    „Eu customizez tururile în funcţie de preferinţele turistului şi le pun în aplicare împreună cu ghizii locali, cu care colaborăm regulat. Luăm în considerare şi părerile lor pentru circuite şi lucrăm strâns cu toţi cei implicaţi.” Turismul în 2018 a fost despre experienţe, crede antreprenorul. „Am trecut de etapa tururilor clasice în care turistul face poze la obiectiv şi apoi pleacă mai departe. Se cere mai mult acum.”

    Cifra de afaceri a agenţiei este estimată în acest an la 250.000 de euro, potrivit lui Cristian Turc. „Nu este o sumă mare dacă o comparăm cu rezultatele agenţiilor de turism de top. Suntem o agenţie de nişă cu ambiţii mari.” Antreprenorul spune că anul trecut s-a investit în upgrade-ul site-urilor, în infotripuri, târguri de turism şi seri culturale. „Şi au dat rezultate. Astfel de investiţii se văd, de obicei, cel mai devreme anul următor. Am continuat şi în 2018 să investim cea mai mare parte a profitului în promovare.”

    Agenţia a pornit la drum în 2015 (primii doi ani nu a avut activitate) cu patru clienţi şi a ajuns în 2018 la peste 800 de oameni, iar pentru anul următor antreprenorul estimează o creştere de 300%. Din total, cei mai mulţi sunt norvegieni, însă acest lucru poate fi explicat de faptul că agenţia a fost fondată acum mai mulţi ani pe această piaţă şi abia recent în Suedia şi Danemarca. Dintre turiştii care au vizitat în 2017 România prin agenţia lui Cristian Turc, 80% au fost norvegieni, restul danezi şi suedezi.

    „Sunt deja weekenduri în care nu o să mai avem capacitate să primim cereri. Şi în ceea ce priveşte septembrie 2019, pe Bucureşti suntem deja la limita capacităţii.” Despre turişti, Cristian Turc spune că vin cu aşteptări mici, iar odată ajunşi la destinaţie sunt plăcut surprinşi. De aceea, el este încrezător că în cinci ani Bucureştiul va fi în top cinci destinaţii de tip city break, iar România va deveni o destinaţie tot mai interesantă pentru nordici. El dă exemplul oraşului Budapesta, care a pornit de jos acum câţiva ani, iar astăzi există două curse zilnice directe operate de compania aeriană Norwegian.

    „Apariţia Blue Air pe piaţa de aici ne-a dat un impuls extraordinar”, spune antreprenorul, care a făcut parteneriate cu compania aeriană pentru diverse programe pe care le-a organizat în România. În afară de compania românească Blue Air, şi operatorul low-cost WizzAir are zboruri directe către Oslo. Ultima dată Cristian Turc a venit acasă în luna septembrie a acestui an la un seminar de matchmaking organizat de Innovation Norway la Bucureşti. „De când am plecat de acasă, în 2003, s-a schimbat în primul rând percepţia oamenilor faţă de drepturile lor. Văd acum în tineretul care este în ţară multă forţă şi creativitate. Sunt tineri curajoşi, perseverenţi şi puternici.” El, la rândul său, atunci când a plecat, spune că a făcut-o dornic să aibă experienţe noi, să cunoască lumea şi să înveţe de la alţii. Nu se vede însă întorcându-se în ţară.

    „Celor doi copii le este mai bine aici. Mă gândesc la sistemul de sănătate în primul rând. Şi apoi la faptul că pot să facă ceea ce le place şi să trăiască din asta în viitor.” Deşi nu locuieşte în ţară, este în permanenţă conectat la România prin ceea ce face. Mai mult, vine des acasă. „Când spun acasă spun Blaj, România. Aşa o să fie pentru mine mereu.” Cel mai dor îi e de părinţi, de prieteni, de oraşul natal. Despre Blaj spune că este un oraş cochet, micuţ, unde toată lumea se cunoaşte cu toată lumea. „Este genul de oraş unde îţi cumpără vecinii ce ai nevoie dacă eşti răcit şi nu poţi ieşi din casă.” La polul opus, cel mai puţin dor îi e de birocraţie şi de sentimentul că eşti la mâna funcţionarului care poate să îţi complice ziua fără rost.

    „Nu cred că aş reuşi să fiu antreprenor acasă. Am tot respectul pentru antreprenorii din România, care se luptă zilnic cu birocraţia, instabilitatea legislativă, criza forţei de muncă, desele schimbări şi multe altele. Nu pot să mă gândesc unde ar fi multe dintre firmele româneşti cu un cadru stabil şi care i-ar sprijini şi ajuta, în loc să le vâneze erorile.”


    Trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România.

    O să mă refer aici la trei lucruri pe care le observ în societate, în relaţiile interumane. Nu cred că are rost să mai repet şi eu că infrastructura sau sănătatea au nevoie de îmbunătăţiri. 
    În primul rând aş menţiona incluziunea. În toate formele ei. Se poate mai bine.

    Mai cred că trebuie să ascultăm când altul vorbeşte. Să nu mai întrerupem. În general e o problemă. Nici măcar nu mai putem să ne scuzăm că suntem latini şi de aceea facem aşa. Şi cu asta trebuie început la nivelul vieţii de zi cu zi, atunci când stai cu prietenii la o bere.

    În al treilea rând, e nevoie de mai multă discreţie, mai ales atunci când în discuţii e vorba despre o a treia persoană.

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?

    Traficul în România este infernal. E trist că se pierd ore preţioase stând în trafic – ore de lângă familie sau ore în care se puteau face lucruri folositoare. Am locuit în Londra şi ştiu cum e traficul. Dar când vezi totuşi că se caută soluţii, că se investeşte, că cineva se gândeşte la tine, care eşti conducător auto, este totuşi mai suportabil. La noi (în România – n.red.) e dublu de trist când ştii că birocraţia, corupţia şi relele intenţii sunt cele care blochează dezvoltarea. 

    În Oslo nu simt traficul. E un oraş cu o infrastructură bună, în care oamenii sunt încurajaţi să folosească transportul în comun. Care funcţionează foarte bine.

    Cafeaua şi scena culinară sunt după părerea mea, superioare în România şi mai ales în Bucureşti dacă e să comparăm cu Oslo. Şi asta tocmai datorită creativităţii şi originalităţii de care dăm dovadă. Uitaţi-vă câte restaurante noi şi bune s-au deschis în ultimul timp. Câte wine baruri au apărut în Bucureşti şi ce cafenele s-au deschis. Am organizat un infotrip în septembrie pentru un cunoscut jurnalist de călătorii de aici şi prima lui postare pe Instagram a fost: „Auf wiedersehen Berlin – there’s a new hipster king in town” („Adio, Berlin, e un alt oraş hipsteresc care te depăşeşte” – trad.). Cred că viitorul o să fie bun, chiar dacă acum sunt nori negri deasupra ţării, cum bine zic versurile cântecului. Avem oameni care să facă viitorul ăsta bun.

    Ce presupune jobul actual şi cum arată o zi obişnuită?

    Jobul meu presupune să conving nişte oameni sceptici în ceea ce priveşte România că ţara noastră merită explorată. Am fost atent la cultura nordicilor şi acest lucru a ajutat în vânzări. România nu are un brand de ţară bun, dar împreună cu mulţi alţii stabiliţi aici o să schimbăm acest lucru. Fiecare prin ceea ce face el. Sunt români profesori, doctori, artişti, firme serioase româneşti în multe domenii, şi lista e lungă. Noi toţi, împreună, arătăm că România nu e mai prejos ca alte ţări. Şi facem acest lucru respectând şi cultura în care am ales să trăim. Ziua se împarte în două: petrec cât se poate de mult timp cu copiii, dar şi multe ore – până noaptea târziu – în agenţie. Nu lucrăm doar la organizarea vacanţelor pentru nordici. Facem infotripuri de promovare, actualizăm frecvent blogul în norvegiană cu sute de articole folositoare celor care vor să călătorească pe cont propriu, facem zeci de prezentări despre România în fiecare an.

    Pe de altă parte, e timpul cu copiii cel pe care îl prioritizez. Pe uşa de intrare la grădiniţele de aici este un afiş care spune: „Pune telefonul pe silent. Acum intri în cea mai importantă întâlnire a zilei”. Pe cât se poate, încerc să fiu prezent în viaţa lor. Când ai businessul tău, trebuie să fii tot timpul conectat la el, dar până acum am reuşit să mă împart bine şi să găsesc soluţii de compromis.

  • BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: De ce a deschis o antreprenoare de origine americană un business la Râşnov?

    Maggie Marina s-a mutat în România în urmă cu 12 ani, după ce l-a întâlnit în Chicago pe soţul ei, de origine român. Cum a ajuns să construiască la Râşnov o fermă în stil american, cu venituri anuale de 600.000 de euro şi care sunt planurile ei în continuare, aflaţi astăzi, într-o nouă ediţie a emisiunii Smart Business.
     
    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.
  • BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: Horaţiu Ţepeş, Bilka Steel – „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    După un prim deceniu de creşteri record, până la venituri de aproximativ 400 de milioane de lei, antreprenorul Horaţiu Ţepeş are bine conturate planurile şi pentru următorii 10 ani ai Bilka, un business pe care vrea să-l transmită peste generaţii.

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    Citeşte aici interviul integral acordat de Horaţiu Ţepeş Business MAGAZIN