BusinessMagazin

Tag: Pfizer

  • Trump atacă compania Pfizer că a reţinut intenţionat anunţul despre progresul vaccinului

    Donald Trump îi atacă pe cei de la Pfizer care au spus că nu au luat niciun ban de la guvern pentru dezvoltarea vaccinului împotriva coronavirus. Acesta a declarat că gigantul farmaceutic a denaturat un acord pe care l-a încheiat cu guvernul SUA. Trump a promis ca vaccinul va fi disponibil pentru toată ţara, în aprilie.

    „Investiţia noastră va face posibil ca vaccinul să fie furnizat gratuit de Pfizer. Pfizer a spus că nu face parte din Warp Speed, dar s-a dovedit a fi o denaturare nefericită. Acestea fac parte din motivele pentru care le-am dat cei 1,95 miliarde de dolari. Şi a fost o greşeală nefericită pe care au făcut-o când au spus”, a afirmat Donald Trump.

    Trump a afirmat că Pfizer a reţinut intenţionat anunţul despre progresul vaccinului după ziua alegerilor. A fost prima remarcă publică a preşedintelui de la înfrângerea sa de către preşedintele ales Joe Biden.

    „În iulie, administraţia mea a ajuns la un acord cu Pfizer pentru a furniza 1,95 miliarde de dolari pentru a sprijini producţia în masă şi distribuţia a 100 de milioane de doze, cu opţiunea de a cumpăra un total de 600 de milioane de doze la scurt timp după aceea”, a menţionat preşedintele în execiţiu.

    Trump a vorbit la Casa Albă despre eforturile administraţiei sale de a aborda pandemia, pe măsură ce cazurile cresc în Statele Unite.

    Sâmbătă s-a înregistrat un număr record de infectări: 160.000 de cazuri.

    „Vom lucra pentru a asigura o autorizaţie de utilizare de urgenţă, care ar trebui să scadă extrem de curând. Şi administraţia mea va coordona distribuirea vaccinului şi va fi aprobat. Cred, din nou, că va fi aprobat foarte, foarte repede, noi speram.”, a mai spus Trump.

  • Pfizer a anunţat că a descoperit un vaccin împotriva coronavirus. Dar câte ţări pot să facă investiţiile necesare pentru a manipula vaccinul la temperaturi extrem de scăzute?

    ♦ Lumea aflată în curs de dezvoltare se află de asemenea în faţa unei dileme: să suporte costurile ridicate legate de utilizarea vaccinului Pfizer sau să aştepte un vaccin mai convenţional ce poate fi livrat prin intermediul reţelelor de sănătate existente deja.

    Cei care vor încerca să livreze vaccinul experimental al Pfizer după ce acesta a dat rezultate preliminare „extraordinare“ vor avea în faţă provocări uriaşe de ordin logistic. Ţările vor fi nevoite să construiască de la zero reţele de producţie, depozi­tare şi transport la temperaturi extrem de scăzute necesare pentru susţinerea vaccinului. Investiţiile masive şi coordo­na­rea necesară fac aproape ca numai ţările bogate să aibă acce­sul garantat, şi apoi probabil numai pentru populaţiile lor urbane.

    După anunţul privitor la datele preliminare pozitive pri­vind vaccinul, unele guverne s-au grăbit să finalizeze comenzi şi să înceapă negocieri cu Pfizer şi BioNTech. Uniunea Eu­ro­peană a confirmat o comandă de până la 300 mil. do­ze, în timp ce Filipine, Singapore şi Brazil au anunţat că sunt în discuţii.

    Euforia iniţială generată de anunţul privind succesul vaccinului este acum diluată de realizarea că niciun vaccin utilizat în prezent nu a mai fost realizat pe baza tehnologiei folosită în cazul vaccinului Pfizer, scrie Bloomberg.

    „Producţia vaccinului este costisitoare, componenta sa instabilă, acesta are un termen de valabilitate redus şi este necesar un transport la temperaturi extrem de scăzute“, arată Ding Sheng, director la Global Health Drug Discovery Institute din Beijing.

    Costurile ridicate implicate de folosirea vaccinului Pfizer vor spori probabil temerile că ţările cele mai bogate vor avea mai întâi accest la cele mai bune vaccinuri, în pofida programului Covax al OMS ce ţinteşte atragerea de 18 mld $ pentru achiziţia de vaccinuri pentru ţările mai sărace.

    Lumea aflată în curs de dezvoltare se află de asemenea în faţa unei dileme: să suporte costurile ridicate legate de utilizarea vaccinului Pfizer sau să aştepte un vaccin mai convenţional ce poate fi livrat prin intermediul reţelelor de sănătate existente deja.

    Shing spune că ar alege a doua variantă.

    Chiar şi pentru ţările bogate care au pre-comandat doze, printre care Japonia, SUA şi UK, livrarea vaccinului Pfizer va implica probleme considerabile legate de transport, electricitate, şi altele.

    Se spune că succesul are mulţi autori, iar datele încurajatoare anunţate cu privire la vaccinul Pfizer i-a făcut pe mulţi din Washington să se grăbească să-şi atribuie meritul. Vicepreşedintele Mike Pence s-a numărat printre oficialii administraţiei Trump care au declarat că susţinerea venită din partea programului guvernamentale Operation Warp Speed a ajutat la accelerarea dezvoltării vaccinului.

    Adevărul este că Pfizer nu a primit niciun fel de finanţare din partea programului respectiv. Dar compania parteneră, BioNTech, a primit bani. De la guvernul german. Berlinul a acordat companiei germane 445 milioane de dolari în cadrul unui acord încheiat în septembrie pentru accelerarea vaccinului.

    Ce a făcut America în schimb a fost să se angajeze să cumpere sute de milioane de vaccinuri în avans pentru a se asigura că americanii sunt printre primii care vor fi vaccinaţi în cazul obţinerii aprobării FDA.

     

  • Cât valorează vaccinul care ar pune capăt pandemiei

    Producătorul american de medicamente Pfizer şi firma germană de biotehnologie BioNTech pot câştiga 13 miliarde de dolari în urma vânzărilor de anul viitor, care ar fi împărţite între cele două companii, conform analiştilor din cadrul băncii de investiţii Morgan Stanley.

    Jumătatea grupului Pfizer ar depăşi cel mai bine vândut produs al companiei, un vaccin pentru pneumonie care a generat anul trecut 5,8 miliarde de dolari din vânzări. Grupul american a declarat că va furniza 100 de milioane de doze în SUA, cu un preţ de 39 de dolari pentru două doze, scrie The Guardian.

    Uniunea Europeană a rezervat deja 200 de milioane de doze, iar Marea Britanie a comandat până acum 40 de milioane de doze.

    În timp ce alte companii au anunţat că nu vor profita de pe urma vaccinului anti-COVID-19, Pfizer a abordat o mişcare diferită. Producătorul a refuzat fondurile de cercetare ale guvernului Statelor Unite sub actualul program de vaccinare – Operation Warp Speed – şi a folosit 2 miliarde de dolari din propriile fonduri pentru a dezvolta un vaccin de imunizare cu BioNTech.

    Însă firma de biotehnologie a primit 375 de milioane de euro din partea guvernului german şi un împrumut de 100 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii. Prin comparaţie cu Pfizer, care a raportat venituri de 52 de miliarde de dolari anul trecut, BioNTech a înregistrat în 2019 doar 109 milioane de euro.

     

  • Cine este cuplul din spatele gigantului german BioNTech, care a dezvoltat împreună cu americanii de la Pfizer un vaccin anit-COVID. Valoarea companiei a urcat de la 4 mld. dolari la $25 de mld.

    Ultimele rezultate ale vaccinului dezvoltat de BioNTech şi firma americană Pfizer reprezintă un succes nebănuit pentru cuplul din spatele firmei germane de biotehnologie, scrie Reuters.

    Pfizer a declarat luni că vaccinul oferă o eficienţă de 90% în rândul persoanelor care nu au fost infectate până acum cu virusul SARS-CoV-2, companiile caracterizând anunţul drept „o zi grozavă pentru ştiinţă şi umanitate”.

    Ugur Şahin, directorul general din cadrul BioNTech în vârstă de 55 de ani, este fiul unui emigrant turc care a lucrat în cadrul fabricii Ford din Köln, devenind în ultimii ani unul dintre cei mai bogaţii 100 de oameni din Germania, împreună cu soţia sa – Oezlem Tuereci.

    Valoarea de piaţă a BioNTech, companie fondată de cei doi în 2008, a crescut de la 4,6 miliarde de dolari anul trecut la 25 de miliarde în prezent, firma urmând să joace un rol extrem de important în combaterea coronavirusului.

    Şahin a lucrat în cadrul mai multor spitale din Köln şi Homburg, unde avea să o întâlnească pe Tuereci în primii ani ai carierei sale academice. Tuereci, fiica unui doctor turc care a emigrat în Germania, a declarat că până şi în ziua nunţii şi-au făcut timp pentru a-şi continua munca din laborator.

    Viaţa de antreprenori a început în 2001 când au lansat Ganymed Pharmaceuticals, firmă creată pentru a dezvolta anticorpi de combatere a cancerului. Ulterior, rundele de finanţare au venit din partea firmei MIG AG şi omului de afaceri Andreas Struengmann, care le-a vândut divizia de medicamente Hexal către gigantul elveţian Novartis în 2006.

    Doi ani mai târziu, cuplul fonda deja BioNTech, companie care a angajat în ianuarie 2020 peste 500 de oameni în ideea de a lucra asupra unui vaccin de combatere a virusului SARS-CoV-2, încheind parteneriate cu Pfizer şi grupul farmaceutic chinez Fosun în luna martie.

    Acţiunile BioNTech au crescut astăzi cu 13,91%, în timp ce capitalizarea bursieră a ajuns la 25,07 de miliarde de dolari.

    Şahin a declarat pentru Reuters că vaccinul oferă o „rată extraordinară de succes” şi, în ciuda faptului că „nu este o declaraţie uşoară din punct de vedere ştiinţific, vaccinul reprezenta încă de la început o posibilitate”.

    Ştirea vine pe măsură ce companiile farmaceutice şi centrele de cercetare se întrec să creeze un vaccin sigur şi eficient în ideea de a combate pandemia de coronavirus, care a curmat până acum 1,25 de milioane de vieţi la nivel mondial.

    Oamenii de ştiinţă speră să dezvolte un vaccin eficient în proporţie de 75%, în timp ce principalul epidemiolog al Casei Albe, Dr. Anthony Fauci, a declarat că ar accepta şi un vaccin cu o eficacitate de circa 50-60%.

    Rezultatele se bazează pe o analiză în care au fost conformaţi cu coronavirus 94 de persoane dintr-un total de 43.538 de participanţi. Pfizer şi gigantul german BioNTech au declarat că rata de eficienţă depăşeşte pragul de 90% la şapte zile după administrarea celei de-a doua doze, ceea ce înseamnă că nivelul de protecţie este atins la 28 de zile de la prima vaccinare.

    Rezultatele nu sunt finale, dar – cel mai probabil – companiile vor depune o cerere de autorizare către Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) în a treia săptămână a lunii noiembrie. Potrivit ultimelor estimări, Pfizer şi BioNTech vor produce 50 de milioane de doze în 2020 şi până la 1,3 miliarde de doze în 2021, însă companiile se vor confrunta cu o serie de probleme logistice, având în vedere distanţele şi condiţiile de transport.

     

  • Veşti bune. Vaccinul anti-COVID dezvoltat de Pfizer este eficient în 90% din cazuri

    Pfizer Inc a anunţat luni că vaccinul său experimental împotriva COVID-19 are o eficienţă de peste 90%, o victorie majoră în lupta împotriva unei pandemii care a ucis peste un milion de oameni şi a afectat economia lumii, relatează Reuters. 

    Pfizer şi partenerul german BioNTech SE sunt primii producători de medicamente care anunţă un succes dintr-un studiu clinic la scară largă al unui vaccin coronavirus. Companiile au declarat că nu au găsit până acum probleme serioase de securitate şi se aşteaptă să solicite autorizaţia SUA luna aceasta pentru utilizarea de urgenţă a vaccinului.

    Dacă vaccinul este autorizat, numărul de doze va fi iniţial limitat şi rămân multe întrebări, inclusiv pentru cât timp va oferi protecţie.

    Cu toate acestea, anunţul oferă speranţă că şi alte vaccinuri COVID-19 în curs de dezvoltare se pot dovedi eficiente.

    Pfizer va solicita o autorizaţie din partea autorităţilor americane pentru utilizarea de urgenţă a vaccinului pentru persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 85 de ani. Pentru a face acest lucru, va avea nevoie de două luni de date privind securitatea de la aproximativ jumătate din cei 44.000 de participanţi la studiu.

    Acţiunile Pfizer au crescut cu 6% mai mari în New York, în timp ce acţiunile BioNTech au crescut cu 18%.

    Şi acţiunile altor dezvoltatori de vaccinuri COVID-19 care se află în etapa finală a testării au reacţionat, de asemenea, cu AstraZeneca în creştere cu 0,5% în Londra, în timp ce Johnson & Johnson a câştigat 2,6% iar Moderna a scăzut cu 1,8% înaintea deschiderii pieţei americane.

    Pfizer şi BioNTech au un contract în valoare de 1,95 miliarde de dolari cu guvernul SUA pentru livrarea a 100 de milioane de doze de vaccin începând din acest an. De asemenea, companiile au ajuns la acorduri de aprovizionare cu Uniunea Europeană, Regatul Unit, Canada şi Japonia.

    Pentru a economisi timp, companiile au început să producă vaccinul înainte de a şti dacă va fi eficient. Acum se aşteaptă să producă până la 50 de milioane de doze, suficient pentru a proteja 25 de milioane de oameni în acest an.

    Pfizer a declarat că se aşteaptă să producă până la 1,3 miliarde de doze de vaccin în 2021.

  • Pfizer a identificat o serie de compuşi care pot inhiba coronavirusul

    Producătorul de medicamente Pfizer a anunţat că a identificat o serie de compuşi antivirali pe care îi are în dezvoltare, care au potenţialul de a inhiba coronavirusurile şi că îi analizează, împreună cu o terţă parte, anunţă Reuters.

    Compania a spus că speră să obţină rezultatele până la sfârşitul lunii martie, iar dacă oricare dintre compuşi va avea succes, speră să înceapă testarea lor până la sfârşitul anului.

    Mikael Dolsten, directorul ştiinţific al companiei, a fost unul dintre executivii din industria farmaceutică care s-au întâlnit luni cu preşedintele american Donal Trump, la Casa Albă.

  • Schimbări majore la conducerea Pfizer: Ian Read părăseşte poziţia de CEO pentru cea de preşedinte executiv şi va fi înlocuit de actualul director operaţional, Albert Bourla

    Ian Read, CEO-ul Pfizer, va părăsi poziţia de CEO începând cu data de 1 ianuarie 2019 pentru a deveni preşedinte executiv. Actualul COO al companiei, Dr. Albert Bourla, va prelua conducerea companiei, potrivit Fortune.

    În cadrul unei declaraţii de presă, Read a anunţat că „acum este momentul potrivit pentru o schimbare la nivelul conducerii” companiei. Acesta a lăudat experienţa lui Bourla şi a spus că este persoana potrivită pentru „a livra următorul stagiu de creştere” pentru Pfizer.

    Read este CEO-ul companiei încă din 2010. În ultimii opt ani, acesta a adus acţionarilor peste 120 de miliarde de dolari şi a crescut dividendul pe acţiuni de la 80 de cenţi în 2010 la 1,36 de dolari în prezent. Acesta este respectat printre acţionarii Pfizer pentru creşterea pe care a adus-o companiei.

    Bourla lucrează în cadrul Pfizer de 25 de ani şi a condus divizia de Innovative Health. Compania transmite că Bourla a crescut grupul către „venituri record” de 31,4 miliarde de dolari şi a construit o divizie de Pieţe Emergente în cadrul Innovative Health, care a adus companiei venituri de 4,4 miliarde de dolari doar anul trecut.

    În plus, Albert Bourla a condus divizia Pfizer de vacinuri, oncologie şi produse de îngrijire.

     

     

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.