BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Când toată lumea se bucură de eliminarea restricţiilor, Bill Gates face un anunţ crunt. Ce se întâmplă cu pandemia

    Pandemia de coronavirus este departe de a se termina, a avertizat Bill Gates, spunând că ar putea exista încă o variantă care este „şi mai transmisivă şi chiar mai fatală”.

    „Ceea ce este mai rău ar putea să urmeze”, a avertizat cofondatorul şi filantropul Microsoft pentru Financial Times.
    Deşi nu doreşte să fie  „un mesager al catastrofelor”, Bill Gates avertizează că riscul apariţiei unei variante mai virulente este „cu mult peste 5%”.

    „Suntem în continuare expuşi riscului ca această pandemie să genereze o variantă care ar putea fi şi mai transmisivă şi chiar mai fatală”, a spus el, adăugând că “sunt necesare urgent noi vaccinuri care să aibă efecte de lungă durată pentru a combate infectarea în viitor”, transmite Sky News.

    Bill mai îndeamnă la crearea unei echipe de experţi internaţionali – de la epidemiologi la modelatori pe computer – pentru a identifica ameninţările şi pentru a îmbunătăţi coordonarea internaţională. El solicită o echipă globală de răspuns la epidemii, gestionată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi spune că investiţiile suplimentare sunt vitale.
    „Mi se pare nebunesc că am putea să nu prevenim această tragedie şi să nu facem, în numele cetăţenilor lumii, aceste investiţii”, a spus el.

    Deşi a recunoscut că războiul din Ucraina domină în prezent agenda internaţională, el a adăugat: „Suma de bani implicată este foarte mică în comparaţie cu beneficiul combaterii pandemiei şi va fi un test: îşi pot asuma instituţiile globale noi responsabilităţi într-un mod excelent? “
    Bill Gates a avertizat la o discuţie TED în 2015 despre ameninţarea unui super-virus ce ar putea ucide 30 milioane de oameni în 6 luni.

     

  • Anunţ important făcut de OMS despre originile pandemiei de COVID-19. Ce date au oferit autorităţile din China

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat joi că ultima sa investigaţie privind originile COVID-19 nu a fost concludentă, în mare parte din cauza faptului că lipsesc date din China.

    Raportul grupului de experţi al OMS arată că toate datele disponibile duc la ipoteza potrivit căreia noul coronavirus care provoacă COVID-19 provine de la animale, probabil lilieci.

    Datele lipsă, în special din China, unde au fost raportate primele cazuri în decembrie 2019, au însemnat că nu a fost posibil să se identifice cu exactitate modul în care virusul a fost transmis pentru prima dată la oameni, potrivit Reuters.

    Constatările duc la ideea că este posibil să nu se afle cum şi unde a apărut virusul.

    Originile pandemiei, care a ucis cel puţin 15 milioane de persoane, au devenit politizate. Oamenii de ştiinţă spun că este important să se stabilească ce s-a întâmplat pentru a preveni apariţia unor epidemii similare.

    Dar grupul OMS care se ocupă de acest lucru – SAGO – a declarat că este încă imposibil să facă acest lucru din cauza lipsei de date. De asemenea, grupul spune că există “provocări recunoscute” în investigarea “la o perioadă atât de lungă de timp de la izbucnirea focarului iniţial”, deşi efortul va continua.

    “Cu cât durează mai mult, cu atât mai greu devine”, a declarat Maria Van Kerkhove, un înalt funcţionar OMS din cadrul SAGO, în cadrul unei conferinţe de presă, adăugând că OMS va sprijini toate eforturile în curs de desfăşurare pentru a înţelege mai bine cum a început pandemia.

    “Ne-o datorăm nouă înşine, o datorăm milioanelor de oameni care au murit şi miliardelor de oameni care au fost infectaţi”, a spus funcţionarul.

    Raportul a precizat că nu au fost furnizate informaţii noi cu privire la posibilitatea ca SARS-CoV-2 să fi apărut în urma unui incident de laborator şi că “rămâne important să se ia în considerare toate datele ştiinţifice rezonabile” pentru a evalua această posibilitate.

    Reflectând disputele politice care au însoţit elaborarea raportului, acesta include o notă de subsol care subliniază modul în care membrii grupului de experţi din Brazilia, China şi Rusia nu au fost de acord că sunt necesare studii suplimentare privind ipoteza de laborator şi au sugerat că nimic nu s-a schimbat de la precedentul raport comun OMS-China privind originile bolii, publicat în martie 2021.

    Cel mai recent raport include, de asemenea, un cadru pentru modul în care să se identifice originile viitoarelor focare, despre care OMS a spus că este obiectivul central al grupului de experţi, mai degrabă decât să tragă concluzii cu privire la COVID-19.

    Raportul include, de asemenea, o listă lungă de recomandări pentru studii suplimentare care ar putea face mai multă lumină asupra originilor COVID-19.

    Printre acestea se numără căutarea de informaţii despre primele cazuri din Wuhan, China, precum şi continuarea studiilor în jurul pieţei de animale din oraş, care a fost identificată încă de la început ca fiind o posibilă locaţie pentru saltul virusului la oameni.

    Raportul din 2021 a calificat drept “foarte puţin probabilă” o scurgere de laborator şi a sugerat că cea mai plauzibilă teorie este cea a unei răspândiri de la animale. Un raport ulterior al serviciilor de informaţii americane a afirmat că ambele teorii rămân plauzibile, deşi şi acesta înclina spre origini naturale.

  • Antidotul pentru otrava inflaţiei se află în mâinile europenilor înarmaţi cu saci de cash după doi ani de pandemie. Cu sute de miliarde în conturi ei rămân printre ultimele linii de apărare în faţa recesiunii

    Salvarea din faţa tăvălugului inflaţiei şi al coşmarului presupus de un posibil episod de stagflaţie stă în buzunarele europenilor care au acumulat economii importante în doi ani de pandemie şi care sunt gata să arunce în aer consumul, scrie Bloomberg.

    Datele recente arată că după ridicarea restricţiilor cererea pentru ieşit în oraş şi vacanţe a sărit în aer şi a atins un nivel suficient de înalt pentru a compensa handicapul sectorului manufacturier. Totuşi războiul continuă să se desfăşoare, iar pandemia care mătură China pune şi mai multă presiune pe lanţurile de aprovizionare.

    Renaşterea consumului dă speranţe continentului că va putea evita nu numai o recesiune ci şi un episod de stagflaţie similar cu cel din anii ’70. Acest optimism dă totodată un semnal către Banca Centrală Europeană că este cazul să recurgă la prima creştere a dobânzii din ultimii 10 ani.

    „Înainte de război ne gândeam că consumatorul va fi principalul motor pentru rederesarea economiei europene. Am crede că din cauza războiului datele problemei s-au schimbat, dar există surpriza să descoperim că nu ne confruntăm cu schimbări atât de drastice”, a declarat Sylvain Broyer, economist în cadrul firmei S&P Global Ratings din Frankfurt.

    Conform datelor furnizate de Morgan Stanley veştile bune nu se opresc pentru că şomajul se află la un minim record iar economiile oamenilor totalizează 753 de miliarde euro, sumă acumulat în timpul perioadelor de lockdown.

    Companiile sunt de asemenea optimiste. TUI AG, un gigant jucător din industria turismului, se aşteaptă la profit după doi ani de criză şi pandemie iar cei de la Booking Holdings. Inc se aşteaptă la doborârea unor recorduri în vara lui 2022.

    „N-am mai fost în vacanţă de trei ani din cauza pandemiei. N-o să ratez această ocazie”, a declarat Dagmar Giessen, care şi-a rezervat recent bilete de tren pentru o călătorie de o săptămână în staţiunea bavareză Murnau.

    Cei mai pesimişti dintre economişti susţin că cererea nu va putea triumfa în faţa celei mai agresive inflaţii de la apariţia zonei europ  şi pînă în prezent. Inflaţia atins pragul de 8,1% şi a pus şi mai multă presiune pe costul vieţii. Războiul din Ucraina ar putea înrăutăţi această problemă, pentru că la finalul verii facturile la încalzire revin în primul plan.

    Jens Eisenschmidt, economist în cadrul gigantului bancar Morgan Stanley, avertizează totuşi că distribuţia în mod inegal al economiilor acumulate de oameni ar putea avea un impact economic diminuat în ciuda dimensiunilor importante ale acesteia.

    Consumul, ridicarea restricţiilor şi actuala piaţă a muncii rămân pilonii de salvare economiei europene de la recesiune, conform economistului.

     

     

  • Când toată lumea se bucură de eliminarea restricţiilor, Bill Gates face un anunţ crunt

    Pandemia de coronavirus este departe de a se termina, a avertizat Bill Gates, spunând că ar putea exista încă o variantă care este „şi mai transmisivă şi chiar mai fatală”.

    „Ceea ce este mai rău ar putea să urmeze”, a avertizat cofondatorul şi filantropul Microsoft pentru Financial Times.
    Deşi nu doreşte să fie  „un mesager al catastrofelor”, Bill Gates avertizează că riscul apariţiei unei variante mai virulente este „cu mult peste 5%”.

    „Suntem în continuare expuşi riscului ca această pandemie să genereze o variantă care ar putea fi şi mai transmisivă şi chiar mai fatală”, a spus el, adăugând că “sunt necesare urgent noi vaccinuri care să aibă efecte de lungă durată pentru a combate infectarea în viitor”, transmite Sky News.

    Bill mai îndeamnă la crearea unei echipe de experţi internaţionali – de la epidemiologi la modelatori pe computer – pentru a identifica ameninţările şi pentru a îmbunătăţi coordonarea internaţională. El solicită o echipă globală de răspuns la epidemii, gestionată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi spune că investiţiile suplimentare sunt vitale.
    „Mi se pare nebunesc că am putea să nu prevenim această tragedie şi să nu facem, în numele cetăţenilor lumii, aceste investiţii”, a spus el.

    Deşi a recunoscut că războiul din Ucraina domină în prezent agenda internaţională, el a adăugat: „Suma de bani implicată este foarte mică în comparaţie cu beneficiul combaterii pandemiei şi va fi un test: îşi pot asuma instituţiile globale noi responsabilităţi într-un mod excelent? “
    Bill Gates a avertizat la o discuţie TED în 2015 despre ameninţarea unui super-virus ce ar putea ucide 30 milioane de oameni în 6 luni.

     

  • Henk Paardekooper, CEO al First Bank: „Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Dar creează şi oportunităţi”

    „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată. Însă, pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”, crede Henk Paardekooper, CEO al First Bank. El consideră că România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului.

     

    Nimeni nu are globul de cristal pentru a privi în viitor, iar retrospectiva este întotdeauna un lucru minunat. Ceea ce am învăţat este să continui mereu să construiesc şi să îmbunătăţesc, deoarece fiecare criză este imprevizibilă şi creează efecte de şoc. A sta pe loc şi nemişcat nu este niciodată un lucru productiv sau indicat. Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Şi asta va crea întotdeauna oportunităţi”, spune Henk Paardekooper, executive president/CEO al First Bank, care are experienţă de circa trei decenii în banking. Economia românească va simţi impactul mai larg al războiului de la graniţă dintre Rusia şi Ucraina din cauza efectelor generale de şoc, după cum anticipează şeful First Bank. Vedem deja preţuri mai mari la energie şi resurse naturale. De asemenea, există un impact asupra lanţului de aprovizionare cu alimente şi mărfuri. Desigur, un război atât de aproape şi în Europa are un impact negativ şi asupra sentimentului general şi încrederii, lucru care nu este niciodată constructiv pentru economie. Presiunea inflaţionistă era deja mare, iar efectele războiului o vor amplifica, ceea ce vedem deja că se întâmplă, explică el. „Inflaţia creşte peste tot, inclusiv în România”.

    În condiţiile în care războiul a crescut şi mai mult presiunile inflaţioniste, vedem şi ratele dobânzilor crescând. „ROBOR a crescut în trei luni de la 3% la peste 5%, într-o perioadă foarte scurtă. Acest lucru duce la rate mai mari ale dobânzii la împrumuturi, precum şi la depozite. Pentru consumatori, impactul asupra împrumuturilor lor va fi atenuat în timp, deoarece rata de bază IRCC urmează ratele pieţei cu întârziere, dar şi consumatorii vor trebui să fie pregătiţi pentru rate mai mari la împrumuturi. Mă aştept ca dobânzile de pe piaţa interbancară să fie mai mari, aşa cum era anticipat înainte de începerea războiului, deoarece ratele sunt deja la nivelul aşteptat pentru întregul an şi urmează să vină mai multe creşteri, în conformitate cu celelalte economii emergente şi ţări dezvoltate.” Contextul economic actual va afecta în mod inevitabil companiile şi consumatorii, în condiţiile în care cresc preţurile la alimente, la energie, dar şi dobânzile. Pe piaţa valutară, când ne uităm la regiune, am văzut că cele mai multe valute au fluctuat, mai puţin leul faţă de euro, care a fost „solid ca o stâncă”. „În mod clar, banca centrală a făcut din aceasta o prioritate cheie. În vremuri de incertitudine, oamenii tind să opteze pentru ce e mai aproape de certitudine, iar euro este una dintre monedele de bază ale lumii după dolarul american. Am văzut, de asemenea, că şi preţul aurului a crescut. Cu toate acestea, recent am putut observa că oamenii au început să treacă înapoi de la euro la lei.” În perspectivă, deoarece cea mai mare volatilitate a fost observată pe toate pieţele imediat după începutul războiului, şeful First Bank nu se aşteaptă la schimbări semnificative în viitorul apropiat pe acest palier. „S-ar putea să vedem o depreciere treptată a leului până la sfârşitul anului, dar aceasta ar fi legată mai mult de inflaţie şi de diferenţa reală a ratelor dobânzilor între euro şi lei”, anticipează CEO-ul  First Bank, fosta Piraeus Bank România, instituţie de credit deţinută de fondul american de investiţii J.C. Flowers.

    Carte de vizită:

    ♦Œ Olandezul Henk Paardekooper l-a înlocuit în 2019 la conducerea First Bank pe Dominic Bruynseels, care a renunţat la funcţie după doar un an de mandat;

    ♦ Anterior, Henk Paardekooper a condus operaţiunile RBS România (fosta ABN Amro) din 2011 până în 2014, perioadă în care portofoliile de clienţi retail şi corporate au fost vândute către UniCredit. După ce RBS s-a retras din România, Paardekooper a preluat poziţia de country manager al RBS Rusia;

    ♦Ž El are o experienţă de peste 30 de ani în sectorul bancar internaţional, în cadrul Royal Bank of Scotland şi ABN AMRO, care include coordonarea unor divizii naţionale şi regionale, precum şi gestionarea unor active şi portofolii în regiuni şi pe pieţe foarte diverse, în principal în Europa Centrală şi de Est. Paardekooper a lucrat în Ţările de Jos, Regatul Unit, Rusia şi CSI, România, Polonia, Republica Cehă, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi în America Latină;

    ♦ În perioada 2016 – 2017, în calitate de Hub Head RBS pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEEMEA), Henk Paardekooper a fost implicat în realizarea analizei strategice a regiunii CEEMEA pentru RBS şi a coordonat cu succes operaţiunile de restructurare şi cedare de active ale băncii pe pieţele din Rusia, Kazahstan, Slovacia, Africa de Sud, Polonia, Republica Cehă, Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Henk Paardekooper are un Master în econometrie la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda.

    Din perspectiva evoluţiei economiei, şeful First Bank spune că nu vede posibilă o recesiune imediată, dar nu exclude o astfel de situaţie în viitor în condiţiile în care planează incertitunea, amintind că nu au fost posibile predicţii nici privind apariţia pandemiei COVID-19 şi nici privind apariţia războiului de la graniţă. „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată, însă pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”. După primul trimestru (T1) din acest an veştile privind creşterea PIB au fost bune, România înregistrând o creştere economică de 6,5% faţă de T1/2021, în timp ce comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%. Însă, pentru finalul acestui an instituţiile financiare internaţionale şi băncile locale au redus prognozele privind creşterea economică din România spre 2-3%. Pentru economia românească, volumul importurilor directe din Rusia şi al exporturilor către Rusia este relativ scăzut. La fel este şi relaţia comercială cu Ucraina. România importa însă volume mari de materiale de construcţii şi bunuri agricole din Ucraina, importuri care acum sunt amânate sau trebuie înlocuite de alţi producători, adaugă el. Dar dincolo de provocări şi de potenţiale efecte negative ale războiului există şi atuuri ale României. „România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului. Evoluţii precum proximitatea de pieţele high-end vor contribui la întărirea României. De asemenea, mixul energetic al României este mult mai divers decât în multe alte ţări din UE, întrucât România utilizează energie solară, hidro, eoliană şi nucleară, toate clasificate ca fiind verzi în taxonomia energetică a UE. Există o mică dependenţă de combustibilii fosili din Rusia, însă această dependenţă este mult mai mică decât pentru multe alte ţări ale UE”.

    România consumă mai mult gaz decât produce şi există o mică dependenţă de Rusia, continuă şeful First Bank. Dependenţa de Rusia – de 20% din consumul intern pentru iarnă – ar urma să fie redusă la zero în următorii 5 ani având în vedere proiectele în derulare. „Oricum, gazul este considerat doar o sursă temporară de energie verde. România ar trebui să se concentreze în continuare pe mixul energetic diversificat, solar, eolian, hidro şi nuclear.” În plus, un alt atuu este că România are printre cele mai fertile terenuri agricole din lume, iar potenţialul constă în îmbunătăţirea eficienţei şi productivităţii în agricultură, în opinia lui Henk Paardekooper. Ce ar trebui să facă, în general, autorităţile din România având în vedere noul context? „Autorităţile ar trebui să continue doar să se concentreze pe îmbunătăţirea puterii economice a României. Ceea ce înseamnă abordarea deficitelor, investirea în infrastructură, educaţie, asistenţă medicală şi crearea unui mediu de afaceri stabil şi previzibil. Nu ar trebui să ne lăsăm distraşi; aceasta este singura cale către succesul durabil pe termen lung.” Vorbind în continuare despre sistemul bancar românesc, şeful First Bank susţine că „este puternic” şi, deşi sunt prea multe bănci, nu par să existe bănci problematice, cel puţin nu în top 20, rezervele de capital fiind consistente. „Cred că încă sunt prea multe bănci, dar nu par să existe bănci cu adevărat problematice, când te uiţi la primele douăzeci de bănci din sector, care constituie 98% din totalul activelor bancare. Rezervele de capital sunt puternice şi capabile să absoarbă un şoc. Deci, cele mai mari provocări sunt cele exterioare sistemului, precum o reducere semnificativă a creşterii PIB-ului, inflaţia, deficitul fiscal-bugetar.” Liderul First Bank aminteşte şi că economia nu funcţionează fără bănci, activitatea bancară fiind un serviciu esenţial. „După cum am văzut în timpul restricţiilor pandemice, au existat trei servicii esenţiale la care oamenii au avut acces tot timpul şi pentru care li s-a permis să iasă din casă – magazinele alimentare, farmaciile şi asistenţa medicală, dar şi băncile; deşi băncile nu au fost întotdeauna menţionate în acest context. Indiferent ce se întâmplă, avem nevoie de hrană, de sănătate, dar şi de acces la bani şi la servicii de procesare a plăţilor. Nu putem avea una fără celelalte. Economia nu funcţionează fără bănci, unul dintre motivele pentru care activitatea bancară este atât de interesantă şi pentru care îmi place să fiu bancher.” Referindu-se la sectoarele economice preferate la creditare de banca pe care o conduce, Paardekooper spune că First Bank se concentrează asupra clienţilor din toate segmentele şi din întregul spectru economic. „Scopul nostru este să oferim servicii financiare clienţilor care sunt activi în economia românească.” El susţine că au fost făcute „progrese extraordinare în implementarea strategiei şi în finalizarea transformării First Bank.” „Am generat un profit net solid, cu o contribuţie puternică din partea tuturor segmentelor noastre, respectiv gospodării, microîntreprinderi, IMM-uri şi clienţi corporativi de pe piaţa medie. Iar transformarea noastră într-o bancă de sine stătătoare, care oferă servicii bancare convenabile de zi cu zi clienţilor români, cu accent pe digital, dar cu o componentă umană, a progresat bine şi putem spune că am finalizat transformarea. Desigur, transformarea şi schimbarea nu sunt niciodată pe deplin finalizate, dar călătoria de transformare pe care am început-o acum trei ani s-a încheiat cu succes”.

    First Bank în cifre

    ►Œ În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei.

    ► Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei.

    Ž► Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de 2020, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“.

    ► Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale.

    ► Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei.

    ‘► La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei.

    ’► Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă.

    “► În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei.

     

    Paardekooper aminteşte că First Bank este singura bancă din România care oferă un serviciu de video banking veritabil, unde clienţii pot obţine consiliere personală şi personalizată, precum şi încheierea de tranzacţii, cum ar fi deschiderea de conturi, accesarea de împrumuturi şi credite ipotecare. În plus, noul proces automatizat de creditare ipotecară de la A la Z de la First Bank permite clienţilor să obţină aprobarea financiară pentru o cerere de credit ipotecar într-o singură zi lucrătoare şi trebuie să vină la bancă o singură dată, pentru semnarea finală a contractelor, dacă totul merge bine, explică şeful First Bank.

    În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei. Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei, după cum a transmis banca. Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“. Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale. First Bank s-a alăturat programului IMM Invest în al doilea an de dezvoltare, cu fonduri de 329,3 mil. lei alocate pentru 2021, în creştere cu 46,4% faţă de anul precedent. Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei. La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei. Rata totală de adecvare a capitalului a ajuns la 23,14%, iar rata lichidităţii a fost cu mult peste 200%. Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă. Rentabilitatea operaţională ridicată permite băncii să investească în proiecte şi campanii cu valoare adăugată care vizează îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi creşterea portofoliului de credite, după cum a transmis banca. În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei. Banca susţine că are ca obiectiv oferirea de produse şi servicii de top ce permit efectuarea de operaţiuni bancare într-un mod simplu şi eficient, garantând clienţilor o experienţă de utilizare modernă şi adaptată nevoilor lor.

  • Întrebarea săptămânii: Câţi bani vrei să cheltui în concediu vara asta?

    După doi ani în care turismul a fost suspendat, Japonia anunţă că îşi redeschide parţial graniţele şi reporneşte una dintre cele mai afectate industrii în urma apariţiei pandemiei. Doar pentru grupuri organizate şi doar pentru anumite naţionalităţi. Alte ţări de pe continent, precum Indonezia, Malaysia sau Filipine, au suspendat, în primăvara aceasta, majoritatea restricţiilor, ca urmare a scăderii ritmului de infectări cu SARS-CoV-2. Repornirea turismului în Asia-Pacific vine ca o gură de aer proaspăt pentru economiile din regiune, Asia fiind cel mai afectat continent la nivelul industriei, cu scăderi de 94% în 2021, comparativ cu media mondială, de 71%. În ciuda inflaţiei care a atins recent niveluri record, românii îşi păstrează încă apetitul pentru călătorii, Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti” anunţând o revenire a traficului aerian în primele patru luni ani ale anului curent la niveluri apropiate de cele prepandemie. Mă întreb dacă vor profita de noile destinaţii deschise sau vor alege obişnuitele sejururi all-inclusive, în Grecia şi Turcia. Dacă te numeri printre cei aventuroşi, scrie-ne în ce ţară ieşită din tipare îţi vei petrece concediul şi câţi bani plănuieşti să aloci pentru vacanţă.

    Andra Stroe, Redactor, Business MAGAZIN

    Aşteptăm răspunsurile pe adresa andra.stroe@businessmagazin.ro.

     

  • Cum cred analiştii financiari că va afecta războiul România. Ei iau în calcul mai multe scenarii

    Incertitudinea creată de pandemie s-a încheiat şi locul i-a fost luat de incertitudinea creată de războiul din Ucraina. La început de 2022, toate departamentele financiare ale companiilor aveau calculele făcute, planurile de investiţii puse la punct, chiar dacă avansul preţurilor mai ridică câtva semne de întrebare. Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, toate planurile s-au dat peste cap. Cum se raportează directorii financiari la noua realitate de business şi care sunt priorităţile lor?

    Fără îndoială că pandemia a accelerat puternic tendinţa de digitalizare a businessului, iar departamentele financiare ale companiilor nu puteau rămâne în urmă. Izbucnirea războiului din Ucraina nu a pus în aşteptare digitalizarea, chiar dacă adaptarea la noul context este numărul unu pe agenda tuturor liderilor de business care ar putea fi afectaţi de situaţie, este de părere Zeno Căprariu, partener audit la Deloitte România. „Cred că prioritatea numărul unu din departamentele financiare este adaptarea la acest nou context de business. Digitalizarea ocupă un loc secund imediat. Digitalizarea este un instrument care poate contribui la optimizarea costurilor. Nu am văzut ca planurile de digitalizare să fie pe hold, dimpotrivă, se accelerează”, spune el. Zeno Căprariu este coordonatorul CFO Program în România, un proiect Deloitte dedicat directorilor financiari. Compania de consultanţă şi audit a derulat şi în 2022 studiul anual CFO Survey, un sondaj la care au răspuns liderii departamentelor financiare ale unora dintre cele mai mari companii din România. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul evenimentului CFO Summit 2022, videoconferinţă ajunsă la a treia ediţie, tema de anul acesta fiind digitalizarea departamentelor financiare ale companiilor. „Rolul directorului financiar s-a schimbat substanţial după 2008 încoace, el devenind o parte integrată în definirea strategiei, dar şi în execuţia strategiei.

    Pentru a formula şi a urma o strategie de succes, cifrele sunt importante. Or, cine stăpâneşte mai bine cifrele decât directorii financiari?”, mai spune Zeno Căprariu. Chiar dacă pandemia, sau cel puţin efectul său în economie şi business, părea că păleşte, companiile erau deja sub presiunea inflaţiei, mai ales sub presiunea creşterii ameţitoare a preţului energiei care, pentru toată lumea, înseamnă un cost semnificativ de producţie. Cum au absorbit departamentele financiare şocurile consecutive? Pe ce îşi bazează directorii financiari calculele? „Scenariile pe care mergem se referă la rezultatul războiului şi evoluţia preţurilor energie şi mărfurilor. În scenariul în care războiul va dura până anul viitor şi vom vedea mai departe sancţiuni economice, vedem inflaţia la mai mult de 8% în Uniunea Europeană şi o creştere economică de 1%”, răspunde Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare la Deloitte Germania.

    El crede că economia europeană, de care România este puternic dependentă, nu va fi lovită atât de puternic de situaţia din Ucraina, cel puţin pe partea de export. Pe partea de aprovizionare însă, sunt câteva mărfuri, pe lângă petrol şi gaze, pe care Uniunea Europeană le importă din Rusia. „Piaţa de export către Rusia nu este atât de mare. Pentru toată Uniunea Europeană, Rusia înseamnă cam 2% din exporturi, la fel ca Suedia sau Ungaria. Implicaţiile sunt mai degrabă pe partea de aprovizionare.  Vorbim, în primul rând, de câteva mărfuri-cheie precum titanul sau paladiul”, mai spune Boersch. Tabloul la zi al consumului din Europa, care are un aport semnificativ la formarea şi creşterea PIB, arată bine, a mai spus Boersch, care a subliniat că în martie sentimentul consumatorului a  scăzut pe fond emoţional, din cauza războiului şi inflaţiei.  „Sentimentul consumatorului a scăzut foarte mult în martie 2022, cel mai mult din cauza războiului, dar şi ca reacţie la creşterea inflaţiei. Consumatorii au economii în exces, acumulate în pandemie, când nu au putut cheltui banii. În aceeaşi vreme, piaţa muncii a mers bine, aşa că acum sunt bani. Consumul încă are tracţiune.”

    El a adus în discuţie trei scenarii în care se încheie conflictul din Ucraina. Primul, cel mai optimist, se referă la încheierea conflictului în câteva săptămâni. În acest caz, economia Europei nu ar suferi semnificativ şi redresarea economică de după pandemie şi-ar urma cursul. Al doilea scenariu este cel în care războiul se încheie până la finalul acestui an şi efectele sale ar fi de asemenea limitate. Al treilea scenariu, cel mai sumbru, ar fi ca războiul să continue şi anul viitor, care ar reduce creşterea economică din Europa la 1%, lucru care înseamnă practic stagflaţie – creştere economică foarte redusă sau aproape de zero şi inflaţie ridicată. În aceste condiţii, directorii financiari trebuie să se pregătească pentru oricare dintre cele trei scenarii pentru a planifica finanţele businessului. „Este important ca directorii financiari să se pregătească pentru toate scenariile: optimist, mediu şi pesimist. Cu toate acestea, partea bună este că există lichiditate în piaţă, care este încurajatoare pentru consum şi, de asemenea, există lichidităţi pentru România şi oportunităţi pentru regionalizarea lanţurilor de aprovizionare”, concluzionează Zeno Căprariu. Ce îi ţine noaptea treji pe directorii financiari ai celor mai mari companii din România? „Cel mai mult mă tem de instabilitatea economică şi de creşterea ratelor dobânzilor. Vedem că inflaţia avansează. Va fi de două cifre, dar depinde cât timp va fi de două cifre. Având o bază scăzută anul trecut, cu creşterea preţurilor la energie era clar că va merge pe tot lanţul.  Întrebarea este cât de repede va reuşi Europa să se adapteze la criza energiei şi a materiilor prime induse de războiul din Ucraina şi care vor fi deciziile Băncii Centrale Europene”, răspunde Răzvan Popescu, CFO-ul Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, participant la CFO Summit 2022.

    Adrian Dumitriu, CFO al Chimcomplex, spune că nu există perspective de scădere a preţurilor la energie, iar piaţa probabil că se va obişnui cu aceste preţuri ridicate de producţie. „Din perspectiva noastră vom trăi pentru mulţi ani într-o economie în care energia electrică şi gazele vor fi la preţuri ridicate. Nu credem că ne vom întoarce la preţurile din urmă cu doi ani. Cred că ne vom obişnui cu aceste preţuri ridicate”, spune el. În concluzie, pentru planificarea bugetelor companiilor războiul este cel mai important factor, dar directorii financiari nu pierd din vedere nici creşterea preţurilor materiilor prime şi a energiei, care a început înainte de izbucnirea conflictului armat, dar a fost amplificată de acesta. Cu toate acestea, digitalizarea departamentului a rămas o prioritate.

    Este important ca directorii financiari să se pregătească pentru toate scenariile războiului: optimist, mediu şi pesimist. Cu toate acestea, partea bună este că există lichiditate în piaţă, care este încurajatoare pentru consum.

    Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România


    Cel mai mult mă tem de instabilitatea economică şi de creşterea ratelor dobânzilor. Vedem că inflaţia avansează. Va fi de două cifre,  dar depinde cât timp va fi de două cifre. Întrebarea este cât de repede va reuşi Europa să se adapteze la criza energiei şi a materiilor prime induse de războiul din Ucraina şi care vor fi deciziile Băncii Centrale Europene.

    Răzvan Popescu, CFO, Romgaz

    Scenariile pe care mergem se referă la rezultatul războiului şi evoluţia preţurilor energie şi mărfurilor. În scenariul în care războiul va dura până anul viitor şi vom vedea mai departe sancţiuni economice, vedem inflaţia la mai mult de 8% în Uniunea Europeană şi o creştere economică de 1%.

    Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare, Deloitte Germania

  • Corporatiştii încep să revină treptat la birou: traficul la metrou a depăşit 12 milioane de persoane în luna martie, după ridicarea restricţiilor impuse de pandemie, dublu faţă de aceeaşi lună din 2020

    Traficul de călători la staţiile de metrou din Capitală a înregistrat în primele trei luni ale anului o creştere cu 53% faţă de perioada similară a anului trecut, luna martie consemnând un record al ultimilor doi ani odată cu ridicarea restricţiilor impuse pe fondul pandemiei, fapt care indică şi reluarea treptată a activităţii în clădirile de birouri din Bucureşti, notează o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox pe baza datelor furnizate de Metrorex.

    Potrivit raportului, creşterea numărului de călători a început din luna februarie, când erau încă în vigoare restricţiile, fiind înregistrat un trafic de peste 9 milioane de persoane, faţă de aproximativ 5,4 milioane de persoane în ianuarie 2022 şi 5,7 milioane de călători în februarie 2021. Numărul călătorilor cu metroul a fost în medie de 6 milioane/lună începând cu martie 2020, când a fost instituită starea de urgenţă, iar cei mai mulţi angajaţi din clădirile de birouri au început să lucreze de acasă, faţă de o medie de peste 14 milioane înainte de pandemie.

    În luna martie, în care au fost eliminate complet restricţiile COVID-19, traficul de călători cu metroul a continuat să crească, ajungând la peste 12 milioane de persoane, dublu faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Astfel, în primele trei luni ale anului, aproape 26,5 milioane de persoane au utilizat metroul, faţă de 17,3 milioane în trimestrul 1 din 2021, ceea ce reprezintă o medie de 227.800 de călători/zi versus 192.300 de călători/zi.

    Pe magistralele 1 şi 3 cumulat a fost consemnată o creştere de 95% a traficului în martie 2022 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar pentru magistrala 2 (Berceni-Pipera), creşterea este de peste 91%, arată raportul Cushman & Wakefield Echinox.

    Cele trei magistrale fac legatura cu principalele hub-uri de birouri din Bucureşti, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu, Piaţa Victoriei, zona Politehnica-Grozaveşti, care găzduiesc împreună peste 150.000 de oameni, jumătate din totalul angajaţilor din clădirile de birouri moderne din Bucureşti, creşterea traficului fiind o consecinţă şi a reîntoarcerii treptate a acestora la birou.

    „Este evidentă creşterea activităţii din clădirile de birouri de la începutul anului, iar din discuţiile pe care le avem atât cu chiriaşii, cât şi cu proprietarii, angajaţii se vor întoarce într-un procent din ce în ce mai mare în birouri, chiar dacă în sistem hybrid. Acest lucru este dovedit şi prin evoluţia traficului de la metrou, mijloc de transport foarte utilizat de angajaţii din clădirile de birouri. Există în continuare un număr mare de angajaţi care preferă să lucreze de acasă, însă credem că până la sfărşitul anului ponderea celor care vin la birou se va majora semnificativ şi estimăm un grad efectiv de ocupare al clădirilor de birouri de 60% faţă de 20% la sfârşitul anului trecut”, spune Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    Piaţa de birouri din Bucureşti a continuat să crească din punct de vedere a cererii de spaţii noi, astfel că suprafaţa tranzacţionată în primul trimestru a crescut cu 69% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 54% faţă de primele trei luni din 2020, cumulând 80.800 metri pătraţi.

    De remarcat evoluţia cererii nete (excluzând contractele de reînnoire), care a avut o cotă consistentă de piaţă, respectiv 72%, semnificativ mai mare decât media ultimilor doi ani, de 56%.

    Companiile din domeniul IT&C au fost cei mai activi jucători, contractând 47% din suprafaţa închiriată în primul trimestru, în timp ce proiectele din zona de Centru au atras cea mai mare parte din tranzacţii cu 30%.

    Evoluţia din primul trimestru arată un potential clar că piaţa ar putea depăşi în acest an un volum de tranzacţionare de 300.000 metri pătraţi pentru prima dată după 2019, concluzionează raportul realizat de Cushman & Wakefield Echinox.

     

  • La medic, cu criptomoneda

    După ce pandemia a adus nevoia de o accentuare rapidă a digitalizării în industria sănătăţii, reprezentanţii unei clinici medicale private din Constanţa au decis să facă un pas în plus: implementarea plăţii cu criptomonede. Cum le-a venit această idee?

    Ideea implementării posibilităţii de plată prin criptomonede a avut la bază interesul pentru dezvoltare şi pentru digitalizare, asociat cu interesul crescut al clienţilor pentru acest tip de monedă. Planificarea şi implementarea au început anul trecut, în timpul activităţii de team building, unde am reuşit să schiţăm printre râsete planul de lansare al acestui proiect”, povesteşte Florin-George Muşat, medic primar în gastroenterologie şi cofondator al businessului Clinica 360. Potrivit lui, deşi metoda de plată este implementată recent, în paralel cu cele tradiţionale – cash sau cu cardul –, începe să se contureze deja un trend în rândul celor care aleg să plătească cu criptomonede serviciile medicale oferite de clinica din Constanţa.

    „Am avut deja pacienţi care au optat pentru această metodă de plată. În continuare, pentru că experienţa descrisă de aceştia, în urma finalizării procesului de plată, a fost una pozitivă, ne aşteptăm ca numărul persoanelor care vor dori să îşi achite contravaloarea serviciilor medicale cu criptomonede să crească. Unul dintre motive ar fi rapiditatea cu care se procesează plata”, spune Muşat. Prima regulă pentru ca un pacient să poată alege această metodă este să aibă un portofel digital şi contravaloarea serviciilor sale medicale în criptomonede.

    Aplicaţia prin care se procesează plăţile poate fi instalată direct pe dispozitivul mobil, iar pentru a finaliza o tranzacţie, pacientul trebuie să scaneze codul QR afişat pe ecranul tabletei amplasată în Recepţia Clinicii 360. După ce pacientul a confirmat tranzacţia înregistrată în portofelul virtual, începe procesul de validare a plăţii,   care poate dura câteva minute. „După acest moment, plata va deveni vizibilă în sistemul nostru, serviciile medicale vor fi achitate, iar pacientul va primi un bon fiscal pentru a i se confirma tranzacţia.”

    Muşat spune că toate plăţile în criptomonede se decontează la valoarea în lei a serviciului medical din momentul schimbului şi nu pot fi returnate decât în lei, la valoarea decontată. Societatea Gastromed SRL, cunoscută sub numele Clinica 360, şi-a început activitatea în anul 2002 sub forma unui cabinet de Medicină internă şi de Gastroenterologie, la care s-a adăugat în anul 2016 un cabinet de Diabet zaharat şi Boli de nutriţie.

    Începând cu anul 2018, în urma unor investiţii susţinute şi prin extinderea activităţii – care a cuprins înfiinţarea şi dotarea unor noi departamente medicale –, Gastromed SRL s-a prezentat pacienţilor săi sub denumirea de Clinica 360. „Ideea Clinicii 360 s-a dezvoltat în mod natural, începând de la un cabinet medical deţinut de către mama mea, Mărioara Muşat – medic primar gastroenterolog, medic specialist medicină primară – şi continuând din anul 2018 cu dorinţa de a diversifica gama de servicii medicale oferite”, povesteşte cofondatorul businessului. El adaugă că, încă de la începutul activităţii, s-a pus accentul pe digitalizarea cât mai multor procese din cadrul instituţiei medicale.

    Astfel, digitalizarea Clinicii 360 a început cu procesele informatice – care înseamnă programarea şi confirmarea prezenţei pacienţilor în clinică –, ajungând la procese care ţin de modul în care sunt păstrate şi transmise către pacienţi informaţiile ce ţin de actul medical sau procese care vizează validarea serviciilor medicale oferite şi metodele de plată puse la dispozitia pacienţilor. „Digitalizarea în industria sănătăţii este un proces de mult aşteptat şi necesar. Un lucru important, demonstrat şi învăţat în timpul pandemiei a fost acela al necesităţii dezvoltării digitale din domeniul sanitar. Progresele tehnologice din acest domeniu pot îmbunătăţi drastic experienţa pacientului, pot reduce povara epuizării clinicienilor, pot facilita diagnosticarea mai rapidă şi mai precisă şi pot reduce costurile totale”, consideră Muşat, adăugând că o platformă flexibilă, care să pornească de la nivelul instituţiilor statului şi care să fie utilizată în cadrul fiecărei clinici şi în cadrul fiecărui cabinet medical din ţară, va reuşi să integreze şi să pună la dispoziţia profesioniştilor din domeniu date vitale pentru progresul medical. De asemenea, în primii doi ani de pandemie, utilizarea soluţiilor digitale de asistenţă medicală la distanţă spune că a fost asigurată prin intermediul sistemului informatic implementat în cadrul clinicii. „A fost astfel posibilă eliberarea anumitor documente şi anumitor informaţii medicale către toţi pacienţii care au solicitat acest lucru.”

    În prezent, unitatea sanitară îşi desfăşoară activitatea în Constanţa, pe o suprafaţă de peste 1.000 de metri pătraţi, şi cuprinde un segment de ambulator cu peste 20 de specialităţi medicale şi chirurgicale, un punct de recoltare analize medicale şi o unitate de spitalizare de zi – care cuprinde trei saloane cu paturi şi un salon de post anestezie, la care poate avea acces în mod gratuit orice pacient. Echipa clinicii este formată în prezent dintr-un număr de aproximativ 40 de angajaţi, care îşi desfăşoară activitatea în două ture. „Suntem un colectiv tânăr şi perseverent”, susţine Florin-George Muşat. Întrebat ce au lăsat în urmă cei doi ani de criză sanitară, medicul Florin-George Muşat a scos în evidenţă faptul că pandemia a adus schimbări în ceea ce priveşte aşteptările pacienţilor, care au început să se uite mai atent la calitate, mai degrabă decât la preţ. „Ne bucură să observăm o schimbare a mentalităţii în rândul populaţiei cu privire la aşteptările şi la nevoile sale de servicii medicale. Pacientul începe să îşi dorească şi să caute calitate atunci când vine vorba de a apela la un medic, fie că vorbim de renume, de dotări sau de condiţiile hoteliere de care îşi doreşte să aibă are parte, iar aici, sistemul privat reuşeşte să compenseze minusurile sitemului de stat. Cu cât pacienţii vor cere mai mult de la furnizorii de servicii medicale, cu atât aceştia din urmă vor trebui să se dezvolte şi să se plieze pe cerinţele lor.”

    Florin-George Muşat este de părere că în lupta împotriva pandemiei, jucătorii din mediul public s-au confruntat cu provocări diferite faţă de cei activi în mediul privat de sănătate. „Ceea ce a fost adesea nevăzut a fost rolul critic al asistenţei medicale. Fiind instituţie privată, a trebuit să abordăm simultan diverse probleme acute, dar şi probleme viitoare, cum ar fi: cadrul legislativ în continuă schimbare, lipsa echipamentului individual de protecţie, creşterea rapidă şi exagerată a preţurilor atât pentru materialele sanitare cât şi pentru substanţele biocide; managementul personalului: una dintre cele mai mari provocări a fost şi este în continuare, asigurarea personalului medical şi nemedical.” În plus, el aminteşte că deoarece un număr mare de spitale publice au fost dedicate în totalitate pacienţilor infectaţi cu COVID-19, mediul privat a reprezentat o alternativă viabilă pentru nevoia de îngrijire medicală a populaţiei. „Putem spune că am observat o creştere a numărului de pacienţi prezenţi în clinică şi o diversificare a patologiilor; exceptând perioada de lockdown, am funcţionat la capacitate normală, iar adresabilitatea noastră nu a scăzut.”

    El nu a vrut să ofere informaţii legate de indicatorii financiari, însă, potrivit ultimelor date publice, Gastromed SRL a încheiat anul 2020 cu afaceri de peste 3,2 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 29% comparativ cu anul precedent. „Deşi contextul pandemic a adus o creştere majoră a preţurilor implicate în exercitarea unui act medical de calitate, putem spune că, datorită tuturor măsurilor de protecţie asumate de către clinică, am reuşit să transmitem pacienţilor siguranţă şi încredere, ceea ce s-a tradus în numărul mare de persoane care ne-au trecut pragul şi în anul 2021, susţinându-ne astfel să încheiem satisfăcător anul 2021. Iar în continuare, toate estimările cu privire la anii ce urmează sunt optimiste”, susţine reprezentantul businessului. În ceea ce priveşte obiectivele reprezentanţilor Clinicii 360 pentru perioada următoare, acestea vizează în primul rând dezvoltarea gamei de servicii din portofoliu, prin introducerea unui nou serviciu medical, conex departamentului de endoscopie imagistică. „Vrem să introducem o procedură endoscopică intervenţională care implică tehnici combinate – endoscopice şi radiologice. Acest lucru presupune noi achiziţii şi dotări ale spaţiului existent, procese care sunt deja în desfăşurare. Credem că dezvoltarea continuă este o cerinţă obligatorie în domeniul sănătăţii. În plus, încercăm se venim cu răspunsuri afirmative la problemele şi necesităţile pacienţilor”, încheie Florin-George Muşat.

    Florin-George Muşat, medic primar în gastroenterologie şi cofondator al businessului Clinica 360:„Digitalizarea în industria sănătăţii este un proces de mult aşteptat şi necesar. Un lucru important, demonstrat şi învăţat în timpul pandemiei a fost acela al necesităţii dezvoltării digitale din domeniul sanitar. Progresele tehnologice din acest domeniu pot îmbunătăţi drastic experienţa pacientului, pot reduce povara epuizării clinicienilor, pot facilita diagnosticarea mai rapidă şi mai precisă şi pot reduce costurile totale.”

  • “De-pensionarea”, un fenomen nou ce prinde pe piaţa înfierbântată a Americii

    Pandemia de coronavirus a împins în inactivitate peste 8 milioane de americani, mulţi dintre aceştia hotărând că a venit vremea să se pensioneze, scrie CNBC. Însă pe o piaţă a muncii în efervescenţă, unde muncitorii pot practic să decidă unde să meargă, dublat de inflaţia în creştere puternică şi temperarea temerilor legate de Covid, unii găsesc că este un moment potrivit să-şi revizuiască planurile şi să redevină activi.