Cel mai probabil, încercarea îndrăzneaţă care ţine titlurile ştirilor se va reduce la eforturi ale regimului lui Putin de a introduce o cenzură în stil chinezo-comunist asupra a tot ce circulă pe internet. Parlamentarii ruşi au pregătit deja un pachet de legi care va permite arestarea celor care manifestă lipsă de respect online pentru oficialităţi.
Pe 10 martie, mii de oameni au ieşit în stradă în Moscova şi alte două oraşe mari ca să protesteze din cauza noilor restricţii privind internetul. Demonstraţia din capitală a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani. Poliţia a efectuat, după unele relatări, zeci de arestări. Turbulenţele sociale îi sperie pe politicienii care conduc cu mână de fier Rusia.
În octombrie, atunci când protestele antiguvernamentale au izbucnit în partea rusă a Munţilor Caucaz, autorităţile au încercat ceva ce n-au mai făcut înainte: au tăiat serviciile de internet mobil pentru întreaga regiune geografică, scrie Bloomberg.
Timp de aproape două săptămâni, zeci de mii de ruşi, în principal musulmani, au fost împiedicaţi să acceseze site-urile de social media şi să facă schimb de videoclipuri prin intermediul smartphone-urilor. Spre deosebire de China, unde controlul internetului este centralizat, Rusia nu are încă un instrument care să permită punerea cu uşurinţă în carantină a ştirilor negative, aşa că a trebuit să forţeze furnizorii telecom comerciali să limiteze serviciile locale unul câte unul.
Deficitul de cenzură al Rusiei în comparaţie cu China este pe cale să fie redus. Susţinuţi de preşedintele Vladimir Putin, parlamentarii de la Moscova împing spre adoptarea unui proiect de lege numit „Internetul suveran“ care este conceput să creeze un singur post de comandă de la care autorităţile pot gestiona şi, dacă este necesar, opri fluxurile informaţionale din spaţiul cibernetic al Rusiei.
Putin susţine iniţiativa ca răspuns defensiv la noua strategie cibernetică a administraţiei americane conduse de Donald Trump, care permite măsuri ofensive împotriva Rusiei şi a altor adversari desemnaţi. Insiderii din industrie, experţi în securitate şi chiar şi înalţi oficiali spun că răsturnările politice sunt cea mai mare îngrijorare. „Această lege nu este despre ameninţările străine sau interzicerea Facebook şi Google, lucruri pe care Rusia le poate face deja legal“, a declarat Andrei Soldatov, autor al „The Red Web (Netul roşu/Reţeaua roşie): războaiele Kremlinului pe internet“ şi cofondator al Agentura.ru, un site care urmăreşte serviciile de securitate. „Este vorba de posibilitatea de a întrerupe anumite tipuri de trafic în anumite zone în perioadele cu turbulenţe sociale.“
Tensiunile s-au diminuat de-a lungul frontierei sudice a Rusiei în ultimele patru luni, dar ard mocnit în mai multe locuri din ţară. După ce şi-a câştigat în forţă un nou mandat în luna martie, Putin îşi vede rata de aprobare scăzând la minimele ultimilor ani din cauza unor decizii precum reducerea cheltuielilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea impozitelor, în timp ce salariile continuă să scadă, iar preţurile de consum continuă să urce. Desigur, Putin nu se murdăreşte pe mâini cu aceste măsuri nepopulare. Pentru aceasta există premierul şi miniştrii. Proiectul de lege, la elaborarea căruia a contribuit Andrei Lugovoi, veteranul KGB urmărit în Marea Britanie pentru uciderea prin otrăvire a spionului Aleksander Litvinenko în 2006, este de fapt o amestecătură de legi, unele la care s-a lucrat ani de zile. Scopul final, a explicat Putin, este acela de a se asigura că Runet, numele după care este cunoscut internetul rusesc, continuă să funcţioneze în cazul în care SUA încearcă să-şi izoleze digital foştii inamici din Războiul Rece.
Putin le-a spus directorilor din mass-media, adunaţi la Kremlin luna trecută, că nu crede că SUA ar deconecta Rusia de la internet, pentru că acest lucru „le-ar provoca pagube enorme“. Totuşi, el le-a dat de înţeles că ameninţarea este reală şi de aceea Rusia trebuie să se pregătească.
„Ei sunt acolo, e invenţia lor şi toată lumea ascultă, vede şi citeşte ceea ce spui“, le-a explicat Putin. „Cu cât avem mai multă suveranitate, inclusiv în domeniul digital, cu atât este mai bine. Acesta este un domeniu foarte important.“
Primul pas spre tipul de independenţă avut în vedere în legislaţie este stabilirea „mijloacelor tehnice de combatere a ameninţărilor“. Este vorba de instalarea cutiilor speciale cu software de urmărire la mii de puncte de legătură între reţeaua web rusească şi cea internaţională.
Unităţile vor alimenta un singur centru nervos, permiţând autorităţilor de reglementare să analizeze atât volumele şi tipurile de trafic în timp real, cât şi să blocheze selectiv sau să redirecţioneze anumite tipuri de fluxuri, fie clipuri pe YouTube, fie notificări pe Facebook. Aşa-numita inspecţie în profunzime a pachetelor (deep-packet inspection, sau DPI) este de ani de zile un instrument popular pentru operatorii de reţele mari, deoarece ajută la optimizarea încărcărilor utilizatorilor. Furnizorii de conţinut utilizează tehnologia pentru a recupera metadatele din ce în ce mai valoroase despre consumatori, pe care le vând agenţilor de publicitate. Însă DPI este, de asemenea, un „mecanism puternic“ pentru represiune, potrivit fostului şef al Google Eric Schmidt. DPI nu numai că poate cenzura „activităţi neacceptate“, dar poate încetini şi internetul „pentru utilizatorii sau comunităţile vizate“, scria Schmidt în 2014.
Lugovoi, cosponsorul proiectului de lege, a declarat la audieri că oficialii nu au nicio informaţie despre reţelele de comunicaţii stabilite în Rusia şi despre conexiunile transfrontaliere – cine le deţine, cum sunt folosite, ce fel de informaţii sunt trimise. „Odată ce hubul de monitorizare a fost creat, vom putea vedea toate acestea online“, a spus el.
BBC a încins spiritele pe social media din Rusia luna trecută, când a raportat că autorităţile de la Moscova intenţionau să izoleze Runet complet pentru câteva ore în primăvara acestui an pentru a testa sistemul. Dar acest lucru nu este nici adevărat, nici tehnic posibil, potrivit oficialilor şi directorilor din industrie care au fost informaţi despre proiect.
Furnizorii de servicii de internet şi operatorii de telefonie mobilă se opun proiectului de lege în forma actuală din mai multe motive, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor. Ei spun că, deşi guvernul s-a angajat să plătească costurile implementării, estimate la 20 de miliarde de ruble (304 milioane dolari) de unul dintre autori, eforturile băneşti nu vor fi suficiente pentru achiziţii, instalare şi ajustare, cu atât mai puţin pentru întreţinere.
Dar până să se ajungă la acest punct, oficialii trebuie să implice jucătorii de pe piaţă în teste extinse de hardware şi software relevante pentru a evita „întreruperile majore“ care ar putea costa companiile zeci de miliarde de ruble în venituri pierdute, avertizează principala organizaţie de lobby a industriei telecom.
Rongbin Han, profesor de afaceri internaţionale la Universitatea din Georgia, SUA, care studiază aşa-zisul Marele Zid de Foc (Great Firewall) din China, spune că toate ţările mari îşi extind suveranitatea în spaţiul cibernetic pentru un motiv foarte bun – noi ameninţări apar tot timpul.
„Rusia se mişcă într-o direcţie similară cu cea a Chinei“, a spus Han. „Nu trebuie neapărat să închizi întregul internet pentru a elimina disidenţa politică. Este mai inteligent doar să filtrezi conţinutul online.”
Un oficial rus a declarat că noua lege va facilita monitorizarea şi perturbarea de către autorităţi a zeci de aplicaţii de mesagerie care sunt în prezent clasificate drept ilegale. El a spus că circa 30 de milioane de ruşi folosesc astfel de servicii, dintre care cea mai populară este Telegrama, o platformă înfiinţată de antreprenorul rebel din industria de tehnologie Pavel Durov şi de fratele său matematician.
Eforturile ruseşti de a-l forţa pe Durov, care şi-a stabilit baza în Dubai, să predea cheile de criptare în luna aprilie au dus la proteste şi ridiculizare din partea a mii de utilizatori. Autorităţile au încercat să blocheze accesul la Telegrama în Rusia, dar rezultatul a fost închiderea a sute de site-uri fără nicio legătură cu serviciul de mesagerie, inclusiv comercianţi cu amănuntul, bănci şi platforme de vânzare de bilete de avion. Runetul a funcţionat în mare măsură nereglementat în primii ani ai erei Putin, în timp ce Kremlinul s-a axat pe aducerea la supunere a celor mai influente instituţii media din acea perioadă, radioteleviziunile, ziarele şi revistele. Însă cenzura a fost întărită în mod sistematic, mai ales după izbucnirea unor proteste la nivel naţional la sfârşitul anului 2011, când premierul Putin şi-a anunţat revenirea la preşedinţie.
Rusia cenzurează acum o varietate de subiecte online, adesea sub pretextul dezrădăcinării „extremismului“. De asemenea, guvernul blochează companii străine precum LinkedIn şi Zello care refuză să aducă serverele în interiorul ţării. În total, aproximativ 80.000 de site-uri sunt în prezent pe lista neagră, potrivit lui Roskomsvoboda, un grup din Moscova care face campanie împotriva restricţiilor online.
Artem Kozlyuk, fondatorul grupului, a spus că dacă Rusiei îi este cu adevărat teamă că va fi scoasă din reţeaua de internet internaţională de către SUA, atunci joacă pe cartea Americii încercând să centralizeze un sistem deschis. Acest lucru ar face ca Runet să fie mai uşor de atacat şi ar duce la creşterea probabilităţii ca nişte oficiali nepricepuţi să limiteze din greşeală vitezele de conectare în întreaga lume, a spus el.
„Rusia este unul dintre cele mai mari huburi din lume pentru trafic, cu canale rapide“, a explicat Kozlyuk. „Punerea casetelor de monitorizare pe fiecare nod poate încetini nu numai Runetul, ci şi internetul global. Este ca şi cum ţi-ai închide propriul spaţiu aerian.”