BusinessMagazin

Tag: partide

  • Ahmed Davutoglu nu exclude nicio opţiune pentru formarea unei coaliţii de guvernare în Turcia

    Într-o intervenţie la postul public de televiziune TRT, Davutoglu, care este şi liderul AKP, a subliniat că posibilitatea desfăşurării de alegeri anticipate ar putea fi luată în calcul abia după epuizarea tuturor căilor de formare a unui nou guvern.

    Şeful Guvernului de la Ankara a precizat că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan nu este implicat în negocierile cu partidele de opoziţie, dar ar putea interveni în cazul unei eventuale crize.

    Formaţiunile de opoziţie din Turcia îl acuză pe şeful statului de amestec în activitatea AKP, deşi Constituţia îi interzice, prin prisma funcţiei, să întreprindă astfel de acţiuni.

    AKP va continua procesul de pace cu activiştii kurzi cât mai mult timp posibil, oricare ar fi finalul negocierilor privind formarea unei coaliţii guvernamentale, a afirmat Davutoglu.

    Unul din posibilii parteneri la guvernare ai AKP ar putea fi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP), care se opune unui dialog cu kurzii.

    Partidul islamo-conservator AKP a câştigat alegerile legislative desfăşurate duminică în Turcia, dar a pierdut, după 13 ani, majoritatea absolută în Parlament.

    AKP a obţinut 40,9% din voturi, adică 258 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, fiind urmat de Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) şi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP, dreapta), care au primit 25%, respectiv aproape 16% din sufragii, adică 132, respectiv 80 de mandate.

    De asemenea, partidul kurd HDP (Partidul Democratic al Poporului) a reuşit să treacă pragul de 10% din sufragii stabilit pentru accederea în Parlament, obţinând 13% din voturi şi 80 de mandate.

    În contextul impasului rezultat în urma alegerilor, Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Popular Republican (CHP), a pledat pentru organizarea de negocieri în vederea formării unei coaliţii, excluzând posibilitatea alegerilor anticipate.

    Guvernul Turciei a demisionat, marţi, conform procedurii aplicate după alegerile parlamentare.

    Recep Tayyip Erdogan a acceptat demisia formală a Guvernului, însă urmează să îi ceară actualului premier să formeze un alt cabinet guvernamental.

  • Iohannis îi invită pe liderii partidelor la discuţii pe tema Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării

    Invitaţia transmisă de preşedintele Klaus Iohannis liderilor partidelor şi formaţiunilor politice parlamentare este pentru luni, la ora 18.00, la Palatul Cotroceni.

    Potrivit unui anunţ transmis vineri de Administraţia Prezidenţială, preşedintele îi invită pe liderii politici la discuţii privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

    Departamentul Securităţii Naţionale al Administraţiei Prezidenţiale, condus la acea vreme de consilierul George Scutaru, iar în prezent de consilierul prezidenţial Ion Oprişor, a început, în luna februarie, procesul de consultări interinstituţionale pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Apărare, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o întâlnire cu deputaţii din comisia de apărare din Parlament.

    Preşedinţia preciza atunci că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi Legea 473/2004 privind planificarea Apărării, Strategia Naţională de Apărare a Ţării este principalul document care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional, alături de programul de guvernare în vigoare, iar documentul trebuie înaintat Parlamentului în termen de 6 luni de la învestirea în funcţie a Preşedintelui.

    Administraţia Prezidenţială a propus şi reprezentanţilor organizaţiilor nonguvernamentale să contribuie la elaborarea Strategiei cu recomandări privind planificarea apărării la nivel naţional, riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale.

  • Conservatorii, pe primul loc în scrutinul din Marea Britanie, fiind urmaţi de laburişti – exit-poll

    Partidul Conservator este creditat cu 316 locuri în Parlamentul de 650 de locuri, iar Partidul Laburist, condus de Ed Miliband, ar obţine 239 de locuri.

    Partidului Naţional Scoţian (SNP) se clasează pe locul al treilea, cu 58 locuri în Parlamentul britanic, urmat de Partidul Liberal-Democrat, cu 10 locuri.

    Plaid Cymru, partidul naţionalist din Ţara Galilor, ar urma să obţină patru mandate, iar Partidul Verde şi Partidul Independenţei Regatului Unit (Ukip) câte două.

    Conservatorii nu au reuşit să obţină majoritatea de 326 de locuri, însă, dacă acest rezultat va fi confirmat, David Cameron ar urma să efectueze un al doilea mandat la conducerea Guvernului britanic.

    Cele peste 50.000 de secţii de votare au fost deschise de la ora locală 7.00 (9.00, ora României) până ora locală 22.00 (24.00, ora României).

    Pentru cele 650 de mandate de la Westminster s-au înregistrat la vot aproximativ 50 de milioane de persoane.

    În cadrul alegerilor generale, englezii au mai fost invitaţi să aleagă peste 9.000 de consilieri locali, în cadrul a 279 de autorităţi locale.

    Rezultatele finale sunt aşteptate vineri după-amiaza.

  • Conservatorii, pe primul loc în scrutinul din Marea Britanie, fiind urmaţi de laburişti – exit-poll

    Partidul Conservator este creditat cu 316 locuri în Parlamentul de 650 de locuri, iar Partidul Laburist, condus de Ed Miliband, ar obţine 239 de locuri.

    Partidului Naţional Scoţian (SNP) se clasează pe locul al treilea, cu 58 locuri în Parlamentul britanic, urmat de Partidul Liberal-Democrat, cu 10 locuri.

    Plaid Cymru, partidul naţionalist din Ţara Galilor, ar urma să obţină patru mandate, iar Partidul Verde şi Partidul Independenţei Regatului Unit (Ukip) câte două.

    Conservatorii nu au reuşit să obţină majoritatea de 326 de locuri, însă, dacă acest rezultat va fi confirmat, David Cameron ar urma să efectueze un al doilea mandat la conducerea Guvernului britanic.

    Cele peste 50.000 de secţii de votare au fost deschise de la ora locală 7.00 (9.00, ora României) până ora locală 22.00 (24.00, ora României).

    Pentru cele 650 de mandate de la Westminster s-au înregistrat la vot aproximativ 50 de milioane de persoane.

    În cadrul alegerilor generale, englezii au mai fost invitaţi să aleagă peste 9.000 de consilieri locali, în cadrul a 279 de autorităţi locale.

    Rezultatele finale sunt aşteptate vineri după-amiaza.

  • Două partide de opoziţie din Rusia îşi unesc forţele împotriva lui Vladimir Putin

    Partidul înfiinţat de Nemţov va candida la alegeri împreună cu partidul unui alt activist din opoziţie, Aleksei Navalnîi, deşi preşedintele său a declarat că aceasta nu este o fuziune a celor două forţe politice. Ambele partide cer o platformă comună pentru a respinge minciunile, corupţia şi agresiunea şi pentru construirea unui stat democrat.

    Un al treilea partid mic se va alătura coaliţiei.

    Navalnîi şi alţi critici ai Kremlinului au fost urmăriţi în justiţie şi condamnaţi în baza unor acuzaţii pe care le denunţă ca fiind politice.

    Încercările anterioare ale grupărilor de opoziţie de a se uni au eşuat, acestea fiind de acord în puţine alte privinţe în afară de opoziţia faţă de Putin.

    Noua alianţă va începe prin a candida la alegerile regionale înaintea scrutinului parlamentar de anul viitor.

    În timp ce acest anunţ a fost făcut vineri, agenţia publică rusă a publicat un extract din confesiunea ucigaşului lui Nemţov, transmite BBC News Online. Autorităţile ruse au declarat că Zaur Dadaiev, un poliţist cecen arestat împreună cu patru presupuşi complici la câteva zile după crimă, şi-a mărturisit crima. Dar un membru al consiliului rus pentru drepturile omului care l-a vizitat pe Dadaiev în închisoare a declarat că există dovezi că poliţistul a fost torturat pentru a face această mărturisire.

    Dadaiev a declarat că nu există dovezi împotriva lui şi a făcut mărturisirea după ce a fost ameninţat cu moartea.

     

  • Fostul director al FMI Rodrigo Rato, arestat în cadrul unei anchete pentru spălare de bani

    Potrivit presei, Rodrigo Pato, în vârstă de 65 de ani, a folosit o lege a amnistiei pentru a repatria o parte din averea sa. Rato a răspuns că nu comentează “o afacere personală”.

    El era deja anchetat pentru diverse infracţiuni în domeniul comercial.

    Rodrigo Rato şi alţi 80 de oficiali spanioli sunt acuzaţi de infracţiune faţă de dreptul societăţilor pentru că au cheltuit în total 15 milioane de euro în discoteci, safari şi pentru obiecte de lux folosind carduri bancare oculte emise de Caja Madrid şi Bankia, sustrăgându-se astfel fiscului.

    Rodrigo Rato a condus FMI din 2004 până în 2007. Din 2009, el a devenit preşedinte al Caja Madrid, care a devenit Bankia în 2010, după fuziunea cu alte şase bănci de economii.

    Falimentul răsunător al băncii, în 2012, a determinat Spania să ceară ajutor Uniunii Europene pentru sectorul financiar. Mii de clienţi şi-au pierdut economiile, iar cariera lui Rodrigo Rato a intrat în declin.

  • Oprea: UNPR nu face înţelegeri pe sub masă, susţine Guvernul Ponta, dar şi pe preşedintele Iohannis

    Oprea a mulţumit PSD pentru corectitudinea partenriatului politic şi a dat asigurări de continuare a acestuia.

    “Sunt aici pentru a vă asigura că UNPR rămâne acelaşi partener devotat alianţei din care face parte. De fiecare dată ne-am respectat cuvântul dat, de fiecare dată ne-am demonstrat seriozitatea şi onestitatea, fiindcă am pus întotdeauna umărul la stabilitatea economică şi politică a acestei ţări. Vom face acelaşi lucru în continuare. De aceea, susţinem Executivul condus de Victor Ponta şi susţinem actuala majoritate parlamentară. Indiferent de speculaţii, UNPR rămâne fidel principiului stabilităţii (..) Mu facem jocuri de culise, nu facem înţelegeri pe sub masă şi, cel mai important, nu ne lăsăm partenerii la greu”, a declarat Oprea.

    Acesta a arătat că UNPR susţine interesul naţional şi, din aceste considerente, şi proiectele preşedintelui Iohannis, neputând ignora contextul regional de securitate şi nici rolul preşedintelui în acest domeniu.

    “Totodată, UNPR rămâne fidel interesul naţional, susţine orice demers în acest sens, indiferent de iniţiatorul acestuia. Prin urmare, aşa cum îl susţinem pe Victor Ponta la guvernare, la fel îl susţinem pe preşedintele Klaus Iohannis în prioecte majore de securitate naţională pe care şi le asumă în raport cu prevederile Constituţiei (…) Vom vota orice proiect de interes naţional, orice proiect pentru România, indiferent de formaţiunea politică care îl iniţiază”, a susţinut preşedintele UNPR.

    Oprea a mai spus că forţa construcţiei politice PSD-UNPR este dată şi de rezultate, iar, pentru aceste rezultate, ambele formaţiuni trebuie să se concentreze pe guvernare.

    “Oamneii aşteaptă mai multe locuri de muncă, aşteaptă mai multe investiţii în infrastructură, vor condiţii mai bune în spitale, rezultate mai clare în educaţie. Suntem la jumătatea drumului, dar nu am ajuns la destinaţie. Vă rog, vă cer, aşadar, să nu slăbim ritmul şi să nu ne lăsăm distraşi de competiţia politică. Să nu uităm că suntem la guvernare ca să guvernăm şi, cel mai important, să nu uităm că toţi acei oameni, milioane de oameni şi-au pus speranţele în noi. Merită să fie mândri de noi. Stimaţi colegi, România merită să fie mândri de noi!”, a încheiat Oprea.

  • Oprea: UNPR nu face înţelegeri pe sub masă, susţine Guvernul Ponta, dar şi pe preşedintele Iohannis

    Oprea a mulţumit PSD pentru corectitudinea partenriatului politic şi a dat asigurări de continuare a acestuia.

    “Sunt aici pentru a vă asigura că UNPR rămâne acelaşi partener devotat alianţei din care face parte. De fiecare dată ne-am respectat cuvântul dat, de fiecare dată ne-am demonstrat seriozitatea şi onestitatea, fiindcă am pus întotdeauna umărul la stabilitatea economică şi politică a acestei ţări. Vom face acelaşi lucru în continuare. De aceea, susţinem Executivul condus de Victor Ponta şi susţinem actuala majoritate parlamentară. Indiferent de speculaţii, UNPR rămâne fidel principiului stabilităţii (..) Mu facem jocuri de culise, nu facem înţelegeri pe sub masă şi, cel mai important, nu ne lăsăm partenerii la greu”, a declarat Oprea.

    Acesta a arătat că UNPR susţine interesul naţional şi, din aceste considerente, şi proiectele preşedintelui Iohannis, neputând ignora contextul regional de securitate şi nici rolul preşedintelui în acest domeniu.

    “Totodată, UNPR rămâne fidel interesul naţional, susţine orice demers în acest sens, indiferent de iniţiatorul acestuia. Prin urmare, aşa cum îl susţinem pe Victor Ponta la guvernare, la fel îl susţinem pe preşedintele Klaus Iohannis în prioecte majore de securitate naţională pe care şi le asumă în raport cu prevederile Constituţiei (…) Vom vota orice proiect de interes naţional, orice proiect pentru România, indiferent de formaţiunea politică care îl iniţiază”, a susţinut preşedintele UNPR.

    Oprea a mai spus că forţa construcţiei politice PSD-UNPR este dată şi de rezultate, iar, pentru aceste rezultate, ambele formaţiuni trebuie să se concentreze pe guvernare.

    “Oamneii aşteaptă mai multe locuri de muncă, aşteaptă mai multe investiţii în infrastructură, vor condiţii mai bune în spitale, rezultate mai clare în educaţie. Suntem la jumătatea drumului, dar nu am ajuns la destinaţie. Vă rog, vă cer, aşadar, să nu slăbim ritmul şi să nu ne lăsăm distraşi de competiţia politică. Să nu uităm că suntem la guvernare ca să guvernăm şi, cel mai important, să nu uităm că toţi acei oameni, milioane de oameni şi-au pus speranţele în noi. Merită să fie mândri de noi. Stimaţi colegi, România merită să fie mândri de noi!”, a încheiat Oprea.

  • Georgică Severin, la Consiliul PSD: Să vorbim fără frică de un impozit progresiv pe venitul global

    “Cred că trebuie să începem să vorbim, fără jenă şi fără frică, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, de un impozit progresiv pe venitul global, pentru că aceasta este o formă de impozit tipic de stânga şi pe care o regăsim în 23 de state europene”, a arătat Severin.

    El a mai pledat şi pentru susţinerea sindicatelor şi acordarea unei atenţii importante pensionarilor, ca politici definitorii pentru un partid de stânga.

  • Oponenţii lui Putin îşi iau măsuri de securitate: Ştim că a existat o listă de ţinte de tip Nemţov

    Potrivit publicaţiei britanice, oponenţii lui Putin adoptă aceste măsuri suplimentare de teamă, în urma asasinării lui Boris Nemţov pe 27 februarie în apropiere de Kremlin.

    Directorul postului liberal de radio Ecoul Moscovei, Aleksei Venediktov, unul dintre cei mai importanţi jurnalişti, a părăsit Rusia în cursul acestei săptămâni, împreună cu fiul său, către Israel, după ce a primit un pont potrivit căruia ar putea fi vizat.

    “Ştim că a existat o listă de ţinte”, a declarat Venediktov într-un interviu pentru ediţia de vineri a revistei Time.

    Potrivit unui articol publicat de ziarul de opoziţie Novaia Gazeta, numele lui Venediktov se află pe o “listă de execuţii” despre existenţa căreia oficiali de la Kremlin l-au informat pe preşedintele rus Vladimir Putin în urma asasinării lui Nemţov.

    Venediktov a părăsit Moscova cu o zi înainte ca Novaia Gazeta să publice articolul, iar în prezent s-ar afla la Paris, scrie The Telegraph.

    Meandrele anchetei cu privire la asasinarea lui Nemţov au alimentat îngrijorări, în Rusia, cu privire la posibilitatea comiterii unor noi asasinate, în cadrul unui adevărat război între clanuri din cadrul aparatului rus de securitate.

    Între alte nume de pe listă, în afară de cel al lui Nemţov s-ar mai afla cel al prezentatoarei de televiziune Ksenia Sobciak şi al fostului magnat Mihail Hodorkovski, care a ispăşit zece ani de închisoare înainte să fie graţiat, în 2013, şi să se mute în Europa.

    Sobciak, o jurnalistă renumită şi unul dintre liderii protestelor organizate în urma alegerilor din 2011 şi 2012, denunţate ca fraudate, este cunoscută în întreaga Rusie ca prezentatoare de televiziune. “Din nefericire, am fost nevoită să-mi sporesc aranjamentele de securitate. Acum trebuie să mă deplasez însoţită de gărzi de corp”, a declarat Sobciak vineri pentru site-ul Gazeta.ru.

    Purtătoarea de cuvânt din Rusia a lui Hodorkovski, care trăieşte în prezent în Elveţia, a postat miercuri o fotografie cu o jerbă funerară pe care afirmă că a găsit-o la uşa apartamentului ei din Moscova.