BusinessMagazin

Tag: partide

  • Ţara unde femeile sunt la putere tocmai a ales ca premier o tânără de doar 34 de ani care a fost declarată cel mai tânăr premier din istorie

    Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, a fost nominalizată de social-democraţii finlandezi să preia conducerea Guvernului de la Helsinki, devenind astfel cel mai tânăr premier din istoria Finlandei. Ea va conduce o majoritate parlamentară formată din cinci partide, toate având ca preşedinţi femei.
     
    Social-democraţii finlandezi au câştigat cel mai mare număr de voturi la alegerile legislative din cursul acestui şi conduc o coaliţie guvernamentală din care fac parte alte patru partide mai mici.
     
    Antti Rinne, predecesorul lui Marin, şi-a dat demisa la începutul lunii decembrie pe fondul disensiunilor din coaliţie în legătură cu grevă a angajaţilor Poştei din Finlanda.
     
    Sursă foto: Facebook

  • AEP anunţă că partidele au primit, în prima parte a lui noiembrie, subvenţii peste 21 milioane lei

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat, miercuri, că au fost virate în conturile partidelor politice, pentru prima decadă a lunii noiembrie, subvenţii în valoare totală de 21.051.600 de lei.

    Astfel, PSD a primit o subvenţie în valoare de 11.979.329 de lei , PNL a primit suma de 5.488.477 de lei, USR de 1.614.012, ALDE – 1.192.977 lei, iar PMP – 776.804, arată un comunicat AEP, remis miercuri MEDIAFAX.

    AEP mai transmite că subvenţia lunară de la bugetul de stat pentru Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), de 32.035 de lei, a fost suspendată prin decizia preşedintelui Autorităţii din 31 martie 2016 „şi va fi păstrată în sumă de mandat potrivit prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată”, se arată în comunicatul de presă.

  • Scandalul de la TAROM depune mărturie despre jaful general din companiile de stat, folosite de partide pentru sinecuri, furturi şi şantaj

    Scandalul de la Tarom subliniază a mia oară: companiile de stat româneşti sunt ţinute în viaţă nu pentru a face profit pentru stat şi pentru buget, nu ca să ofere statului controlul în punctele nodale ale economiei, cum cred unii, ci pentru potenţialul lor de stipendii pentru lacheii partidelor. Şi şantaj.

    Nu reiau povestea decât pe scurt. Ministrul transpoturilor, Răzvan Cuc, i-a cerut CEO-ului Tarom, Mădălina Mezei, să ţină la sol vreme de câteva ore vreo cinci avioane de pe rutele interne ale companiei, astfel încât parlamentarii din provincie să nu poată ajunge la timp la votul moţiunii de cenzură din 10 octombrie.

    Mezei spune că nu s-a conformat şi este  demisă, două zile mai târziu, de Consiliul de administraţie al TAROM, controlat de Răzvan Cuc. Povestea devenit publică abia după această demitere.

    Ministrul neagă: nu i-am cerut să ţină avioanele la sol. Dar admite că a cerut listele pasagerilor şi numele parlamentarilor ce urmau să fie îmbarcaţi. Iar Mezei i le-a dat. De ce? Astfel de date sunt transmise poliţiei, daca este cazul, poliţiei de frontieră, dacă este cazul, serviciilor secrete, dacă este cazul, dar in niciun caz unui ministru.

    PROTV a publicat un schimb de mesaje între CEO-ul TAROM şi ministrul transporturilor.

    Iată cum arată transcrierea acestor mesaje publicate de PROTV:

    (Răzvan Cuc, ministrul transporturilor)

    “Mai uitaţi-vă pe Satu Mare. Dacă a plecat vreunul.”

    (Mădălina Mezei, directorul TAROM)

    “Bună dimineaţa. Da, 1”

    (Răzvan Cuc, ministrul transporturilor)

    “Cine?”

    (Mădălina Mezei, directorul TAROM)

    “Petratchi”

    (Petrachi fiind un deputal al minorităţilor care semnase moţiunea de cenzură).

    Directorul TAROM împărţea, prin urmare, informaţii cu ministrul transporturilor, despre cine, unde, când se prezintă la o poartă de îmbarcare.

    Şi pentru că nu există poveste de succes fără acţiune petrecută la umbra nopţii, ministrul transporturilor (plin la acea vreme, nu demis) s-a dus acasă la Mezei, în ajunul moţiunii.

    Era cam pe la 21.00- 21.30, şi-a amintit ministrul Răzvan Cuc într-o conferinţă de presă. Dar, zice el: m-am dus ca să mă asigur că totul este în regulă cu parlamentarii opoziţiei care vin la moţiune.

    Era ca11 seara când a venit, îşi aminteşte fostul CEO al TAROM, care admite că apare într-o înregistrare video din crucea nopţii, de la întâlnirea mai sus amintită – înregistrare publicată de Ziua News.

    Iată ce spune ea, înt-un interviu la Digi TV: “Domnul ministru a venit să facă presiuni asupra mea, legat de discuţia cu întârzierea curselor pentru deputaţi. Cred că era aproape de 11 seara, miercuri (9 octombrie, cu o zi înainte de votul asupra moţiunii de cenzură – nota mea). Mi-a cerut să întârziem aeronavele mai mult de cinci ore”.

    Mezei spune că s-a întâlnit cu ministrul de resort în faţa casei sale.

    „Eu veneam de fratele meu. Discutasem cu el acest subiect monstruos şi am decis că este bine să-l anunţ,  ca să nu cumva să încerce ceva. Ministrul putea avea acces la oricine din companie.”

    Dar cine este acest frate al fostului director TAROM?

    Publicaţia de satiră Times New Roman “relata” în urmă cu puţină vreme că directorii din TAROM se plâng că nu mai pot să se culce cu secretarele, pentru că toate le sunt rude.

    Fratele fostului CEO al companiei aeriene este pilot al TAROM.

    La ananghie fiind, ministrul transporturilor a scos dovada inocenţei sale, pe care o ţinuse în sertar, ce mărturiseşte depre ticăloşia fostului director al TAROM: odată ajunsă în poziţie de decizie, abia acum trei luni, fostul CEO al TAROM i-a mărit salariul fratelui ei, printr-un act adiţional la contractul de muncă.

    “Nu i l-am mărit eu” – susţine Mezei, în interviul pentru Digi TV – eu mi-am declarat conflictul de interes public. Am delegat această atribuţie directorului comercial”.

    Cine este directorul comercial?

    ”Este vorba despre soţul meu”, admite Mezei.

    Adică doamna Mezei îi deleagă atribuţiile soţului ei, care soţ îi majorează substanţial salariul cumnatului lui, frate cu nevasta-sa, de la 1.800 de euro lunar, la 2.400 euro.

    TAROM a avut anul trecut pierderi de 130 de milioane de lei (27 mil. euro.)

    Mezei este al patrulea director al TAROM doar în acest an, companie cu pierderi cumulate (potrivita datelor Ministerului de Finanţe), în ultimii cinci ani (2014-2018) de 486 de milioane de lei, adică peste 100 de milioane de euro.

    Cum rezistă pe piaţă o astfel de companie?

    Rezistă, pentru că un domn ministru X, Cuc să- zicem acum, plăteşte pierderile din bugetul de stat, adică din banii din taxe şi impozite, care ar fi trebuit să meargă în altă parte.

    Ce-şi zice ministrul Cuc? Păi, dacă i-am dat post baban şi bani, ea ce livrează în schimb? Pai, am pus-o director la TAROM, de ce? Nu ca să livreze?

    Partidele la guvernare – cele care decid guvernul – s-a folosit de companiile de stat, atât cât mai reprezintă ele în economie (4-5%), pentru a-şi plăti lacheii de partid şi pentru a fura. Toţi lacheii primesc salarii de zeci de mii de euro în companii care pierd miliarde de euro. Îţi trebuie o singură aptitudine la stat: ştii cum să furi, ca să nu fii prins. Acesta este în esenţă proiectul <management privat la stat>.

    Fostul CEO al companiei aeriene de stat era, pe burtă, liniştită. Între primele decizii pe care le-a luat a fost să-i fie majorat salariul lu’ frac’su.

    Dar a venit prostul ăsta de la transporturi şi i-a stricat fengşuiul şi, destul de isteaţă, n-a vrut să intre la pârnaie pe mâna unui burtos.

  • Scandalul de la TAROM depune mărturie despre jaful general din companiile de stat, folosite de partide pentru sinecuri, furturi şi şantaj

    Scandalul de la Tarom subliniază a mia oară: companiile de stat româneşti sunt ţinute în viaţă nu pentru a face profit pentru stat şi pentru buget, nu ca să ofere statului controlul în punctele nodale ale economiei, cum cred unii, ci pentru potenţialul lor de stipendii pentru lacheii partidelor. Şi şantaj.

    Nu reiau povestea decât pe scurt. Ministrul transpoturilor, Răzvan Cuc, i-a cerut CEO-ului Tarom, Mădălina Mezei, să ţină la sol vreme de câteva ore vreo cinci avioane de pe rutele interne ale companiei, astfel încât parlamentarii din provincie să nu poată ajunge la timp la votul moţiunii de cenzură din 10 octombrie.

    Mezei spune că nu s-a conformat şi este  demisă, două zile mai târziu, de Consiliul de administraţie al TAROM, controlat de Răzvan Cuc. Povestea devenit publică abia după această demitere.

    Ministrul neagă: nu i-am cerut să ţină avioanele la sol. Dar admite că a cerut listele pasagerilor şi numele parlamentarilor ce urmau să fie îmbarcaţi. Iar Mezei i le-a dat. De ce? Astfel de date sunt transmise poliţiei, daca este cazul, poliţiei de frontieră, dacă este cazul, serviciilor secrete, dacă este cazul, dar in niciun caz unui ministru.

    PROTV a publicat un schimb de mesaje între CEO-ul TAROM şi ministrul transporturilor.

    Iată cum arată transcrierea acestor mesaje publicate de PROTV:

    (Răzvan Cuc, ministrul transporturilor)

    “Mai uitaţi-vă pe Satu Mare. Dacă a plecat vreunul.”

    (Mădălina Mezei, directorul TAROM)

    “Bună dimineaţa. Da, 1”

    (Răzvan Cuc, ministrul transporturilor)

    “Cine?”

    (Mădălina Mezei, directorul TAROM)

    “Petratchi”

    (Petrachi fiind un deputal al minorităţilor care semnase moţiunea de cenzură).

    Directorul TAROM împărţea, prin urmare, informaţii cu ministrul transporturilor, despre cine, unde, când se prezintă la o poartă de îmbarcare.

    Şi pentru că nu există poveste de succes fără acţiune petrecută la umbra nopţii, ministrul transporturilor (plin la acea vreme, nu demis) s-a dus acasă la Mezei, în ajunul moţiunii.

    Era cam pe la 21.00- 21.30, şi-a amintit ministrul Răzvan Cuc într-o conferinţă de presă. Dar, zice el: m-am dus ca să mă asigur că totul este în regulă cu parlamentarii opoziţiei care vin la moţiune.

    Era ca11 seara când a venit, îşi aminteşte fostul CEO al TAROM, care admite că apare într-o înregistrare video din crucea nopţii, de la întâlnirea mai sus amintită – înregistrare publicată de Ziua News.

    Iată ce spune ea, înt-un interviu la Digi TV: “Domnul ministru a venit să facă presiuni asupra mea, legat de discuţia cu întârzierea curselor pentru deputaţi. Cred că era aproape de 11 seara, miercuri (9 octombrie, cu o zi înainte de votul asupra moţiunii de cenzură – nota mea). Mi-a cerut să întârziem aeronavele mai mult de cinci ore”.

    Mezei spune că s-a întâlnit cu ministrul de resort în faţa casei sale.

    „Eu veneam de fratele meu. Discutasem cu el acest subiect monstruos şi am decis că este bine să-l anunţ,  ca să nu cumva să încerce ceva. Ministrul putea avea acces la oricine din companie.”

    Dar cine este acest frate al fostului director TAROM?

    Publicaţia de satiră Times New Roman “relata” în urmă cu puţină vreme că directorii din TAROM se plâng că nu mai pot să se culce cu secretarele, pentru că toate le sunt rude.

    Fratele fostului CEO al companiei aeriene este pilot al TAROM.

    La ananghie fiind, ministrul transporturilor a scos dovada inocenţei sale, pe care o ţinuse în sertar, ce mărturiseşte depre ticăloşia fostului director al TAROM: odată ajunsă în poziţie de decizie, abia acum trei luni, fostul CEO al TAROM i-a mărit salariul fratelui ei, printr-un act adiţional la contractul de muncă.

    “Nu i l-am mărit eu” – susţine Mezei, în interviul pentru Digi TV – eu mi-am declarat conflictul de interes public. Am delegat această atribuţie directorului comercial”.

    Cine este directorul comercial?

    ”Este vorba despre soţul meu”, admite Mezei.

    Adică doamna Mezei îi deleagă atribuţiile soţului ei, care soţ îi majorează substanţial salariul cumnatului lui, frate cu nevasta-sa, de la 1.800 de euro lunar, la 2.400 euro.

    TAROM a avut anul trecut pierderi de 130 de milioane de lei (27 mil. euro.)

    Mezei este al patrulea director al TAROM doar în acest an, companie cu pierderi cumulate (potrivita datelor Ministerului de Finanţe), în ultimii cinci ani (2014-2018) de 486 de milioane de lei, adică peste 100 de milioane de euro.

    Cum rezistă pe piaţă o astfel de companie?

    Rezistă, pentru că un domn ministru X, Cuc să- zicem acum, plăteşte pierderile din bugetul de stat, adică din banii din taxe şi impozite, care ar fi trebuit să meargă în altă parte.

    Ce-şi zice ministrul Cuc? Păi, dacă i-am dat post baban şi bani, ea ce livrează în schimb? Pai, am pus-o director la TAROM, de ce? Nu ca să livreze?

    Partidele la guvernare – cele care decid guvernul – s-a folosit de companiile de stat, atât cât mai reprezintă ele în economie (4-5%), pentru a-şi plăti lacheii de partid şi pentru a fura. Toţi lacheii primesc salarii de zeci de mii de euro în companii care pierd miliarde de euro. Îţi trebuie o singură aptitudine la stat: ştii cum să furi, ca să nu fii prins. Acesta este în esenţă proiectul <management privat la stat>.

    Fostul CEO al companiei aeriene de stat era, pe burtă, liniştită. Între primele decizii pe care le-a luat a fost să-i fie majorat salariul lu’ frac’su.

    Dar a venit prostul ăsta de la transporturi şi i-a stricat fengşuiul şi, destul de isteaţă, n-a vrut să intre la pârnaie pe mâna unui burtos.

  • BREAKING Coaliţia de guvernare, destrămare IMINENTĂ. Şedinţe fulger azi în ambele partide. Negocierile Dăncilă – Tăriceanu au eşuat

    Preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a decis retragerea din cursa pentru prezidenţiale, iar anunţul va fi făcut în şedinţa Biroului Politc Central, de la ora 16.00, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX. ALDE şi Pro Romania discută susţinerea lui Mircea Diaconu la preşedinţie.

    Potrivit surselor citate, liderul ALDE şi-a anunţat colegii de intenţia sa, iar un anunţ oficial va fi făcut în şedinţa de luni.

    În acest context, spun reprezentanţi ai partiduluui, ultimatumul dat PSD privind guvernarrea şi restructurarea guvernului este cu atât mai serios, deoarece nu mai există discuţii cu privire la faptul că ALDE încearcă un şantaj pentru a obţine susţinerea liderului formaţiunii la Cotroceni.

    Aceleaşi surse politice au mai spus, pentru MEDIAFAX, că cel mai probabil în şedinţa Biroului Politic Naţional de luni se va merge pe varianta unei alianţe cu Pro Romania.

    Totodată, cele două partide intenţionează să îl susţină pe Mircea Diaconu, fost europarlamentar, la prezidenţiale. De altfel, Mircea Diaconu a afirmat, într-un interviu la RFI,că a fost chemat la discuţii cu ALDE şi Pro România, în vederea susţinerii sale în cursa prezidenţială. Actorul şi-a anunţat duminică intenţia de a candida.

    ”După cum arată lucrurile, apropo de telefonul de aseară târziu şi de faptul că mă duc acum la discuţiile astea, probabil că aşa şi va fi, însă nu mă duc să negociez, ci mă duc să înţeleg termenii şi da, să negociez, dacă vreţi sau să securizez termenii relaţiei. (…) statutul meu de independent rămâne foarte clar, obligatoriu, pentru că ăsta este, ăsta trebuie să fie al unui preşedinte”, a spus Diaconu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încep să cadă fiefurile PSD. Numărătoare paralelă partide – PSD a pierdut alegerile în Vrancea

    Potrivit numărătorilor paralele făcute de partide, în Focşani, PSD a obţinut doar 8.290 de voturi (21,82 %), faţă de PNL, care a obţinut 10.843 voturi (28,55 %). De asemenea, USR a primit 8.092 voturi (21,30 %).
    Situaţia pe judeţ (după numărarea a 90% din voturi) era următoarea: PNL – 51.835 de voturi, PSD – 42.072 de voturi, USR – 17.464 de voturi, respectiv PNL – 37,5 %, PSD – 30 %, USR – 12 %.

    Potrivit estimărilor formaţiunilor politice, PNL a câştigat în toate localităţile din Vrancea în care are primari PNL, cu excepţia Băleştiului, adică Focşani, Adjud, Odobeşti, Bordeşti, Câmpineanca, Fitioneşti, Garoafa, Goleşti, Dumbrăveni, Milcovul, Năneşti, Popeşti, Rugineşti, Sihlea, Suraia, Tănăsoaia, Vânători, Vidra şi Vulturu, toate aceste localităţi fiind conduse de primari PSD (situaţie specială la Băleşti unde nu este primar).

    Cu toate acestea, vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan, a declarat, duminică seara, la ieşirea din sediul PSD, că i-a cerut personal demisia lui Liviu Dragnea, iar acesta i-a răspuns că o să se mai gândească. În opinia liderului PSD Vrancea, ar trebui convocat în zilele următoare un CEx pentru a discuta rezultatele alegerilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Partidele lui Macron şi Le Pen, primele în preferinţele francezilor înainte de europarlamentare

    Formaţiunea condusă de Le Pen s-a clasat pe primul loc în preferinţele de vot, cu 25 de procente, potrivit unui sondaj realizat recent de instituitul de cercetare OpinionWay pentru cotidianul Les Echos, informează agenţia Reuters.

    La mică distanţă de Mişcarea Naţională se situează En March!, cu 23 de procente.

    Ascensiunea celor două formaţiuni s-a produs în detrimentul partidelor tradiţionale, cum ar fi Republicanii (centru-dreapta), care este preferat de doar 13% din votanţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conducerea Parlamentului a decis demiterea directorului AEP de la departamentul controlului partidelor/ Opoziţie: Este un abuz al PSD

    Pe data de 3 octombrie 2018, Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate de Birourile permanente în vederea întocmirii unui raport în privinţa a trei persoane încadrate în categoria înalţilor funcţionari publici parlamentari din cadrul Autorităţii Electorale Permanente: Gabriel-Constantin Saucă, Cristian-Alexandru Leahu, Toma-Bogdan Costreie.
     
    Astfel, pe 26 februarie a.c., Comisiile juridice au stabilit să acorde aviz favorabil pentru destituirea din funcţia publică a înalţilor funcţionari publici din cadrul AEP a lui Toma-Bogdan Costreie, având funcţia de director general al Departamentului de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale.
     
    Deputatul USR Stelian Ion a declarat, ulterior şedinţei Birourilor Permanente reunite că decizia are legătură cu controlul declanşat la AEP cu privire la modul în care a cheltuit PSD subvenţia pentru partide şi că prin hotărârea aceasta a fost comis „un abuz”.
     
    „Azi (joi – n.r.) s-a mai consumat un episod de prost gust marca PSD în Birourile permanente reunite, este legat de faptul că după controlul declanşat de AEP la PSD, acest partid a încercat pe toate căile să se descotorosească de funcţionarii care au început acel control. Azi (joi – n.r.) a fost vorba în Birourile permanente reunite despre destituirea persoane care ocupă funcţia de director în cadrul AEP, responsabil pe partea de controale ale finanţării partidelor politice.
     
    În mod absolut nelegal, s-a scornit retroactiv un aşa zis motiv că acea persoană nu ar fi avut o declaraţie de neapartenenţă la vreun partid politic deşi nu i-a fost cerută niciun moment această declaraţie şi nu a fost chemat niciodată să dea explicaţii cu privire la acest lucru, deci este clar un abuz. 
     

  • #euromania. Alegerile europarlamentare şi cei 33 de aleşi ai României. Primul mare test al partidelor şi ce ştim despre liste. Campanie Mediafax

    – Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfăşura în 26 mai 2019

     
    – Brexit a schimbat componenţa Parlamentului European, motiv pentru care României îi va reveni un mandat în plus, urmând să avem 33 de euroaleşi (din cei 705 de euroaleşi)
     
    – Deputaţii UE sunt aleşi o data la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007
     
    – Alegerile din acest an au loc în contextul în care România deţine şi Preşedinţia Consiliului UE
     
    – Este singura adunare transnaţională din lume aleasă prin vot direct
     
    – Parlamentul European adoptă legi pentru protecţia cetăţenilor şi bugetele, are atribuţii de control
     
    Campania #euromania va răspunde, pe parcursul următoarelor luni, la întrebările esentiale care stau la baza unei decizii corecte şi documentate pentru românul care merge la vot: cine sunt candidaţii propuşi şi ce îi recomandă, ce au făcut euroaleşii de până acum şi dacă mai merită încrederea şi pe viitor, ce ştiu românii despre aceste alegeri şi ce ar trebui să ştie, cât de cunoscute sunt responsabilităţile unui eurodeputat.
     
    Totodată, vom aduce în discuţia importanţa alegerilor din 2019, acestea fiind de fapt oglinda a ceea ce urmează să se întâmple în iarnă, la prezidenţiale.
     
    Europarlamentarele sunt şi un test pentru multe partide noi, iar eşecul în acest caz poate să fie şi finalul acestor proiecte.
     

  • Timmermans, un critic al reformei asupra justiţiei din România, va fi propunerea socialiştilor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

    Delegaţii din partea formaţiunilor membre ale PES l-au desemnat pe Timmermans în cadrul celui de-al 11-lea congres al Partidul Socialiştilor Europeni, care a avut loc la Lisabona.

    Timmermans, fost ministru de Externe al Olandei, era singurul rămas în cursă internă din cadrul PES, după retragerea slovacului Maros Sefcovic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro