Tag: nazism

  • Un fost ofiţer nazist va fi judecat pentru complicitate la 300.000 de crime

    Groening era cunoscut drept “contabilul” lagărului de exterminare. El se ocupa de număratul bancnotelor luate de la deţinuţi şi trimiterea lor către superiorii săi de la Berlin, potrivit procurorilor din Hanovra.

    El este acuzat, de asemenea, că a ajutat la îndepărtarea bagajelor victimelor, astfel încât ele să nu fie văzute de nou-veniţi, şi de acoperirea urmelor exterminării în masă.

    Procurorii susţin că Groening ştia că prizonierii predominant evrei care nu erau consideraţi capabili să muncească “erau ucişi direct după sosire în camerele de gazare de la Auschwitz”.

    El va compărea în faţa tribunalului la 21 aprilie, fiind acuzat de 300.000 de capete de acuzare pentru complicitate la crimă. Este vorba despre 425.000 de persoane despre care se crede că au fost deportate într-un lagăr din Polonia ocupată, în perioada mai-iulie 1944, dintre care cel puţin 300.000 au murit în camerele de gazare.

    Groening a declarat pentru cotidianul german Bild în 2005 că regretă că a lucrat la Auschwitz, afirmând că încă aude strigătele din camerele de gazare, după zeci de ani. “Mi-a fost ruşine zeci de ani şi îmi este ruşine şi astăzi”, a declarat Groening, care a fost angajat în lagăr la vârsta de 21 de ani. “Nu de actele mele, pentru că nu am ucis niciodată pe nimeni. Dar mi-am oferit ajutorul. Am fost o rotiţă în maşina de ucis care a eliminat milioane de persoane nevinovate”, a declarat el.

    Timp de peste 60 de ani, tribunalele germane au pus sub acuzare criminali de război nazişti doar dacă existau dovezi că au fost implicaţi personal în comiterea de atrocităţi. Dar în 2011, un tribunal din Munchen l-a condamnat pe John Demjanjuk la cinci ani de închisoare pentru complicitate în exterminarea evreilor din lagărul Sobibor, unde era gardian, stabilind că toţi foştii gardieni ai lagărului pot fi judecaţi.

    De la deschiderea proceseleor naziste de la Nurnberg (1945-1949), aproximativ 106.000 militari germani sau nazişti au fost judecaţi, 13.000 dintre ei fiind recunoscuţi vinovaţi, iar jumătate condamnaţi, potrivit Biroului german însărcinat cu anchetarea crimelor naziste.

  • Dacă nu sacrificăm acum fiecare strop de sudoare, la anul împărţim mărţişoare

    “Să nu se sperie Victor Viorel, a fost o glumă lansată de la Bruxelles. Oamenii de la Bruxelles au simţul umorului şi atunci au lansat acest lucru chiar la două zile după ce Victor Viorel povestea ce negocieri complicate a avut” – preşedintele Traian Băsescu despre lista lansată pe un blog al Euractiv unde Creţu şi Cioloş figurau drept posibili candidaţi pentru portofoliul Ajutor Umanitar

    “Nimic, nimic. Aici nu este vorba de cetăţeni, aici este vorba despre ambiţia d-lui Băsescu. (…) S-a pus vreodată dl. Băsescu problema să câştige vreun cetăţean din ceva ce a făcut el?” – Ilie Sârbu (PSD) întrebat ce căştigă cetăţenii dintr-o nouă suspendare a preşedintelui

    “Vedeţi, dacă nu are Dumnezeu? Când toată ţara este în slujbă de Sf. Maria, cu această mare sărbătoare religioasă, dl. Tăriceanu are o singură grijă: cum să se pregătească el şi dl. Ponta de alegeri în aşa fel încât să se asigure că obţin cât mai multe voturi” – Elena Udrea (PMP), aflată în campanie la o mănăstire din Bistriţa

    “Să nu ne trezim că împărţim mărţişoare prin ţară cu Băsescu la Cotroceni, cu Ponta ales preşedinte şi care o să stea pe tuşă” – Liviu Dragnea (PSD) despre ipoteza că preşedintele Traian Băsescu ar obţine prelungirea cu 3 luni a mandatului pentru cele 3 suspendări iniţiate în cursul mandatului său

    “Cererea de suspendare are şi o valoare simbolică, de a duce la sfârşit un lucru pe care l-am început şi nu am putut să îl terminăm” – Călin Popescu-Tăriceanu (PLR) despre iniţiativa lui de suspendare a preşedintelui

    “Al dracu’, tace. Ce deştept e când tace. Tace şi face plângere. Vai, ce coloană vertebrală are! L-a adus Antonescu pe lângă el, l-a plimbat şi după aia l-a manglit pe Antonescu şi a rămas neamţul care are coloană vertebrală” – Radu Mazăre (PSD) despre Klaus Iohannis şi plângerea lui penală contra PSD

    “Cine e generalul pentru care merită să ne sacrificăm fiecare minut, fiecare picătură de energie, fiecare strop de sudoare? Iohannis!” – Ludovic Orban (PNL) la o întrunire electorală a ACL
     

  • Consilier al lui Putin: Poroşenko este un “nazist”, iar acordul cu UE “ilegitim”

     Glaziev a făcut această declaraţie înainte de semnarrea acordului. Poroşenko a semnat vineri Acordul de Asociere cu UE în cadrul summitului de la Bruxelles al liderilor celor 28 de state membre, relatează BBC News online.

    Tot vineri urmează să înceteze un armistiţiu în estul Ucrainei, unde rebeli luptă împotriva forţelor guvernamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresmeni americani vor sancţiuni mai dure împotriva Coreei de Nord: Vor contribui din plin la falimentul regimului de la Phenian

     Ed Royce, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor, a declarat în cursul unei audieri că susţine adoptarea unei noi legi care să extindă sancţiunile împotriva Coreei de Nord, pedepsind guvernele străine care ajută regimul condus de Kim Jong-un.

    Iniţiativa legislativă, care are până în prezent susţinerea a peste 130 de congresmeni din totalul de 435 ai Camerei Reprezentanţilor, “vizează regimul acolo unde, cu siguranţă, este cel mai vulnerabil: portofelul său”, a subliniat Ed Royce.

    “Îl va împiedica pe Kim Jong-un să aibă acces şi să poată utiliza această valută forte de care are nevoie pentru a-şi plăti generalii”, a adăugat el, declarându-se convins că “va contribui din plin la falimentul regimului” de la Phenian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul israelian examinează un proiect de lege privind interzicerea terminologiei naziste

     Acest proiect de lege a fost adoptat miercuri printr-un vot preliminar, fiind susţinut de majoritatea reprezentanţilor coaliţiei guvernamentale.

    Totuşi, textul urmează să fie dezbătut în faţa unei comisii parlamentare, apoi supus unei serii de voturi din partea deputaţilor, înainte de a deveni lege.

    Potrivit proiectui de lege, redactat de un deputat din cadrul partidului ultranaţionalist Israël Beiteinu, orice persoană care foloseşte cuvântul “nazist” sau un derivat al acestuia sau un simbol al Holocaustului (precum steaua galbenă) sau nazist riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la şase luni şi o amendă echivalentă cu 21.015 de euro.

    Totuşi, textul precizează în introducerea, că utilizarea cuvintelor şi simbolurilor nazismului din motive legate de educaţie sau istorie este autorizată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Naziştii, ajutaţi de Hollywood

    După venirea din 1933 la putere a lui Hitler, exista ameninţarea ca naziştii să excludă cele 250 de filme amerincane difuzate atunci în cinematografele din Germania în contextul în care,  înainte de Primul Război Mondial, piaţa germană a filmului era a doua cea mai mare la nivel mondial.

    Studiourile se confruntau cu temerea că filmele produse vor fi excluse din Germania şi că nu se vor putea întoarce vreodată pe aceasta. Prin urmare, scenariile şi filmele au început să fie trimise oficialilor germani pentru a evita riscul de a include scene care să ducă la posibilitatea refuzării filmelor. Când nemţii aveau obiecţii referitoare la anumite scene sau dialoguri – în general scene care puneau într-o lumină negativă Germania sau vorbeau despre tratamentul prost aplicat evreilor – acestea erau tăiate, atât în versiunile americane cât şi ale celor distribuite la nivel mondial. Astfel, din Hollywood nu a plecat niciun film antinazist până în 1940. Erau promovate în schimb filme precum”Căpitanul Curaj din 1937”, care ar fi promovat valorile arienilor.

    Pactul a pornit de la un eveniment din 1930 , premiera filmului “Nimic nou pe frontul de vest”, un documentar despre Primul Război Mondial.
    A fost considerat o jignire la adresa germanilor, iar reacţia naziştilor a fost să cumpere 300 de bilete la premiera filmului. În scena retragerii trupelor germane din film, au ţipat la unison:”Soldaţii germani au avut curaj. Este revoltător că acest film a fost făcut în America”. Filmul a fost oprit, iar propagandistul nazist Joseph Goebbels a ţinut un discurs la balcon în care a vorbit despre cum filmul încerca să distrugă imaginea Germaniei. Camarazii lui au aruncat bombe cu gaz şi au eliberat şoareci în mulţime.


    Acţiunea naziştilor a fost apreciată de populaţia germană. Situaţia a ajuns la un punct culminant la data de 11 decembrie când cea mai importantă comisie de cenzură a hotărât înlăturarea filmului din cinematografele din Germania, la doar şase zile după premiera acestuia. Titlurile din ziare spuneau “Victoria este a noastră! I-am îngenuncheat!”. referindu-se la americani.
    În Hollywood, Carl Laemmle, preşedintele Universal Pictures era nemulţumit din cauza controversei, mai ales pentru că se născuse în Germania şi ţara avea un potenţialul de business important pentru cinematografia americană. Prin urmare, în august 1931, Laemmle a produs o versiune editată a filmului şi a făcut o călătorie în Europa pentru promovarea acestuia. Noua versiunea urma să fie acceptată pe cinematografele din Germania, cu respectarea unei singure condiţii: diviziile Universal din toată lumea ar fi trebuit să distribuie aceeaşi versiune editată a filmului.Laemmle – de origine evreu – a acceptat condiţiile, dar, a început să fie îngrijorat de ceva mult mai important decât soarta propriului film. “Sunt aproape sigur că puterea lui Hitler va creşte şi va genera un masacru în rândul miilor de bărbaţi, femei şi copii evrei ”, spunea el în 1932. Până la moartea lui, în 1939, a reuşit să salveze cel puţin 300 de evrei din Germania. În timpul cruciadei lui antinaziste, angajaţii lui de la Universal ascultau de ordinele comisiei germane. În primele luni din 1932 descoperiseră versiuni needitate ale filmului în El Salvador şi Spania pentru care compania şi-a cerut scuze. Alte copii nu au mai fost găsite.
    Un an mai târziu, Laemmle a făcut un alt compromis: a amânat continuarea filmului cu “The Road Back”.  Fiul lui, Carl Laemmle Jr., a fost de asemenea de acord să schimbe filmele lui în favoarea germanilor.  “Colaborarea” dintre Hollywood şi nazişti a continuat apoi, compromisurile impuse de germani fiind acceptate de toate casele de producţie amerincane de atunci.

    În 1936, studiourile americane au început să se confrunte cu cenzuri severe din partea germanilor şi o serie de filme au fost respinse, uneori din cauza unor motive vagi.
    Companiile mici au plecat din Germania şi cele trei companii mari rămase – MGM, Paramount and 20th Century Fox –  nu îşi acopereau costurile. Până la sfârşitul anului, doar opt filme au fost acceptate de germani în condiţiile în care aveau nevoie de cel puţin zece pentru a-şi echilibra costurile.

    MGM anunţase că se retrage de pe piaţa din Germania dacă celelalte două case de producţie vor proceda la fel. Acestea s-au opus, considerând că filmele lor se bucură de popularitate şi s-au concentrat pe dezvoltarea relaţiilor cu figuri naziste proeminente. În 1937, Paramount a ales chiar şi un manager nazist pentru ramura din Germania. Şeful MGM din Germania, Frits Strenfholt a divorţat de soţia lui evreică la cererea Ministerului de Propagandă, iar aceasta a sfârşit într-un lagăr de concentrare

    În ianuarie 1938, ramura din Berlin a 20th Century Fox  a trimis o scrisoare către Hitler:”V-am fi recunoscători dacă ne-aţi trimite o notă de la Fuhrer în care să îşi exprime opinia despre valoarea şi efectul filmelor americane în Germania. Heil Hitler!” La câteva zile după trimiterea scrisorii, cei de la 20th Century Fox au primit un răspuns: “Fuhrerul a refuzat să ofere astfel de judecăţi.”

    Colaborarea dintre Hollywood şi nazişti a ţinut până în 1940, când, după încheierea războiului, au început să apară şi primele filme inspirate din acesta.

     

     

  • Povestea “Îngerului Morţii”, omul care a ucis zeci de mii de oameni

    Una dintre cele mai sinistre şi mai persistente imagini din al Doilea Război Mondial este filmul sosirii de trenuri cu evrei la Auschwitz. În mijlocul gloatelor care se înghesuie şi al cordoanelor de soldaţi există o siluetă singuratică în uniformă imaculată şi mănuşi albe. Bărbatul îi inspectează pe deţinuţi şi îi dirijează într-o direcţie sau alta – într-o parte aşteaptă brutalitatea, înfometarea şi privaţiunea, dar o şansă slabă de supravieţuire. În partea cealaltă aşteaptă moartea instantanee în camerele de gazare.

    Personajul înspăimântător de rece şi detaşat, care ia decizii de viaţă şi de moarte, este unul dintre medicii lagărului: dr. Josef Mengele.

    În 1983, după extrădarea lui Klaus Barbie, faimosul vânător de nazişti dr. Simon Wiesenthal a publicat o listă cu cei mai importanţi zece hitlerişti pe care dorea să-i aducă în faţa justiţiei. Wiesenthal avea pe atunci 76 de ani şi probabil că înţelesese că şansele de a-i aduce pe toţi zece în tribunal erau reduse. “Dacă i-aş prinde pe toţi, ar însemna o realizare. Dar dacă l-aş putea prinde doar pe Josef Mengele, cred că aş avea sufletul împăcat.”

    Cine a fost acest monstru detestat? Josef Mengele s-a născut în 1911 într-o familie de industriaşi apartinând păturii superioare a clasei mijlocii din Gunzburg, în Bavaria. Firma familiei se ocupa cu producerea de maşini agricole. La 20 de ani, Mengele a intrat în Stahlhelm, o organizaţie militantă de extremă dreaptă, înfiinţată de foşti soldaţi, nemulţumiţi de rezultatul Primului Război Mondial. În anul 1934, s-a alăturat SA-ului, iar în 1937 a devenit membru al NSDAP şi SS.

    Ideologia nazistă a lui Mengele s-a dezvoltat încă din timpul studiilor unicersitare, pe care le-a urmat la Munchen, Bonn, Frankfurt şi Viena. În Munchen a fost atras de teoriile rasiale ale lui Alfred Rosenberg, filozoful nazismului. La Frankfurt-am-Main şi-a primit diploma medicală, studiind cu Otmar von Verschuer, directorul Institutului pentru Igienă Rasială de la Universitatea din Frankfurt. A prezentat o dizertaţie cu o tendinţă clar rasială despre “Morfologia maxilarului inferior la patru grupuri rasiale”. A continuat cu un studiu rasial similar (şi la fel de inutil) despre gura de lup şi buza de iepure. Mengele a fost un nazist rasist meticulosm care i-a urât pe evrei, dar i-a urât şi mai mult pe ţigani.

    Ca membru al Institutului pentru Biologie Ereditară şi Igienă Rasială, Mengele s-a alăturat voluntar la Waffen-SS şi a început să lucreze ca medic militar în timpul invaziei Uniunii Sovietice. A fost decorat de patru ori, dar după ce a fost rănit, a fost declarat inapt pentru serviciul militar – şi astfel a căpătat postul la Auschwitz.

    În anul 1943 a plecat la Auschwitz, unde a activat sub conducerea medicului-şef Eduard Wirths şi unde şi-a desfăşurat cercetările medicale de-acum notorii. Îl interesau gemenii şi a decis să verifice teoriile determinismului genetic, care implica examinarea gemenilor atât vii, cât şi morţi. Un alt subiect de cercetare a fost nanismul.

    Una dintre misiunile lui Mengele la Auschwitz a fost supervizarea selectării deţinuţilor sosiţi în gară. Şi alţi medici din lagăr erau implicaţi în triere, dar dintre toţi, Mengele părea să se bucure cu adevărat de activitatea respectivă, desfătându-l etalarea făţişă a puterii. Adesea apărea la rampele de sosire, chiar şi când nu era de serviciu, şi-şi folosea crăvaşa de călărie cu care indica deciziile sale de viaţă sau de moarte. De multe ori folosea aceeaşi crăvaşă pentru a-i bate pe deţinuţi şi un revolver pentru a-i împuşca pe prizonierii care se mişcau greoi sau erau necooperanţi.

    Potrivit medicilor alături de care a lucrat la Auschwitz, Mengele se mândrea cu rolul său şi era întru totul de acord cu regimul brutal din lagăr. În câteva rânduri, a omorât cu mâna lui deţinuţi, fie cu pistolul, fie cu injecţii fatale cu fenol. Tehnic vorbind, era medic, în sensul că deţinea calificarea respectivă, totuşi comportamentul lui contrazicea în mod grotesc jurământul lui Hipocrate. În loc să salveze vieţi, el ucidea. În loc să uşureze durerile, le provoca. Standardele lui morale sunt demonstrate de ceea ce a făcut când a sosit la Auschwitz şi a găsit 600 de femei bolnave în infirmerie; a ordonat imediat trimiterea lor în camerele de gazare.

    Au urmat după aceea experimentele. Gemenii, subiecţii cei mai de seamă ai lui Mengele, erau ţinuţi într-un bloc special, unde îi putea examina oricând. Îi proteja de muncile fizice grele şi se asigura să fie hrăniţi corespunzător dar continua să-i trateze ca pe simple animale de laborator şi, tot ca pe nişte animale de laborator, îi omora şi îi diseca după bunul lui plac.

    Interesat de legătura dintre culoarea ochilor şi tipul rasial, Mengele a început experimente care implicau injectarea de substanţe chimice în ochii subiecţilor săi. Experimentele provocau dureri şi infecţii, şi cel puţin un copil a murit, iar altul a orbit. Mengele colecta de asemenea “specimene” pentru dr. Verschuer. Se ştie, de exemplu, că şapte perechi de gemeni cu ochi de culori diferite au fost omorâţi prin injectare cu fenol, după care ochii au fost trimişi lui Verschuer.

    Însemnările lui Mengele despre experimente nu au supravieţuit războiului, dar nu există nicio dovadă că vreunul dintre ele ar fi avut vreun fundament ştiinţific sau vreo aplicaţie practică. Suferinţele au fost realmente inutile.

    Poreclit “Îngerul Morţii” de către deţinuţii din Auschwitz, Josef Mengele a lucrat ca medic în lagărul de concentrare până la oprirea experimentelor, cu puţin înainte de sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, după care s-a întors în Gunzburg. N-a încercat niciodată să mai practice medicina. A revenit la o etapă anterioară, ocupându-se de reconstruirea companiei familiei, Karl Mengele & Sons.

    Mengele a scăpat cumva atenţiei timp de zece ani după terminarea războiului, când autorul Ernst Schnabel a atras atenţia asupra activităţilor sale din lagărul de concentrare. Au început atunci să fie puse întrebări şi să se ceară judecarea lui pentru crime de război.

    La momentul respectiv, Mengele plecase deja în secret cu familia în America de Sud., iar din 1973 a trăit ca fugar în Paraguay. Vânătorii de nazişti conduşi de Simon Wiesenthal erau pe urmele sale, strângând tot mai mult plasa în jurul lui. În 1979, prietenii lui nazişti din Paraguay au răspândit zvonul că murise. Au publicat până şi o fotografie post-mortem a unui cadavru întins pe masă, cu o cicatruce pe braţul drept, de unde îi fusese înlăturat tatuajul SS. Wiesenthal nu s-a lăsat însă păcălit atât de uşor şi a aflat că persoana decedată era căpitanul SS Roschmann, un alt criminal de război care trimisese 80.000 de evrei într-un lagăr de concentrare din Riga.

    În cele din urmă, a fost exhumat un schelet despre care medicii legişti au declarat că era al lui Mengele; se pare că acesta ar fi murit în anul 1985 în urma unui accident cerebral pe care l-a suferit în timp ce înota.


    Informaţiile sunt preluate din cartea “Cei mai ticăloşi oameni din lume”, de Rodney Castleden, tradusă de Mihai-Dan Pavelescu şi disponibilă în România la editura Meteor Press.

  • Manifestaţii de amploare în Piaţa Roşie din Moscova pentru a sărbători victoria din 1945. Putin: Facem totul pentru ca nimeni să nu poată declanşa un război undeva

     Camioane militare care transportă lansatoare de rachetă strategice şi alte arme au defilat în centrul capitalei ruseşti pentru a marca sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial celebrat la 9 mai în fosta URSS, actul de capitulare fiind semnat seara târziu, la 8 mai la Berlin, respectiv 9 mai după ora Moscovei.

    La ora 10.00 (09.00 ora României), după orologiul Kremlinului, o linişte mormântală s-a lăsat peste Piaţa Roşie, plină de militari, şi peste tribuna oficială, unde se aflau Vladimir Putin şi numeroşi veterani şi invitaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost presupus gardian de la Auschwitz, identificat în Germania

     Hans Lipschis, născut în Lituania în urmă cu 93 de ani, trăieşte la Aalen, în Baden-Württemberg (sud-vestul Germaniei), şi pretinde că a lucrat la Auschwitz ca bucătar, şi nu ca gardian în lagărul construit de către nazişti în Polonia ocupată, potrivit unei anchete recente a postului de radio-televiziune public regional SWR.

    Potrivit publicaţiei Die Welt, Lipschis a fost naturalizat de regimul nazist. El s-a stabilit în Statele Unite în 1956 şi a trăit la Chicago până când a fost expulzat în Germania, în 1983.

    În raportul pe 2013, Centrul Simon Wiesenthal, care urmăreşte foşti nazişti, îl plasa pe Lipschis în poziţia a patra pe lista celor mai căutaţi criminali. Centrul afirmă că acesta a servit într-un batalion SS, în perioada 1941-1945, şi “a luat parte la masacre şi la persecutarea unor civili nevinovaţi, în special evrei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Funeralii impozante şi controversate pentru Margaret Thatcher

     Regina Elizabeth a II-a a luat loc în primul rând, între cei 2.300 de invitaţi, în impozantul edificiu religios, pe jumătate în stil clasic, pe jumătate în stil baroc.

    “Funeraliile ceremoniale”, cu onoruri militare, relevă importanţa politică a fostului premier britanic, în perioada 1979-1990, deşi acestea se află cu o treaptă mai jos decât funeraliile naţionale organizate pentru ducele de Wellington, amiralul Nelson sau Churchill, cel care a contribuit la înfrângerea nazismului, plâns de întreaga naţiune în 1965.

    Înhumarea lui Churchill este ultima la care a asistat regina, cu titlu excepţional.

    Întregul Guvern şi premierul David Cameron, toţi foştii premieri britanici, inclusiv laburistul Tony Blair, care revendică în parte moştenirea baroanei, au luat loc în naos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro