BusinessMagazin

Tag: Moscova

  • Panica se instalează la Moscova. Ruşii caută disperaţi să cumpere dolari, după ce rubla se devalorizează cu fiecare minut

    Populaţia din Rusia începe să simtă din ce în ce mai mult efectele sancţiunilor impuse în urma invaziei pe care o conduce Putin în Ucraina, în contextul în care se formează cozi de zeci de persoane care încearcă să obţină dolari, pe fondul devalorizării masive a rublei ruseşti, potrivit WSJ.

    Un astfel de caz a fost relatat pentru presa internaţională de Alexander Sokolov, 33 ani, care lucrează ca paznic pentru un magazin de parfumuri şi cosmetice dintr-o clădire comercială de pe buleveardul Tsvetnoy. El a văzut toată ziua de luni mulţimi de oameni care se înghesuie să retragă dolari de la bancomat.

    WSJ a discutat cu una dintre persoanele care aşteptau într-o astfel de coadă de 100 de persoane, în faţa unui ATM al Tinkoff Bank. Albert Ovchinnikov, 25 de ani, lucrează în grafică şi design, iar luni el aştepta deja de o oră la bancomat sperând că poate retrage dolari americani.

    „Văd panică acum. Chiar dacă oamenii stau liniştiţi la coadă lor le este frică pentru banii lor. De aceea toată lumea rtrage bani. (…) Practic, toată lumea îşi scoate banii, pentru a fi pregătiţi de orice”.

    El a spus că vrea să retragă 70% din întreaga sumă în dolari pe care o are în cont.

    Luni dimineaţă, rubla se prăbuşea deja cu 30% faţă de ziua de vineri în urma sancţiunilor impuse de Europa şi SUA. 

     

  • Occidentul pune Rusia la colţ. Cât de grav va fi lovită Moscova de noile sancţiuni?

    Excluderea băncilor ruse din sistemul Swift şi a băncii centrale ruse din operaţiunile internaţionale a fost, până acum, considerată o ultimă soluţie de către oficialii occidentali, scrie BBC News.

    Excluderea Rusiei din Swift, sistemul internaţional de plăţi, creează daune colaterale potenţial substanţiale companiilor şi instituţiilor financiare – fie imediat, fie în contracte financiare pe termen mai lung.
     

    Ce este Swift şi de ce este atât de importantă interzicerea Rusiei?

    În 2018, America a reuşit să oblige sistemul Swift să renunţe la băncile iraniene, dar chiar şi în cazul unei economii mult mai mici decât Rusia, majoritatea guvernelor europene s-au opus deciziei.
     

    Germania este deosebit de sensibilă, deoarece se bazează pe Rusia pentru două treimi din aprovizionarea cu gaz. Oficialii germani consideră că au luat deja act împotriva Rusiei prin suspendarea certificării conductei Nord Stream 2, construită pentru a transporta gaze din Rusia în Germania.

    Autorităţile din SUA, Europa şi Marea Britanie par să fi convenit asupra unei modalităţi de a minimiza aceste vulnerabilităţi prin excluderea băncilor cel mai puţin implicate în tranzacţiile cu energie sau prin găsirea unei modalităţi de filtrare a tranzacţiilor care să permită plăţile pentru energie şi alimente.

    Detaliile despre modul în care vor face acest lucru nu au fost dezvăluite.

    Deşi măsura ar provoca mari daune Rusiei, există un sistem alternativ numit SPFS – sau System for Transfer of Financial Messages – pe care Rusia l-a instituit după Crimeea în 2014.

    China are, de asemenea, un sistem secundar numit Sistemul de plăţi interbancare transfrontaliere sau CIPS.

    Mulţi consideră că excluderea Rusiei va duce la o apropiere de China, fapt care ar putea facilita dorinţa administraţiei Xi de a submina dominaţia arhitecturii financiare globale bazate pe dolarul american. 

    Cu toate acestea, oficialii susţin că Beijingul nu ar dori în acest moment să ajute Rusia, având în vedere că relaţia sa de import-export cu restul lumii este enormă – spre deosebire de Rusia.

    Poate că şi mai dăunătoare Rusiei decât excluderea acesteia din Swift este o mişcare de izolare a băncii centrale a Rusiei. Împiedicarea acesteia de a folosi rezervele internaţionale de 630 de miliarde de dolari pentru susţinerea rublei ar putea duce la prăbuşirea valorii băncii cu consecinţe grave pentru economia rusă.

    Ceea ce pare clar este severitatea cu care Regatul Unit începe să trateze interesele financiare ruseşti.

    Guvernul a respins recent o cerere de construire a unei conducte de energie electrică între nordul Franţei şi Regatul Unit, pe baza că alte alternative nu au fost pe deplin explorate, dar surse apropiate procesului au declarat pentru BBC că situaţia în creştere din Ucraina a avut o influenţă asupra deciziei, dat fiind că proiectul a fost susţinut de un un investitor ucrainean şi unul rus.

     

    Decizia lui Roman Abramovici de a transfera „administraţia” Chelsea FC către o fundaţie caritabilă este mai mult simbolică decât semnificativă din punct de vedere legal, dar arată că înţelege în ce direcţie bate vântul acum în Marea Britanie. 

  • Bursa din Moscova rămâne închisă luni. La Londra, companiile ruseşti sunt măcelărite

    Bursa de Valori de la Moscova nu se va deschide luni, a anunţat Banca Centrală a Rusiei, după ce moneda ţării s-a prăbuşit în urma sancţiunilor occidentale, potrivit CNN.

    “Din cauza situaţiei actuale, Banca Rusiei a decis să nu deschidă astăzi o secţiune a pieţei bursiere, o secţiune a pieţei derivatelor şi o secţiune a pieţei derivatelor la Bursa din Moscova”, se arată în comunicatul băncii.

    Banca centrală rusă a mai spus că va anunţa orele de deschidere pentru marţi în cursul zilei.

    Suspendarea tranzacţiilor vine după ce rubla s-a prăbuşit luni cu aproape 30%, în condiţiile în care pieţele au început să evalueze impactul sancţiunilor impuse de Statele Unite şi aliaţii din NATO Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina.

    Pe bursa de la Londra companiile ruseşti sunt în picaj: Sbersbank minus 70%, Lukoil minus 47%, Rosneft minus 42%.

     

  • Se repetă scenariul din Iran? Renault opreşte uzinele din Moscova şi Togliatti din lipsă de componente

    AvtoVaz, cel mai mare constructor auto din Rusia, va suspenda săptămâna viitoare unele linii de asamblare la uzina din Togliatti din cauza problemelor legate de componente electronice, dar şi la uzina din Moscova. AvtoVaz este controlat de Grupul Renault. Potrivit Automotive News Europe Renault nu a comentat cu privire la noile sancţiuni impuse Rusiei de către Statele Unite şi nu a precizat dacă opririle au legătură cu invazia Ucrainei de către Rusia. De la uzinele din Rusia erau livrate şi în Ucraina maşinile Renault Duster, Logan şi Sandero. În Ucraina s-au vândut maşini produse la Mioveni sub marca Dacia între 2004 şi 2009, iar ulterior Dacia a fost înlocuită de Renault, iar importurile s-au realizat din Rusia, nu din România.

    Orice sancţiune nouă impusă Rusiei ar putea afecta nu doar Grupul Renault, ci şi Grupul Volkswagen sau Stellantis (Peugeot-Citroen, Fiat şi alţii), însă Renault ar fi cel mai afectat, în condiţiile în care are şi cea mai mare uzină, iar Rusia este a doua cea mai mare piaţă a sa.

    Miza francezilor în situaţia din Rusia este legată de revenirea pe profit a Grupului Renault în 2021, după doi ani de pierderi şi care totodată este una dintre cele mai expuse companii occidentale la piaţa rusească, conform Automotive News.

    Mai mult, statul francez a investit puternic în Renault, oferindu-i în prima parte din 2020 un ajutor de stat de 5 miliarde de euro.

    De partea celalaltă, Statele Unite a anunţat deja o serie de măsuri care vizează tăierea accesului Rusiei la o serie de bunuri precum semiconductori, componente electronice şi componente de avion.

     

     

     

  • INCREDIBIL: Gazprom se prăbuşeşte cu 55% pe Bursa de la Moscova. Lukoil cu 46%, Rosneft cu 47%, Sberbank cu 20%. Sute de miliarde de dolari dispar în câteva minute

    Într-o decizie fără precedent, Bursa de la Moscova a revenit surprizător la tranzacţionare după o pauză de doar câteva ore în care autorităţile anunţaseră că o închid din cauza situaţiei din Est. Drept urmare companiile sunt în cădere liberă.

    ​Cu 55% se prăbuşesc acţiunile gigantului rus din energie Gazprom (simbol bursier GAZP), adică aproximativ jumătate din valoarea de piaţă s-a evaporat în doar câteva minute, ca o reacţie puternic negativă din partea investitorilor. Compania ajunge la o capitalizare de 35 mld. dolari.

    Lukoil înregistrează o prăbuşire de 46%, Rosneft de 47%, Sberbank de 20%. Cu alte cuvinte sute de miliarde de dolari dispar în câteva minute.

  • BREAKING Bursa de la Moscova revine la tranzacţionare cu prăbuşiri de 50%

    Într-o decizie fără precedent, Bursa de la Moscova a revenit surprizător la tranzacţionare după o pauză de doar câteva ore în care autorităţile anunţaseră că o închid din cauza situaţiei din Est. Indicele MOEX are o prăbuşire de 50%, la fel şi RTS tot de 50%.

    “O teamă tot mai mare de sancţiuni severe a făcut ca indicele rusesc RTS (RUS50) să fie în cădere liberă”, scrie XTB România. Tranzacţionarea a fost deja oprită de mai multe ori din cauza volatilităţii. “Se fac apeluri pentru a elimina complet instituţiile financiare ruseşti de la sistemul SWIFT, ceea ce ar fi o lovitură masivă pentru Rusia.​

  • Criza din Ucraina testează relaţia dintre China şi Rusia: Deşi Beijingul s-a alăturat Moscovei împotriva extinderii NATO, oficialii chinezi se tem să sprijine în vreun fel o potenţială invazie

    Ameninţările Rusiei de a invada Ucraina forţează China să atingă un echilibru între sprijinul din ce în ce mai mare al preşedintelui Xi Jinping pentru Vladimir Putin şi interesul propriu al Beijingului pentru stabilitatea regiunii, potrivit analiştilor, scrie Financial Times.

    Criza, declanşată de decizia lui Putin de a concentra 190.000 de soldaţi ruşi la graniţa cu Ucraina, rămâne în continuare volatilă. Putin şi Joe Biden au acceptat „în principiu” un summit pentru a calma tensiunile asupra Ucrainei, după avertismentele preşedintelui SUA că Rusia ar putea începe invaza în „câteva zile”.

    China s-a alăturat Rusiei luna aceasta pentru a se opune extinderii NATO, evidenţiind un nou nivel de cooperare între Xi şi Putin.

    Însă Wang Yi, ministrul de externe al Chinei, a declarat sâmbătă la o conferinţă europeană de securitate că „suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a oricărei ţări ar trebui respectate”.

    „Sperăm că prin dialog şi consultare se poate găsi o soluţie care să garanteze cu adevărat securitatea şi stabilitatea în Europa”, a adăugat el.

    Remarcile sale au reflectat o schimbare faţă de sfârşitul lunii ianuarie, când a oferit sprijin Rusiei în confruntarea cu SUA şi NATO cu privire la Ucraina, declarând că Moscova are „preocupări rezonabile de securitate”.

    Tonul lui Wang s-a îndepărtat, de asemenea, de propriul său minister, care l-a criticat pe Biden pentru că a alimentat tensiunile.

    Potrivit unui academician senior de la o universitate chineză de top, Beijingul trebuie să „găsească un echilibru” în sprijinirea Moscovei, fără a-şi deteriora propriile legături militare şi economice cu Ucraina.

    „Există o neînţelegere comună în rândul presei occidentale – şi chiar al unor oficiali occidentali – că Beijingul sprijină o invazie rusă a Ucrainei. Este fictiv”, a spus academicianul, care a cerut să-şi păstreze anonimatul. „Orice conflict militar, în special războiul pe scară largă, va afecta, fără îndoială, interesele Chinei în zonă”.

    Încercarea lui Wang de a păstra neutralitatea va fi însă testată dacă Occidentul va impune sancţiuni financiare Rusiei.

    „Decizia Chinei fie de a adera la noile sancţiuni occidentale, fie de a ajuta Rusia să le evite, va modela căile de escaladare şi va determina amploarea izolării economice şi politice pe care o impun sancţiunile”, a spus Chris Miller, director al programului Eurasia la Institutul de Cercetare a Politicii Externe.

    Analiştii au declarat că Beijingul va încerca să separe respingerea SUA şi NATO de rezervele sale cu privire la o posibilă încălcare a suveranităţii Ucrainei.

    „Sprijinul Chinei şi al Rusiei este cel mai puternic atunci când contestă supremaţia SUA, deoarece acolo se aliniază în mod deosebit interesele lor. Când vine vorba de revendicări teritoriale, ambele au manifestat o poziţie destul de ambivalentă faţă de comportamentul celuilalt”, a declarat Alexander Korolev, expert în relaţia de securitate Rusia-China la Universitatea din New South Wales din Sydney.

    Interesele Chinei în Ucraina includ miliarde de dolari în contracte de construcţie, precum şi investiţii în telecomunicaţii prin Huawei şi achiziţionarea de echipamente militare ucrainene.

    Beijingul a cerut Kievului şi Moscovei să revigoreze acordul de la Minsk, blocat, ca o cale către pace, insistând în acelaşi timp să adere la o politică proprie de neintervenţie.

    Posibilitatea ca Rusia să lanseze o invazie completă a Ucrainei a oferit Chinei, de asemenea, un „cadou” pentru a-şi spori influenţa asupra Moscovei, a-şi consolida securitatea energetică, a testa regimul de sancţiuni al Occidentului şi a profita de o Europă fragmentată, potrivit analiştilor geopolitici.

    Sancţiunile occidentale din cauza crizei din Ucraina ar putea adânci şi dependenţa Moscovei de Beijing, în timp ce succesul sau eşecul lor ar fi instructiv pentru Xi pentru viitoarele conflicte cu SUA, au spus experţii.

    „Dacă reuşesc să impună Rusiei costuri severe, ameninţarea sancţiunilor occidentale împotriva Chinei – care ar putea fi folosite în cazul unei crize în Asia – ar fi mai credibile”, a spus Miller. „[Dar] dacă China ar ajuta Rusia să atenueze impactul acestor sancţiuni, SUA ar pierde un instrument important, iar capacitatea sa de a constrânge China folosind mijloace economice ar fi redusă”.

  • De ce sunt importante pentru Putin regiunile Doneţk şi Lugansk din Ucraina. Care este miza din spatele armatei

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa a două regiuni separatiste din estul Ucrainei susţinute de Moscova – un pas care ar putea creşte dramatic riscul unui război la scară largă cu Kievul, scrie Financial Times.

    Decizia, anunţată după o şedinţă televizată a Consiliului de Securitate al Rusiei, a venit ca răspuns la cererile liderilor autoproclamatelor Republici Populare Doneţk şi Lugansk ca Putin să le recunoască drept state independente şi să le protejeze de o eventuală planificare ofensivă a Ucrainei pentru a le realipi. Ucraina a negat acest lucru şi a spus că Rusia încearcă să folosească acuzaţia ca pretext pentru o nouă invazie.

    Peste 14.000 de oameni au murit în conflictul din estul Ucrainei de când Moscova a anexat peninsula Crimeea în 2014. Ucraina şi ţările occidentale susţin că Rusia a furnizat arme şi luptători pentru a alimenta războiul separatist, acuzaţie pe care Moscova continuă să o nege.

    Ce sunt republicile populare Doneţk şi Lugansk?

    Autoproclamate, dar dependente aproape în totalitate de Kremlin pentru sprijin, republicile populare Doneţk şi Lugansk şi-au declarat independenţa faţă de Kiev în aprilie 2014, după ce miliţiile susţinute de Rusia au preluat controlul asupra birourilor guvernamentale locale şi a altor infrastructuri în urma invaziei Crimeei de către Moscova.

    Învecinate cu Rusia pe flancul estic al Ucrainei, regiunile, în mare parte vorbitoare de limbă rusă, găzduiesc peste 3 milioane de cetăţeni. De-a lungul timpului, acestea au primit cantităţi mari de asistenţă financiară, umanitară şi militară din partea Kremlinului. Sprijinul Moscovei a venit după ce mişcarea pro-occidentală Maidan l-a răsturnat pe preşedintele pro-rus al Ucrainei în februarie 2014.

    Conform acordurilor de la Minsk – discuţii de pace intermediate de Franţa şi Germania – încetarea focurilor a lăsat separatiştilor controlul de facto asupra a aproximativ o treime din districtele administrative ucrainene Doneţk şi Luhansk, cu o linie de control puternic fortificată care îi separă de trupele ucrainene.

    Ucraina descrie regiunile drept „teritorii ocupate temporar”, iar acordurile de la Minsk prevăd eventuala revenire a acestora la Kiev. Dar atât Kievul, cât şi Moscova, nu au reuşit să pună în aplicare termenii acordurilor, lăsând statutul teritoriilor într-o profundă incertitudine.

    În acelaşi timp, Rusia şi-a petrecut ultimii opt ani sporindu-şi influenţa asupra regiunilor. Moscova a eliberat paşapoarte şi cetăţenie pentru aproximativ 800.000 de locuitori din Doneţk şi Luhansk, potrivit oficialilor ruşi, subliniind în acelaşi timp necesitatea ca Kremlinul să-i protejeze.

    De ce este importantă recunoaşterea de către Moscova?

    În trecut, Moscova s-a abţinut din a recunoaşte independenţa provinciilor, preferând în schimb să exercite control indirect şi să folosească teritoriile ca pârghii în disputele sale mai ample cu Ucraina şi Occidentul.

    Recunoaşterea va aduce probabil două rezultate iniţiale majore. În primul rând, prăbuşirea acordurilor de la Minsk şi a speranţelor pentru o soluţie diplomatică a conflictului din estul Ucrainei. 

    În al doilea rând, ar oferi Kremlinului justificarea de a trimite trupe şi echipamente militare în zonă. Acest lucru ar putea creşte riscul unui conflict total între Moscova şi Kiev de-a lungul unei linii de front deja active.

    Cum va răspunde vestul?

    NATO şi UE au avertizat că recunoaşterea regiunilor separatiste ar putea duce tensiunile dintre Moscova şi Kiev până în punctul critic. Unii oficiali europeni au cerut o serie de sancţiuni severe împotriva Rusiei.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că recunoaşterea ar reprezenta „o încălcare flagrantă a integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei” şi ar încălca dreptul internaţional. O astfel de mişcare ar fi „o escaladare deschisă”, a spus ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, adăugând că „ar trebui să fie aplicate sancţiuni rapide şi decisive” dacă regiunile vor fi recunoscute de Putin. 

    Cu toate acestea, UE, SUA, Regatul Unit şi alte ţări occidentale au declarat anterior că o serie de sancţiuni majore împotriva Moscovei vor fi aplicate numai în cazul unui atac militar asupra Ucrainei. Nu a existat un acord public cu privire la modul în care Occidentul ar putea răspunde în cazul recunoaşterii regiunilor Doneţk şi Lugansk.

    De ce totul se întâmplă acum?

    După o consolidare majoră a armatei ruse aproape de graniţele Ucrainei, guvernele occidentale au avertizat de săptămâni întregi că regiunile Doneţk şi Lugansk ar putea fi folosite pentru a crea un pretext de război, fie provocând un răspuns din partea Kievului, fie organizând o operaţiune „false flag” în care Rusia să treacă în poziţia de victimă.

    Rusia a negat că intenţionează să invadeze Ucraina, dar a insistat ca Occidentul să fie de acord cu o serie de garanţii de securitate, cum ar fi interzicerea aderării Ucrainei la NATO şi retragerea trupelor NATO din estul Europei.

    Recunoaşterea celor două regiuni de către Putin creşte periculos riscul unui conflict cu Kievul.

    Care este impactul recunoaşterii pentru eforturile diplomatice de a evita războiul dintre Rusia şi Ucraina?

    Mişcarea sugerează că Putin şi-a pierdut încrederea în eforturile diplomatice de a evita un nou conflict în Ucraina, conduse în ultimele zile de preşedintele francez Emmanuel Macron. Viitorul celor două state este văzut ca o zonă critică de compromis în orice soluţie negociată, iar recunoaşterea ar părea să pună capăt acestei posibilităţi.

     

  • Protest la Moscova faţă de iminenta invadare a Ucrainei. Poliţiştii i-au reţinut pe protestatari

    Şase persoane care au protestat cu pancarte faţă de posibila invadare a Ucrainei au fost reţinute de poliţişti.

    Protestul a avut loc chiar în centrul Moscovei.

    „Rusia, nu te atinge de Ucraina!”, au strigat protestatarii.

    Poliţiştii i-au reţinut imediat.

  • Nu am scăpat încă de război: Biden avertizează că Rusia va invada Ucraina în câteva zile

    Joe Biden a avertizat că Rusia este pe punctul de a invada Ucraina în „câteva zile”, susţinând cu Moscova este angajată într-o operaţiune „false flag” pentru a crea pretextul unui atac, scrie Financial Times.

    Preşedintele SUA a vorbit în timp ce Kievul şi Moscova s-au învinuit reciproc pentru ciocnirile din regiunea Donbas din estul Ucrainei – incidente pe care Occidentul le consideră a fi simple pretexte pentru o invazie.

    Rusia şi-a reiterat ameninţarea de a lua „măsuri de natură tehnico-militară” după ce s-a plâns că State Unite au „deformat” propunerile pe care Moscova le-a înaintat cu privire la preocupările sale legate de securitatea europeană.

    Biden urmează să discute vineri despre criză cu liderii transatlantici. Antony Blinken, secretarul de stat american, l-a invitat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, la o întâlnire în Europa pentru a pregăti un posibil summit legat de criza politico-militară din est.

    „Dacă Rusia invadează Ucraina în zilele următoare, va fi clar că nu au fost niciodată serioşi în privinţa diplomaţiei”, a scris Ned Price pe Twitter, purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american.

    Joe Biden a făcut o evaluare sumbră a situaţiei, menţionând că există un „risc foarte mare” de invazie rusă. „Fiecare indiciu pe care îl avem mărturiseşte că Rusia este pregătită să intre în Ucraina”, a declarat preşedintele american. „Părerea mea este că invazia va avea loc zilele următoare”.

    În timp ce Biden a spus că o cale diplimatică pentru rezolvarea crizei rămâne deschisă, cuvintele sale reflectă un pesimism din ce în ce mai aspru cu privire la iminenţa unui conflict.

    Acţiunile globale au scăzut pe măsură ce probabilitatea unui război continuă să crească. S&P 500 a scăzut cu 2,1%, iar Nasdaq cu 3%, în timp ce obligaţiunile guvernamentale ultra-sigure din SUA au crescut, randamentul Trezoreriei pe 10 ani scăzând cu 0,09 puncte procentuale, la 1,96%.

    Acţiunile asiatice au continuat să scadă vineri, Topix din Japonia scăzând cu până la 1,3% în tranzacţiile de dimineaţă. Hang Seng din Hong Kong a scăzut, de asemenea, cu până la 1%.

    Într-o scrisoare publicată joi, Ministrul de Externe al Rusiei a declarat că SUA „nu a dat un răspuns constructiv” la cererile sale de bază, care includ retragerea prezenţei NATO din estul Europei şi interzicerea intrării Ucrainei în alianţă.

    Blinken a spus că evaluează scrisoarea, dar a făcut ecou avertismentelor lui Biden cu privire la un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, spunând Consiliului de Securitate al ONU că asaltul va implica „trupe terestre, avioane şi nave”, alături de o serie de atacuri cibernetice asupra instituţiilor cheie.

    Joi, armată ucraineană a susţinut că „forţele de ocupaţie ruseşti” care controlează regiunile separatiste din est au bombardat mai mult de 20 de locaţii separate, inclusiv o grădiniţă dintr-un sat din regiunea Lugansk, rănind doi civili.

    Rusia sprijină separatiştii din Donbas, dar neagă – în pofida dovezilor copleşitoare care arată contrariul – că ar lua parte direct la conflict. Moscova a dat vina pe Ucraina pentru escaladarea tensiunilor, iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că bombardamentul „reprezintă un motiv deosebit de serios de ingrijorare”.

    Luptele din Donbas au loc în timp ce SUA, Marea Britanie şi NATO au continuat să respingă afirmaţiile Rusiei în această săptămână că îşi retrage o parte din trupele de la graniţă.

    Casa Albă a calificat drept „falsă” afirmaţia Kremlinului cu privire la o posibilă retragere şi a acuzat Rusia că a continuat să îşi crească prezenţa trupelor în regiune cu aproximativ 7.000 de soldaţi în ultimele zile.