Tag: Pfizer

  • Pfizer a identificat o serie de compuşi care pot inhiba coronavirusul

    Producătorul de medicamente Pfizer a anunţat că a identificat o serie de compuşi antivirali pe care îi are în dezvoltare, care au potenţialul de a inhiba coronavirusurile şi că îi analizează, împreună cu o terţă parte, anunţă Reuters.

    Compania a spus că speră să obţină rezultatele până la sfârşitul lunii martie, iar dacă oricare dintre compuşi va avea succes, speră să înceapă testarea lor până la sfârşitul anului.

    Mikael Dolsten, directorul ştiinţific al companiei, a fost unul dintre executivii din industria farmaceutică care s-au întâlnit luni cu preşedintele american Donal Trump, la Casa Albă.

  • Schimbări majore la conducerea Pfizer: Ian Read părăseşte poziţia de CEO pentru cea de preşedinte executiv şi va fi înlocuit de actualul director operaţional, Albert Bourla

    Ian Read, CEO-ul Pfizer, va părăsi poziţia de CEO începând cu data de 1 ianuarie 2019 pentru a deveni preşedinte executiv. Actualul COO al companiei, Dr. Albert Bourla, va prelua conducerea companiei, potrivit Fortune.

    În cadrul unei declaraţii de presă, Read a anunţat că „acum este momentul potrivit pentru o schimbare la nivelul conducerii” companiei. Acesta a lăudat experienţa lui Bourla şi a spus că este persoana potrivită pentru „a livra următorul stagiu de creştere” pentru Pfizer.

    Read este CEO-ul companiei încă din 2010. În ultimii opt ani, acesta a adus acţionarilor peste 120 de miliarde de dolari şi a crescut dividendul pe acţiuni de la 80 de cenţi în 2010 la 1,36 de dolari în prezent. Acesta este respectat printre acţionarii Pfizer pentru creşterea pe care a adus-o companiei.

    Bourla lucrează în cadrul Pfizer de 25 de ani şi a condus divizia de Innovative Health. Compania transmite că Bourla a crescut grupul către „venituri record” de 31,4 miliarde de dolari şi a construit o divizie de Pieţe Emergente în cadrul Innovative Health, care a adus companiei venituri de 4,4 miliarde de dolari doar anul trecut.

    În plus, Albert Bourla a condus divizia Pfizer de vacinuri, oncologie şi produse de îngrijire.

     

     

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.

  • A pornit o companie vânzând un singur produs. Astăzi, corporaţia generează venituri de peste 50 de miliarde de dolari

    Charles Pfizer (22 martie 1824 – 19 octombrie 1906) este fondatorul multinaţionalei americane din industria farmaceutică Pfizer, companie care a ajuns anul trecut la venituri de 51,5 miliarde de dolari şi 78.000 de angajaţi, potrivit raportului anual al corporaţiei.

    Antreprenorul s-a născut în Ludwigsburg, Germania, cu numele de Karl Pfizer şi a emigrat în America în anul 1848, când avea 23 de ani, schimbându-şi numele în Charles Pfizer. Un an mai târziu, a fondat compania Charles Pfizer & Company, în parteneriat cu vărul său, Charles Erhart, care emigrase împreună cu el în căutarea de noi oportunităţi. Cei doi au investit în afacere 2.500 de dolari, bani pe care Pfizer îi împrumutase de la tatăl său.

    Au pornit compania într-o clădire din cărămidă aflată în cartierul newyorkez Brooklyn, un spaţiu modest ce servea drept birou, laborator, fabrică şi depozit, şi au început să producă primul medicament. Acesta era o versiune îndulcită de santonină, un medicament contra viermilor intestinali, afecţiune comună în perioada aceea. De profesie chimist, Pfizer a preparat medicamentul, iar partenerul său de afaceri a aplicat aroma de migdală îndulcită.

    În 1857, Pfizer a deschis un birou în Manhattan, pe strada Beekman, în inima districtului destinat produselor chimice şi medicamentelor. (11 ani mai târziu, acest birou a fost mutat într-o clădire cu patru etaje de pe strada Maiden Lane, unde, în 1978, compania a instalat unul dintre primele telefoane din New York – n.r.). Charles Pfizer călătorea deseori în Europa, pentru a menţine contactele cu producătorii de materie primă necesară medicamentelor sale. Într-una dintre aceste călătorii a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Anna Hausch, cu care s-a căsătorit în 1859 şi cu care a avut cinci copii, dintre care doi au lucrat în cadrul companiei.

    Până în 1860, compania ajunsese să producă şi acid boric, Pfizer fiind primul producător important al acestuia şi al substanţelor derivate din acesta în SUA. Dezvoltarea a continuat şi în contextul Războiului de Secesiune (războiul dintre Nord şi Sud), când un tarif protector împotriva tartraţilor a permis companiei să înceapă producţia locală a acestora. Aceştia erau făcuţi din reziduurile încrustate rămase în butoaiele de vin. Acidul tartric avea un rol important în vindecarea soldaţilor răniţi şi îmbolnăviţi în luptă, prin urmare afacerea a devenit înfloritoare în perioada războiului.

    În afară de substanţele vândute în scopuri medicinale, Pfizer începuse să producă şi chimicale folosite în noua industrie a fotografiei. În perioada de după război, expansiunea a continuat: în 1880, cel mai important produs al lui Pfizer devenise acidul citric, folosit în prepararea sucurilor recent inventate, precum Coca-Cola şi Dr. Pepper. Produsele lor au căpătat rapid recunoaştere, un rol important în promovarea acestora avându-l şi vărul lui Pfizer. Se vorbea despre ”Calitatea Pfizer“, slogan care a fost folosit mai târziu în ambalarea medicamentelor produse de companie. În 1882, pe seama creşterii numărului de clienţi, cei doi s-au extins cu birouri şi depozite în afara New Yorkului, în Chicago, Illinois.

    În 1891, Erhart a murit, iar Pfizer a devenit unicul proprietar al afacerii. Înainte de a se retrage, Charles Pfizer a listat compania la bursă, cu acţiuni ce se vindeau cu preţul de 100 de dolari. S-a retras din afacere în 1900 şi a murit în 1906, după ce s-a accidentat căzând pe scările casei sale.

  • Cum au pierdut marile companii farmaceutice 24,6 miliarde de dolari în numai 20 de minute

    Companiile farmaceutice „sunt responsabile de crimă” a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, în timpul unei conferinţei de presă, făcând referire la taxarea excesivă a autorităţilor pentru medicamente. Apoi, după ce a menţionat preţurile medicamentelor şi inversiunile fiscale ale acestora, cele mai mari nouă companii farmaceutice în funcţie de capitalizarea bursieră (din S&P 500) au pierdut aproximativ 24,6 miliarde de dolari în doar 20 de minute.

    Mai exact, companiile respective sunt Johnson şi Johnson, Pfizer, Merck, Amgen, Abbvie, Bristol-Myers Squibb şi alţii, Galaad, Celgene şi Eli Lilly. Desigur, această pierdere este mică pentru companiile  „Big Pharma” în raport cu valoarea cumulată a capitalizării lor de piaţă, de 906,8 miliarde de dolari, pierderea reprezentnd un procent de circa 3%. 

    Concret, valoarea acţiunilor Celgene a scăzut cu 3,5% de miercuri după-amiază; Johnson & Johnson cu 1,61%; Bristol-Myers, în scădere cu 5,5%; Pfizer, în scădere cu 2,75%; Merck, până 1,67%; Amgen, în scadere cu 2,27%; Abbvie, în scădere cu 4,2%; Galaad, în scădere cu 2,3%;  Eli Lilly, în scădere cu 2,6%. Pentru cea mai mare parte dintre directorii companiilor farmaceutice câştigarea cursei prezidenţiale de către Trump a fost o uşurare. Asta pentru că Hillary Clinton a criticat puternic industria farma în timpul campaniei sale, angajându-se să scadă preţurile la medicamente. Aceştia sperau ca Trump să nu aibă aceeaşi strategie. 

  • Cum au pierdut marile companii farmaceutice 24,6 miliarde de dolari în numai 20 de minute

    Companiile farmaceutice „sunt responsabile de crimă” a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, în timpul unei conferinţei de presă, făcând referire la taxarea excesivă a autorităţilor pentru medicamente. Apoi, după ce a menţionat preţurile medicamentelor şi inversiunile fiscale ale acestora, cele mai mari nouă companii farmaceutice în funcţie de capitalizarea bursieră (din S&P 500) au pierdut aproximativ 24,6 miliarde de dolari în doar 20 de minute.

    Mai exact, companiile respective sunt Johnson şi Johnson, Pfizer, Merck, Amgen, Abbvie, Bristol-Myers Squibb şi alţii, Galaad, Celgene şi Eli Lilly. Desigur, această pierdere este mică pentru companiile  „Big Pharma” în raport cu valoarea cumulată a capitalizării lor de piaţă, de 906,8 miliarde de dolari, pierderea reprezentnd un procent de circa 3%. 

    Concret, valoarea acţiunilor Celgene a scăzut cu 3,5% de miercuri după-amiază; Johnson & Johnson cu 1,61%; Bristol-Myers, în scădere cu 5,5%; Pfizer, în scădere cu 2,75%; Merck, până 1,67%; Amgen, în scadere cu 2,27%; Abbvie, în scădere cu 4,2%; Galaad, în scădere cu 2,3%;  Eli Lilly, în scădere cu 2,6%. Pentru cea mai mare parte dintre directorii companiilor farmaceutice câştigarea cursei prezidenţiale de către Trump a fost o uşurare. Asta pentru că Hillary Clinton a criticat puternic industria farma în timpul campaniei sale, angajându-se să scadă preţurile la medicamente. Aceştia sperau ca Trump să nu aibă aceeaşi strategie. 

  • Pfizer România are un nou country manager

    Producătorul de medicamente Pfizer România a numit-o pe Mirela Iordan în funcţia de country manager, prima femeie care va conduce operaţiunile companiei în România.

    Mirela Iordan îl va înlocui de la 1 noiembrie pe Nolan Townsend, numit în funcţia de preşedinte al diviziei de boli rare pentru regiunea pieţelor dezvoltate.

    Noul manager al Pfizer România, companie care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 531 de milioane de lei, plasându-se în top cinci cei mai mari jucători din piaţă, are o experienţă de peste 20 de ani în industria farmaceutică românească, făcând parte din echipa Pfizer încă din 2001.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pfizer va cumpăra o parte din divizia de antibiotic a AstraZeneca pentru 1,5 mld. dolari

    Pfizer va cumpăra o parte din divizia de antibiotice a AstraZeneca, într-o tranzacţie de 1,575 miliarde de dolari (plus comisioane) într-o mişcare prin care gigantul american vrea să îşi crească gama de produse vândute, scrie Wall Street Journal.

    Conform termenilor tranzacţiei, Phfizer va plăti în avans 550 mil de dolari plus încă 175 de milioane de dolari în 2019. Apoi, în funcţie de progresul şi succesul comercial al medicamentelor, va plăti încă 850 de milioane de dolari plus comisioane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama a lovit dintr-un foc marile corporaţii care fentează fiscul american şi băncile care le ajută

    Ar fi trebuit să fie cea mai mare fuziune din istoria industriei farma. Însă nimeni nu avea nicio urmă de îndoială că în spatele afacerii de 160 de miliarde de dolari se ascundea intenţia Pfizer de a fenta fiscul american stabilindu-se acasă la Allergan, în Irlanda, unde taxele sunt mai mici.

    Coincidenţă sau nu, când investigaţia jurnalistică „Panama Papers“ începea să zguduie lumea arătând cum politicieni şi oameni de afaceri evită, ajutaţi de bănci şi avocaţi, să plătească taxe la ei în ţară folosindu-se de companii din paradisuri fiscale, preşedintele SUA Barack Obama anunţa o propunere de lege mortală pentru planu­rile Pfizer şi ale altor coloşi implicaţi în manevre de ocolire a fiscului american. Din cauza acestei legi nu­me grele de pe Wall Street precum Goldman Sachs, Morgan Stanley şi J.P. Morgan Chase pierd afaceri de sute de milioane de dolari.

    SUA au un impozit pe profit ridicat în raport cu standardele internaţionale, scrie The Guardian. Pentru a evita să plătească taxe de până la 39% (în Irlanda impozitul pe profit este de 12,5%), companiile ame­ricane au inventat o schemă denumită inversiune de impozit (tax inversion). 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro