BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • Wizz Air extinde perioada de suspendare a zborurilor către Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Spania, Olanda şi Marea Britanie până pe 28 mai şi amână redeschiderea bazei de la Timişoara pentru 29 mai

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, a anunţat astăzi că zborurile spre Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Spania, Olanda şi Marea Britanie vor fi suspendate până pe 28 mai inclusiv, ca urmare a prelungirii restricţiilor de călătorie introduse de autorităţile române.

    Totodată, redeschiderea bazei de la Timişoara este amânată pentru 29 mai.

    “Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informaţi automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicaţia pentru mobil. Clienţii vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, sumă care poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziţia de produse şi servicii Wizz Air”, transmit reprezentanţii Wizz Air.

    Pasagerii pot alege rambursarea banilor – care va dura mai mult – şi vor fi informaţi despre paşii necesari pentru un transfer bancar sau transferul către un card bancar printr-un e-mail separat. În acest caz, clienţii vor putea primi doar 100% din suma achitată iniţial. Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – trebuie să ia legătura cu agenţia de unde şi-au cumpărat biletele.

  • Cum au reuşit un jurnalist şi un sociolog din România să construiască o afacere care îşi vinde produsele în peste 76 de ţări din toată lumea

    Un jurnalist şi un sociolog au preluat un concept din piaţa americană axat pe creionarea unui stil de viaţă prin elemente de design. Până acum, au reuşit să aducă stilul lor în casele oamenilor din 76 de ţări şi să înregistreze astfel venituri anuale de 3 milioane de euro. Ce urmează? 

    „Brexitul a însemnat un moment cheie pentru noi pentru că practic am fost forţaţi să renunţăm la contractele private label din cauza condiţiilor noi impuse de clienţi”, povesteşte Ştefan Ormenişan, care la jumătatea anului 2016 a pus bazele brandului MindtheGap alături de Victor Şerban.

    Ambii sunt născuţi în Târgu-Mureş. Stefan Ormenişan, în vârstă de 42 de ani, este de profesie jurnalist şi este directorul de creaţie al companiei, controlând partea de creaţie, inovaţie şi tot ce este legat de colecţiile brandului. Victor Şerban, care are 37 de ani, este sociolog şi activează ca managing partner, ocupându-se de partea financiară, vânzări, achiziţii şi resurse umane.

    Odată cu venirea Brexitului, societatea Global Art Production, care deţine şi marca MindtheGap, a decis să îşi continue activitatea doar pentru brandul propriu. Până la acel moment, compania producea şi furniza servicii de design şi producţie pentru branduri internaţionale mari, însă doar private label, adică sub eticheta altor companii.

    Astfel, în toamna acelui an compania a lansat prima colecţie de tapet concepută şi produsă vreodată în România. Lansarea a avut loc în cadrul unuia dintre cele mai prestigioase târguri de design interior din lume, Maison&Objet Paris, iar de acolo a pornit călătoria MindtheGap. „În primăvara anului 2017 am avut deja primii distribuitori proprii în Anglia, Spania, Portugalia, iar apoi tot în cursul anului 2017 ne-am consolidat businessul de tapet în aproximativ 20 de ţări.”
    Astăzi, MindtheGap este prezentă în 76 de ţări cu produsele proprii.

    „Cele mai importante pieţe sunt Europa, SUA şi Japonia. Totuşi, SUA şi UK rămân pieţele importante, urmate de Olanda, Spania, Italia, Germania şi Franţa, dar avem rezultate bune şi în Noua Zeelandă sau Australia, precum şi în Canada, Singapore sau Thailanda. Concentrarea în perioada următoare este să ne dezvoltăm prezenţa în SUA, care are cel mai mare potenţial. În Anglia avem deja o piaţă stabilă şi matură, la fel în Olanda şi Spania, unde avem parteneri de încredere. Avem o statistică care spune că suntem prezenţi în peste 700 de magazine online şi offline din întreaga lume.”

    Între timp, afacerea s-a dezvoltat şi în domeniul home decor, gama de produse incluzând mobilier tapiţat, lămpi, tapet, tablouri decorative şi textile pentru casă. „În prezent, avem trei colecţii complete care însumează peste 600 de produse, de la mobilier, lămpi de tavan şi podea, tablouri înrămate la textile şi perne decorative din in şi catifea, tapet şi accesorii. Este un concept premium, care se adresează clienţilor de pretutindeni, cu teme universale şi uşor de asimilat în orice colţ de lume. De exemplu, anul trecut în toamnă am lansat colecţia The Transylvanian Manor, care este inspirată din stilul de viaţă opulent pe care l-au avut cândva familiile nobile din Transilvania. Este o colecţie florală, feminină, plină de culoare şi astfel o temă uşor de vândut oriunde.”

    Activitatea MindtheGap este complexă şi începe în zona de creaţie, unde se realizează 99% din designurile folosite. Studioul de creaţie este inima businessului pentru că aici se concep toate colecţiile, poveştile, temele şi designurile care mai apoi sunt transformate în produse finite. Tot în studioul propriu este realizată şi partea de marketing şi prezentare, precum şi întreg portofoliul foto, atât lifestyle, cât şi fotografia de produs. „Este un sistem integrat, în care muncesc 10 oameni doar pentru a crea şi prezenta designurile şi obiectele produse.”
    De asemenea, există partea de producţie internă, care dezvoltă şi livrează gama de produse. Toate acestea sunt realizate în fabrica proprie şi distribuite de acolo în întreaga lume. În sfârşit, a treia parte a activităţii sunt vânzările, marketingul şi achiziţiile.

    Afacerile MindtheGap au crescut în 2019 cu 38%, până la 3 milioane de euro, în timp ce în 2018 cifra de afaceri a companiei înregistra o creştere de 58%, la 2,16 milioane de euro.
    MindtheGap este un business finanţat din resurse proprii. An de an profitul a fost reinvestit şi utilizat în promovare, stocuri şi vânzări. Ştefan Ormenişan spune că utilizează câteva linii de credit cu garanţii proprii şi că nu au atras niciun fond european de finanţare pentru că „nu am fost un business orientat pe oportunităţi. Toate investiţiile au fost şi sunt făcute din necesitate, iar cum modul de lucru cu fonduri europene în România este cel puţin dubios şi complicat, nu am fost interesaţi”. Pentru că peste 90% din cifra de afaceri înseamnă export, compania a beneficiat de finanţare de la EximBank cu garanţii de stat.

    Totuşi, planurile de viitor ale businessului înseamnă atragerea de investiţii. „Vorbim aici despre private equity sau fonduri de investiţii, pentru a putea avea un fast growing de care beneficiază concurenţii noştri din piaţa externă. Este greu să creştem în continuare organic, cu resurse proprii, şi asta pentru că vorbim de sume tot mai mari, greu accesibile de la bănci fără garanţii imobiliare.” Tocmai din acest motiv se gândesc ca în acest an să mute businessul într-o ţară dezvoltată unde investiţiile în dezvoltare se acordă mai facil, iar credibilitatea unui business nu depinde de garanţiile mobiliare sau imobiliare pe care le deţine. „Să nu mai vorbim despre faptul că în România potenţialii investitori nu au habar despre ce înseamnă piaţa de home decor, aşa cum se întâmplă afară. Iar de aici, bineînţeles, o reticenţă într-un business care de fapt se dezvoltă în Occident sau SUA, şi nu în ţara de origine.”

    Cu Global Art Production cei doi antreprenori au trecut prin criza din 2008-2009, iar cu brandul MindtheGap au prins doar criza actuală. Din vânzările online la nivel internaţional, compania donează în următoarele luni 10% Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Ştefan Ormenişan spune că dacă am fi vorbit înainte de starea de urgenţă, cu siguranţă aveau mai multe planuri, dar astăzi este mai greu să se gândească la planurile de viitor.

    Cu toate acestea, un obiectiv următor este dezvoltarea magazinelor proprii cu parteneri externi. În plan există un showroom de prezentare în Londra, unul în Amsterdam şi un flagship store în Osaka, Japonia, toate dezvoltate împreună cu partenerii din aceste ţări care astăzi activează ca distribuitori internaţionali.
    Un obiectiv imediat este însă dezvoltarea magazinului online, care astăzi realizează aproximativ 5% din cifra de afaceri. „Am înţeles tot mai mult că avem nevoie de vânzări directe, nu prin distribuitori, şi asta pentru că MindtheGap înseamnă atmosferă şi poveste care nu întotdeauna sunt transmise eficient de către un distribuitor sau reseller. Din acest motiv, focusul nostru este de a crea magazine şi showroomuri dedicate unde poate fi expusă întreaga gamă de produse în stilul şi decorul realizat de noi.”

    Pe termen lung, cei doi se gândesc la dezvoltarea gamei de produse, dar şi la debutul în piaţa de fashion. „MindtheGap este astăzi un nume reprezentativ în piaţa de home fashion din întreaga lume, fapt certificat de prezenţa în atâtea ţări şi în media de specialitate din ţările dezvoltate. Un salt în industria de fashion nu ar reprezenta o surpriză şi, de ce să nu recunoaştem, ne gândim din ce în ce mai mult la acest new business în anii următori.” În 2016, MindtheGap a câştigat premiul Best Design Object pentru The Premium Designer Wallpaper Collection din partea Elle Decoration Romanian Designer Awards.

    Compania are 45 de angajaţi. Aproximativ 90% din produsele din portofoliu sunt realizate în Europa, mare parte în România, aspect despre care Ştefan Ormenişan spune că face parte din filosofia brandului.
    „Încă de la început am încercat să ocolim Asia şi China în mod special ca resursă de materii prime sau produse finite. Avem o gamă de produse importate din India, dar atât. Asta înseamnă că mare parte din produsele noastre sunt de origine europeană sau americană. De exemplu, inul şi catifeaua folosite pentru tapiţerie şi produse asociate sunt originare din Anglia, Scoţia şi Belgia. Tapetul pe care îl imprimăm digital la Târgu-Mureş este de origine germană şi finlandeză, abajururile de lămpi sunt produse din materie primă din Olanda şi Lituania, iar tablourile conţin materie primă din Italia, Anglia sau Elveţia.

    Ca să rezum, MindtheGap oferă produse premium, de calitate superioară, fabricate în Europa doar din materiale naturale – lemn, in, bumbac, sticlă, hârtie. Din România folosim tot ce înseamnă ambalaje şi câteva din accesorii, însă este greu să utilizăm materie primă pentru produsele noastre şi asta pentru că nu există producători de textile, hârtie pentru tipar sau alte materii prime de care avem nevoie. Totuşi, de exemplu piesele de mobilier sunt realizate în România, în două fabrici deţinute de acţionari străini. Încercăm să găsim şi local acei mici furnizori care să ne susţină afacerea, însă de cele mai multe ori ne lovim de lipsa calităţii, continuităţii etc.”, spune el.

    Pe de altă parte, cofondatorul MindtheGap spune că timpii crescuţi de livrare pe pieţele europene reprezintă o altă dificultate, de natură logistică, pe care au întâlnit-o în piaţă. „Dat fiind faptul că nu suntem o ţară importantă din punctul de vedere al exportului de bunuri de larg consum, rate-urile la transport sunt destul de mari, ca şi timpii de livrare. De exemplu, acelaşi colet cu aceleaşi dimensiuni şi greutate, cu acelaşi furnizor de express delivery costă cu 20-30 de euro mai mult dacă pleacă din România spre UK şi nu invers. Acest aspect este motivat de firmele de curierat prin volumul redus de exporturi, traseele lungi rutiere până la aeroporturile cargo şi, în general, infrastructura proastă”, explică Ştefan Ormenişan.

    Despre clientul MindtheGap, directorul de creaţie spune că este în proporţie de 80% de sex feminin, educat, cu un venit peste medie şi care apreciază calitatea şi produsele realizate din materiale naturale. „Este un client premium, cu pretenţii, care nu acceptă compromisuri când vine vorba de produsele pe care le utilizează zi de zi în casă. De asemenea, este un consumator de design în cele mai variate forme, cu o bună educaţie stilistică şi un simţ estetic dezvoltat.” El mai spune că targetul brandului este mediul privat. “Suntem o companie care produce 100% pentru mediul privat, un aspect cu care de altfel ne mândrim”.

  • Schimbarea RADICALĂ facută de McDonald’s în perioada pandemiei. Toată lumea se întreabă cum au reuşit să o implementeze atât de rapid

    Mâncatul într-un restaurant va fi cu totul diferit după această pandemie, iar operatorul lanţului fast food McDonald’s se numără printre primii care au anunţat care vor fi schimbările făcute de companie în noul context. Dintr-un articol al publicaţiei americane Inc. reiese că McDonald’s testează deja un prototip pentru ieşirile în oraş în perioada pandemiei.


    În Olanda, unul dintre restaurantele din oraşul Arnhem a fost deja reechipat pentru noua lume.
    „Pe măsură ce te apropii, cercuri mari, galbene, marchează distanţa socială aprobată între un client şi celălalt. Chiar înainte de a intra în restaurant, se află o staţie de spălat pe mâini. Fiecare client trebuie să îşi spele mâinile câte 20 de secunde înainte de a intra”, scriu jurnaliştii de la Inc.

    Apoi, eşti întâmpinat de o gazdă de restaurant în stil vechi – ea se află în spatele unui ecran.
    Gazda poartă mănuşi, dar nu şi mască. Oferă apoi clienţilor un semn de plastic pe care se află numărul pe care îl ocupă într-un rând de aşteptare. Apoi, clienţii se apropie de un ecran digital prin intermediul căruia îşi plasează comanda. După ce fac acest lucru, se aşază la o masă.Imediat după ce se îndepărtează de touchscreen, un angajat îl dezinfectază.


    Semne de avertizare despre respectarea distanţei fizice se află peste tot.Mâncarea soseşte într-un dispozitiv asemănător celor de servire a preparatelor chinezeşti. Acesta permite o experienţă de preluare a preparatelor fără contactarea altor persoane, în care clienţii pur şi simplu îşi ridică mâncarea de pe un dispozitiv, care este ulterior din nou dezinfectat, după ce ei îşi termină masa.


    În momentul în care clienţii pleacă, masa este dezinfectată, pregătită pentru următorul client.
    Jurnaliştii de la Inc. se întreabă cum au reuşit cei de la McDonald’s Olanda să rezolve o problemă atât de dificilă, una care va afecta atât de multe zone ale retailului. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru Reuters că lanţul speră să păstreze o parte din atmosfera de restaurant şi în context pandemic. Totuşi, a precizat că „Sunt schimbări radicale, dar sperăm să le facem într-o formă în care clienţii să nu le observe prea mult”.

     

  • Wizz Air extinde perioada de suspendare a zborurilor către mai multe ţări până pe 14 mai şi amână redeschiderea bazei de la Timişoara pentru 15 mai

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, a anunţat astăzi că zborurile spre Franţa, Germania, Italia, Spania, Austria, Belgia, Olanda, Elveţia şi Marea Britanie rămân suspendate până pe 14 mai inclusiv, ca urmare a extinderii restricţiilor de călătorie impuse de autorităţile române către ţările respective de destinaţie.

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, a anunţat astăzi că zborurile spre Franţa, Germania, Italia, Spania, Austria, Belgia, Olanda, Elveţia şi Marea Britanie rămân suspendate până pe 14 mai inclusiv, ca urmare a extinderii restricţiilor de călătorie impuse de autorităţile române către ţările respective de destinaţie.

    Totodată, redeschiderea bazei de la Timişoara este amânată pentru 15 mai.

    “Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informaţi automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicaţia pentru mobil. Clienţii vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, sumă care poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziţia de produse şi servicii Wizz Air”, transmit reprezentanţii Wizz Air.

    Pasagerii pot alege rambursarea banilor – care va dura mai mult – şi vor fi informaţi despre paşii necesari pentru un transfer bancar sau transferul către un card bancar printr-un e-mail separat. În acest caz, clienţii vor putea primi doar 100% din suma achitată iniţial. Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – trebuie să ia legătura cu agenţia de unde şi-au cumpărat biletele.

  • O companie olandeză a proiectat un mijloc de transport care ar putea revoluţiona modul în care călătorim. Capsulele hyperloop ar fi la fel de rapide ca trenurile de mare viteză şi mai sustenabile decât avioanele

    La începutul acestei luni, compania olandeză Hardt Hyperloop a anunţat rezultatele unui studiu realizat în colaborare cu provincia Olanda de Nord, prin care a examinat ideea unui nou tip de călătorie experimentală.

    Propunerile care vizează creare unei reţele care să transporte pasageri de la Amsterdam la Paris în mai puţin de 90 de minute sunt în discuţie în Olanda, după ce un studiu care arată că linia hi-tech ar putea fi viabilă din punct de vedere economic. Mijlocul de transport propus – hyperloop – este reprezentat de o capsulă elegantă, care ar circula ptrintr-un tub de oţel şi ar putea atinge o viteză de aproape 1.000 de kilometri/oră, scriu cei de la CNN.

    Se presupune că acest tip de vehicul este mai sustenabil decât aeronavele şi mai rapid decât trenurile de mare viteză, iar avocaţii Hyperloop spun că acesta este viitorul călătoriilor între state, şi chiar intercontinentale.

    Raportul a arătat că o reţea Hyperloop la nivel european ar scurta semnificativ timpul de transfer între oraşele europene, „estomparea” frontierelor şi oferirea de „avantaje economice remarcabile”. O mai bună conectare a zonei metropolitane din Amsterdam la alte centre europene, sugerează studiul, ar îmbunătăţi călătoriile de afaceri şi „va consolida valoarea economică a provinciei”.

    Raportul spune că Hyperloop ar putea transporta 200.000 de pasageri pe oră, pe fiecare sens. Călătorii pot ajunge la Paris în 90 de minute – mai puţin de jumătate din timpul necesar în prezent cu trenul şi aproximativ în acelaşi timp ca un zbor direct, fără a fi nevoie de conexiuni la aeroport. O călătorie de la Amsterdam până la Bruxelles ar dura mai puţin de o oră prin Hyperloop, sugerează studiul. Această studiu marchează următoarea etapă în planul reprezentanţilor Hardt Hyperloop, în urma deschiderii unei instalaţii de testare în iunie 2019.

    Anul trecut, CEO-ul şi cofondatorul companiei, Tim Houter, a declarat pentru CNN Travel că reţeaua europeană propusă de Hardt Hyperloop va oferi o „alternativă pentru zborurile poluante de scurtă durată”.

    Pe hârtie, sună ca un câştig, dar rămân întrebări cu privire la fezabilitatea Hyperloop. Îngrijorările legate de faptul că aceste capsule vor fi sau nu potrivite pentru toate vârstele şi de evacuarea pasagerilor în caz de urgenţă sunt doar o parte dintre problemele ridicate. 

    Cu toate acestea, Jereon Olthof, reprezentantul departamentului de transport al Olandei de Nord spune că este intrigat de studiu, care sună „foarte promiţător”. 

     

  • Hârtia igienică, un obscur element cultural devenit simbolul celei mai mari crize de la Război încoace

    Într-un videoclip devenit viral, un bărbat comandă o cafea la pachet. În loc de portofel, el scoate un sul de hârtie igienică, rupe două foi şi le pune pe tejghea, apoi bagă generos o a treia foaie în buzunarul de la pieptul chelnerului, ca şi cum ar fi bacşiş. În Singapore şi Hong Kong primele zile ale epidemiei de COVID-19 chiar au făcut ca hârtia igienică, dispărută rapid din magazine, să devină o monedă de schimb. În Australia, când febra proviziilor i-a lovit pe cetăţenii acestei ţări din topul statelor în funcţie de gradul de civilizaţie, un ziar de altfel respectabil, The NT News, a publicat o secţiune cu opt pagini de hârtie goală, spunând că astfel oferă naţiunii ceea ce aceasta doreşte.
    „Este suficientă hârtie igienică în toată ţara pentru toţi timp de zece ani”, i-a spus în urmă cu câteva săptămâni premierul Olandei Mark Rutt unui cumpărător dintr-un supermarket în urma unui puseu de febră a cumpărăturilor în care preţiosul produs a dispărut temporar de pe rafturi.
    Social media abundă de glume despre un fenomen surprinzător: hârtia igienică are o cerere mare în Germania, Olanda, SUA, Australia, Singapore, în multe ţări ale lumii, sărace sau bogate. Adesea dispare din supermarketuri imediat ce rafturile sunt reîncărcate; au existat chiar şi bătăi cu pumnii pe pachetele de hârtie igienică, scrie Deutsche Welle.

    Cumpărarea în masă a hârtiei igienice este un comportament de turmă ce ţine de situaţie, spune Britta Krahn, care predă psihologia afacerilor la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Bonn-Rin-Sieg. „Acesta este momentul pierderii maxime a controlului, al incertitudinii maxime şi al schimbării maxime. Nimeni nu ştie la ce să se aştepte”, subliniază ea, precizând însă că oamenii încearcă totuşi să recâştige controlul. Atunci când măştile de faţă şi dezinfectanţii nu mai sunt de găsit, oamenii „apucă ce pot, obiecte neperisabile”. „Hârtia igienică a devenit o metaforă a siguranţei, dacă nu simbolul acestei crize a coronavirusului“, argumentează expertul în psihologie.

    Hârtia igienică este o apariţie recentă în istoria omenirii. Nici măcar astăzi nu toată lumea o foloseşte, din motive culturale. Spre exemplu, în 2015 Directoratul Turciei pentru Afaceri Religioase (Diyanet) a emis o fatwa care stabileşte că utilizarea hârtiei igienice este permisă în Islam, dar se subliniază că apa ar trebui să fie principala sursă de curăţare. Amintind că pentru ca o rugăciune să fie legitimă, corpul, hainele şi locul în care trebuie să se efectueze rugăciunea ar trebui să fie lipsite de elemente definite drept „necurate” de Islam, fatwa spune că curăţarea trebuie să fie efectuată cu apă, scrie Hurriyet Daily News. „Dacă nu se poate găsi apă pentru curăţare, se pot folosi alte materiale de curăţare. Chiar dacă unele surse consideră că hârtia nu este potrivită ca material de curăţare, deoarece este un material pentru scris, nu există nicio problemă în utilizarea hârtiei igienice”, menţionează decretul. Apa curăţă mai bine decât hârtia, nu? Poate de aceea toaletele din Japonia au bideuri.
    Descoperirile arheologice din cea mai veche mină de sare din lume, de lângă Hallstadt, în regiunea Salzkammergut din Austria Superioară, sugerează că frunzele de brusture au fost folosite ca hârtie igienică încă din epoca bronzului. În Bavaria, oamenii şi astăzi numesc planta „Arschwurzen” (frunză pentru fund). Cele mai vechi înregistrări menţionând hârtia igienică au fost găsite în documentele chinezeşti din secolul al VI-lea. Joseph Needham (1900-1995), un sinolog britanic, l-a citat pe savantul chinez Yan Zhitui, care a scris în 589: „Hârtia pe care există citate sau comentarii ale celor Cinci Clasici sau numele înţelepţilor nu îndrăznesc să o folosesc la toaletă”. În 851, un călător a scris: „Ei (chinezii) nu sunt foarte atenţi la curăţenie şi nu se spală cu apă atunci când
    şi-au terminat activitatea, ci doar se şterg doar cu hârtie”.
    În 1393, Curtea Imperială din Nanjing a folosit aproximativ 720.000 de coli de hârtie igienică, cu foi individuale de 2×3 picioare (trei picioare echivalează cu circa 90 de centimetri – n.red.). Împăratul Hongwu şi familia sa au folosit doar ei 15.000 de coli din ceea ce se spune că a fost „un tip deosebit de moale şi parfumat de hârtie igienică”. Se poate spune, deci, că în China a apărut cultura folosirii hârtiei igienice pe care Occidentul a îmbrăţişat-o cu atâta entuziasm.
    În Europa medievală, pe de altă parte, oamenii foloseau zdrenţe vechi, resturi de ţesături sau câlţi de lână. Uneori apelau la muşchi, frunze, fân şi chiar paie, scrie Sabine Schachtner, directorul fabricii de hârtie LVR Papiermühle Alte Dombach, în cartea ei despre hârtia igienică şi istoria „culturii ştersului”. Obiectele sau materialele folositoare în acest sens diferă, desigur, în funcţie de statut, zonă şi disponibilitate. După descoperirea Americii, cocenii au devenit disponibili. Zăpada este şi ea bună, când anotimpul şi consistenţa ei o permit. Săpăturile din zona latrinelor medievale din vechiul oraş din Liga Hanseatică Tartu (în ceea ce este astăzi Estonia) au adus la lumină bucăţi de pânză folosite ca hârtie igienică. Calităţile diferite au indicat statutul social al gospodăriei. Ţesături fine şi moi de lână rupte în fâşii din îmbrăcămintea de zi cu zi, unele încă cu aplicaţii de mătase ataşate, au fost folosite de familiile bogate. Familiile sărace foloseau ţesături grosiere, simple. Spre deosebire de China, multă vreme Europa n-a cunoscut hârtia. Dar invenţia chinezească a ajuns
    într-un final şi pe vechiul continent. În secolul al XVI-lea, adică la un mileniu după chinezi, europenii au început să folosească resturi de hârtie. Răspândirea ziarelor şi apariţia producţiei industriale de hârtie a fost etapa finală pentru descoperirea hârtiei ca produs sanitar. Bazinele cu apă au devenit mai populare în a doua jumătate a secolului XIX, iniţial în Anglia. Această nouă modă a solicitat hârtie specială care să nu înfunde conductele de canalizare. Dar revoluţia industrială era deja în toi. În filmul său de promovare, producătorul bavarez de hârtie igienică Fripa prezintă progresul tehnologic pe care industria l-a înregistrat de atunci: hârtia curge şi se înfăşoară, iar pachete uriaşe sunt împinse într-o maşinărie ca prin magie. Utilajul se roteşte neîncetat pe măsură ce sulurile de hârtie igienică, ambalate în pachete mari, apar la sfârşitul liniei de producţie.

    Fripa – brand a cărui deviză publicitară este „Întotdeauna încă un strat mai bun!” – şi-a crescut masiv producţia după ce criza de Covid-19 a pus stăpânire pe germania, dublând volumul vândut magazinelor faţă de obişnuitele 130.000 tone de hârtie igienică pe an.

    „Producţia a ajuns la limita de sus şi tot nu putem ţine pasul cu cererea“, a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al Fripa, Jürgen Fischer. El spune că nu are nicio idee de ce oamenii au înnebunit după hârtia igienică, dar suspectează că motivul este că acest produs este „uşor de depozitat şi nu prea scump”. Ortwin Renn, director ştiinţific la Institutul pentru Studii Avansate de Sustenabilitate (IASS) din Potsdam, face distincţia între trei tipuri de reacţii în timp de criză. Cercetătorii care studiază sociologia riscului spun că unii ignoră pericolul, alţii se ghemuiesc ca o minge pentru a-l evita „şi mai există şi luptătorul”, spune sociologul. Acesta din urmă acţionează în faţa pericolului şi începe stocarea produselor ca un fel de „acţiune înlocuitoare”, explică Renn.
    Dacă oamenii au tendinţa de a fugi sau de a lupta depinde în principal de componenţa lor genetică, dar comportamentul este determinat şi de educaţie şi experienţă. Situaţia contează şi ea: atunci când conduc maşini, oamenii tind să fie luptători, în timp ce pietonii sunt destul de înclinaţi să fugă.
    „Oamenii aud sau citesc în mass-media că ceilalţi cumpără multă hârtie igienică”, spune psihologul de afaceri Anja Achtziger, de la Universitatea Zeppelin din Friedrichshafen, în ziarul german Süddeutsche Zeitung. „La locul de muncă, în familie, printre prieteni, oamenii vorbesc în permanenţă dacă şi câte rezerve şi-au făcut deja, ceea ce face ca oamenii care nu şi-au făcut rezerve pe acest fond de frenezie să iasă şi ei şi să o facă.”

    „Când cumpărăm lucruri, lucrurile care sunt apropiate de corp oferă confort, indiferent că este vorba de mâncare, bunuri de îngrijire sau în acest caz hârtie igienică“, explică pentru Reuters Adam Ferrier, psiholog specializat în comportamentul consumatorului. „Mărimea hârtiei igienice face cumpărătorul să simtă că cumpără ceva substanţial, ceva important. Îl face să simtă că întreprinde ceva serios.“

    Pentru un alt expert, Rohan Miller de la Universitatea Sydney, cumpărăturile din panică, la care intră şi hârtia igienică, sunt o reflexie a societăţii urbanizate şi a unui stil de viaţă în care primează comoditatea. „Nu suntem obişnuiţi cu lipsurile, ci suntem obişnuiţi să alegem ce vrem, când vrem. Astfel, febra cumpărării de hârtie igienică este doar o manifestare a acestei mentalităţi de turmă pentru a menţine acest statut.“

  • Wizz Air a anunţat suspendarea rutelor între România şi Marea Britanie, Elveţia şi Olanda

     Compania aeriană Wizz Air a anunţat, duminică, suspendarea rutelor între România şi Marea Britanie, Elveţia şi Olanda începând cu data de 5 aprilie până pe 18 aprilie inclusiv, conform unui comunicat.

    Măsurile sunt cauzate de noile restricţii de călătorie impuse de autorităţile române pe toate zborurile din România către aceste ţări, în cadrul eforturilor de limitare a pandemiei Covid-19.

    Totodată, ca urmare a restricţiilor din România dar şi din Europa, rutele către Belgia, Austria, Spania, Franţa şi Germania rămân suspendate până pe 30 aprilie inclusiv.

    Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informaţi automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicaţia pentru mobil.

    Clienţii vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, sumă care poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziţia de produse şi servicii Wizz Air.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uitaţi de hârtia igienică şi de alimentele esenţiale. Pentru ce au stat la coadă ieri zeci de olandezi din mai multe oraşe

    Consumatorii de canabis au făcut ieri coadă în Olanda, la magazinele care comercializează marijuana, după ce celebrele „cafenele” din ţară au primit ordin să închidă, pe fondul temerilor legate de răspândirea coronavirusului, scrie Daily Mail. Lăsând la o parte grija de a cumpăra produse precum paste şi hârtie igienică, atât de căutate în această perioadă în toate ţările, zeci de olandezi din Amsterdam, Eindhoven şi Haga au stat duminică la cozi pentru a se aproviziona cu marijuana. Personalul a stabilit linii separate pentru plata în numerar şi pentru carduri, în timp ce clienţii s-au grăbit să comande provizii pentru ceea ce poate fi o carantină de săptămâni.

    Între timp, un alt simbol popular al Olandei suferă şi el: cluburile de sex din cartierul roşu din Amsterdam au primit ordin să închidă până la ora 18:00.

    Cozile la magazinele cu canabis s-au format în doar câteva minute după ce miniştrii olandezi ai sănătăţii şi educaţiei au anunţat într-o conferinţă de presă televizată închiderea multor afaceri, împreună cu toate şcolile olandeze. „Poate că în următoarele două luni nu vom reuşi să obţinem nişte iarbă, aşa că ar trebui cel puţin să avem ceva în casă”, a spus un cumpărător de canabis din Haga.

    „Prietenul meu m-a sunat ca acum cinci minute, a văzut conferinţa de presă. E un bun prieten”, a spus un alt client, pe nume Jonathan.
    Scene similare au fost raportate în întreaga ţară, afişându-se imagini cu cozi lungi în afara cafenelelor din capitală şi din oraşul istoric universitar Utrecht. „Mă uitam la conferinţa de presă cu colegul meu de apartament şi apoi doar am coborât şi deja era o coadă de 30 de oameni. Multe alte maşini sosesc şi acum”, povesteşte un client.

    Cozi s-au format şi în Roermond, lângă graniţa cu Germania, pe fondul temerilor că guvernul german îşi va închide graniţele cu Olanda.
    Germania a introdus deja controale stricte pentru cei care sosesc din Franţa, Austria, Elveţia, Luxemburg şi Danemarca.

    Cannabisul este ilegal din punct de vedere tehnic în Olanda, dar este legală deţinerea a mai puţin de cinci grame începând cu 1976, în cadrul unei aşa-numite politici de „toleranţă”.

    Olanda a înregistrat până în prezent 20 de decese cauzate de Covid-19 şi 1.135 de cazuri de persoane infectate.

  • Ţara care activează Nivelul 6, cel mai înalt nivel de pericol de călătorie: Toţi cetăţenii din Marea Britanie, Rusia, Ucraina şi Olanda să se întoarcă acasă

    Austria şi-a chemat toţi cetăţenii plecaţi în Marea Britanie, Rusia, Ucraina şi Olanda să se întoarcă acasă pe fondul temerilor legate de răspândirea pandemiei de coronavirus, potrivit FT.

    Viena a anunţat că va opri toate conexiunile aeriene către aceste patru ţări duminică.

    Un mesaj scurt a fost trimis automat de către ministerul de Externe al Austriei către toţi cetăţenii înregistraţi care au plecat în aceste ţări:

    „Avertisment de călătorie (Nivel 6) pentru Marea Britanie, Olanda, Rusia şi Ucraina. Călătorii sunt sfătuiţi să se întoarcă în Austria! Departamentul Vostru de Stat”, arată mesajul.

    Nivelul 6 este cel mai înalt nivel pe sistemul de clasificare al pericolelor de călătorie pentru cetăţenii plecaţi peste hotare.

    Austria a luat această măsură în contextul în care aceste patru ţări au adoptat o abordare mai relaxată în privinţa virusului.

    Marea Britaniea ieşit în evidenţă cu faptul că nu a impus prea multe restricţii asupra vieţii publice.

    În schimb, Austria a impus mai multe măsuri stricte şi a închis mai multe spaţii publice.

    Toate restaurantele, barurile, cafenelele şi  majoritatea magazinelor neesenţiale s-au închis duminică.

    Până acum, Austria are 860 de cazuri confirmate. Guvernul a chemat 25.000 de poliţişti din concediu şi a pus o parte din forţele statului în aşteptare pentru a gestiona situaţia.  

     

  • Antidotul pentru coronavirus a fost găsit de olandezi. Ce le mai lipseşte

    Cercetători de la universităţile Erasmus MC şi Utrecht din Olanda au descoperit un anticorp împotriva COVID-19. Documentul ştiinţific al unui grup format din 10 oameni de ştiinţă este acum pregătit pentru recenziile de la egal la egal ale altor specialişti. Prima publicaţie care a anunţat vestea este Rotterdam University, potrivit unui articol publicat pe platforma innovationorigins.com.

    Anticorpul trebuie să fie testat pe oameni, iar acest lucru va dura câteva luni. Totuşi, Frank Grosveld, profesor de biologie celulară, parte a echipei de cercetători care a descoperit anticorpul a declarat, potrivit Erasmus Magazine: „Acum încercăm să convingem o companie farmaceutică să ne susţină demersurile, care ar putea să producă  medicamentul pentru mase. Există şanse ca acest medicament să ajungă pe piaţă. Dacă este luat de un pacient, se aşteaptă că infectarea lui să fie oprită. Astfel, pacientul va avea o şansă de recuperare”.    

    În articol, Grosveld a fost critic la abordarea instituţiilor olandeze în gestionarea pandemiei: „Am fost prea relaxaţi şi foarte slab pregătiţi. Spre exemplu, au existat prea puţine teste şi prea puţine restricţii, deşi am văzut cu toţii ce s-a întâmplat în China.”