BusinessMagazin

Tag: ministrul Finanţelor

  • Ministrul fondurilor europene a demisionat la cererea premierului

    Ministrul fondurilor europene, Aura Răducu, şi-a depus luni demisia. Este al doilea ministru din Cabinetul Cioloş care demisionează, după ministrul muncii, Ana Costea, scrie Digi 24

    Ministrul Aura Răducu a demisionat la solicitarea premierului Dacian Cioloş, potrivit unui comunicat al instituţiei.

    Premierul ar fi fost nemulţumit de realizările ministrului.

    Săptămâna trecută, ministrul finanţelor, Anca Dragu, declara că România nu se numără printre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene care au aprobate operaţiuni aferente Planului Juncker, potrivit Agerpres.

  • Ministrul Finanţelor: Salariul minim creşte de la 1 mai

    inistrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat, marţi, că salariul minim va creşte de la 1 mai la 1.250 lei, aşa cum a fost anunţat, şi a precizat că modificarea Codului Fiscal pentru ca cei fără venit să nu mai plătească CASS este în curs de avizare, scrie Ziarul Financiar

    “Salariul minim creşte de la 1 mai, la 1250 de lei, aşa cum am anunţat de ceva timp”, a declarat Anca Dragu, la finalul şedinţei Comisiei pentru afaceri europene, întrebată dacă au a părut modificări în ceea ce priveşte creşterea salariului minim, în contextul în care actul normativ nu a apărut încă.

    Cât priveşte modificarea Codului Fiscal pentru a-i scuti de plata CASS pe cei fără venituri, Anca Dragu a afirmat că această măsură este în curs de avizare.

    “Este în lucru, cred că a intrat deja pe circuitul de avizare, durează câteva zile”, a mai spus ministrul Finanţelor Publice.

  • Anca Dragu, ministrul Finanţelor: Anul viitor vom elimina taxa pe construcţii speciale

    Anca Dragu, ministrul Finanţelor, a declarat că începând din ianuarie 2017 are în plan să elimine taxa pe construcţii speciale, taxă care a fost introdusă în 2014 ca măsură de consolidare de fiscală, scrie Ziarul Financiar.

    “Din ianuarie 2017 avem în plan să eliminăm taxa pe construcţii speciale”, a declarat ministrul la Londra în cadrul unei întâlniri cu investitorii internaţionali organizată de Fondul Proprietatea.

     

  • Angajatii Hidro Tarnita au avut anul trecut un salariu mediu lunar de 7.384 lei. La cat va ajunge in 2016

    Cei 19 salariati pe care Hidro Tarnita ii avea la sfarsitul lui 2015 au obtinut anul trecut un salariu mediu lunar brut de 7.384 lei de persoana, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile, arata bugetul de venituri si cheltuieli al societatii, informează incont.stirileprotv.ro

    Bugetul a fost aprobat printr-un ordin comun al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, al ministrului Finantelor Publice, Anca Dragu, si al ministrului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Claudia Costea, si publicat in Monitorul Oficial in 13 ianuarie 2016. 
    Un salariat a avut, in medie, un castig lunar brut de 7.564 lei, determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, si de 7.384 lei, pe baza cheltuielilor cu salariile.

    Oficialii institutiei au adaugat ca in 2016 salariile vor fi mai mici, ajungand la 6.500 de lei, la acelasi numar de angajati.  

     

  • Teodorovici: Impozit forfetar, de la 1 ianuarie 2016

    El a precizat că introducerea impozitului forfetar va fi aprobată de Parlament şi a anunţat, totodată, că obligativitatea taxării bacşişului va fi eliminată.

    “Solicitările au fost de amânare a taxării bacşişului sau de anulare a lui. Am decis de comun acord eliminarea taxării. Vom introduce probabil de la 1 ianuarie anul viitor un impozit forfetar. (…) Există un proiect în Parlament care se află la Camera Deputaţilor în acest moment şi vom încerca să introducem în Codul Fiscal prevederile acestui impozit forfetar dupa ce patronatele din turism se vor mai uita pe text încă o dată”, a spus Teodorovici.

    El a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

    “A fost o discuţie şi despre impozitul forfetar (la întâlnirea de vineri, n.r.), la fel foarte mult solicitat de către cei din piaţă. La fel, fost un proiect de act normativ anul trecut, care a trecut de Senat, dar apoi a fost respins în Camera Deputaţilor. A rămas ca până săptămâna viitoare dânşii să se uite din nou pe acest proiect de act normativ, această idee de impozit forfetar, şi odată ce avem cu toţii un punct de vedere comun, să încercăm în Camera Deputaţilor, unde Codul Fiscal este în dezbatere, să adăugăm acest amendament astfel încât de la 1 ianuarie să putem aplica, dacă acest lucru se doreşte şi, într-adevăr, acest lucru este benefic pentru economie, şi impozitul forfetar”, a declarat Teodorovici.
     

  • Petrescu, întrebată când vor fi primiţi banii de la KazMunaiGaz: Stăm extrem de bine la venituri

    Întrebată de presă, la finalul şedinţei în care Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, ce se mai întâmplă cu suma de 200 milioane dolari pe care statul român trebuia să o primească de la KazMunaiGaz, şi care ar putea fi astfel vărsată la buget, precum şi cu fondul de investiţii de un miliard de dolari pe care compania de stat din Kazahstan s-a angajat să îl deschidă, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a răspuns: “Pe rectificare sunt întrebări ?”.

    La insistenţele jurnaliştilor, ministrul s-a limitat doar la a spune că Guvernul stă “extrem de bine” la capitolul venituri bugetare.

    La începutul acestui an, Guvernul a adoptat o hotărâre care adoptă memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGaz, după ce la, finele anului trecut, preşedintele Traian Băsescu a contestat aprobarea acestui document prin lege.

    Potrivit memorandumului, statul ar trebui să încaseze 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

    De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite, în document, să înfiinţeze un fond de un miliard dolari care va investi în proiecte din domeniul energetic într-un interval de şapte ani.

    În luna noiembrie, legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională, a fost declarată neconstituţională. Băsescu a arătat că Preşedinţia nu a atacat pe fond memorandumul şi, ca atare, el a rămas în vigoare, arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărâre de guvern, “dacă simte nevoia”.

    Potrivit unor surse guvernamentale, autorităţile române negociază în prezent în ce tip de activităţi ar urma să investească compania kazahă.

    Un document obţinut şi prezentat, luni, de MEDIAFAX relevă că grupul KazMunayGas Trading a pierdut procesul cu OMV şi este responsabil de întreaga sumă stabilită de Fisc la sesizarea OLAF pentru importuri de biodisel din Canada, dar de provenienţă SUA, de peste 70 de milioane de dolari, adica mai mult de o treime din cât va plăti grupul kazah pe acţiunile Rompetrol.

    Potrivit documentului, OMV a câştigat la Curtea de Justiţie de la Londra procesul intentat KazMunayGas Trading Elveţia, divizia de trading a grupului Rompetrol şi a companiei de stat KazMunayGas, pentru recuperarea prejudiciului suferit în urma anchetei OLAF şi a deciziei de plată a taxei antidumping.

    Agenţia Naţională de Administrare fiscală nota în raportul pentru anul 2012 că a finalizat controalele ulterioare asupra operaţiunilor de punere în liberă circulaţie pentru produsul “biomotorină”(biodiesel), importat din Canada, derulate în perioada martie 2009 – octombrie 2010, constatându-se debite la bugetul de stat în cuantum de 220,5 milioane lei.

    Suma solicitată de OMV a fost însă mult mai mică, întrucât a OMV Petrom a beneficiat de o cantitate redusă de biodisel faţă de ceea ce a importat KazMunayGas, respectiv 2.000 de tone dintr-un total de 85.000 de tone.

    Petrom a calculat un prejudiciu de 1,03 milioane de dolari, din care 595.335 de dolari – taxa antidumping pentru importurile din SUA şi taxă de compensare şi 434.475 dolari – dobânzi şi penalităţi impuse de Fisc. Cu toate acestea, instanţele din Londra au acceptat ca KazMunayGas Trading să plătească mai puţin de 900.000 de dolari.

    Surse din piaţă au declarat, însă, pentru MEDIAFAX, că acesta este al doilea proces pierdut de KazMunayGas Trading, un alt cumpărărtor, Bioromoil, câştigând la Curtea de Arbitraj de la Londra recuperarea a circa 25 de milioane de euro, chiar înainte de OMV.

    Atât Rompetrol, cât şi OMV Petrom şi Bioromoil, au atacat în instanţă decizia ANAF, susţinând că au fost cumpărători de bună-credinţă.

    Rompetrol Rafinare, una din cele trei companii care au importat biodiesel de la KazMunayGas Trading în Romania, a contestat decizia Curţii de Apel Constanţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anularea sancţiunilor şi taxelor impuse de Autoritatea Naţională a Vămilor privind importul de biodiesel. Primul termen în acest nou dosar este fixat pentru 21 noiembrie 2014.

    “KMG Trading a câştigat în prima instanţa la finele lunii iulie acţiunea juridică deschisă la Londra împotriva furnizorului canadian de biodiesel şi a afiliatului său, aceştia fiind responsabili de achitarea tuturor taxelor aferente livrărilor de biodiesel către KazMunayGas Trading, care ulterior le-a exportat în România, ţară membră a Uniunii Europene”, se arată într-un răspuns al KMG International transmis MEDIAFAX.

    KazMunayGas Trading susţine că a achiziţionat cu bună credinţă şi în spiritul legilor internaţionale, dar şi a bunelor practici ce guvernează activităţile de comercializare cu produse petroliere.

    “În plus, în toate documentele necesare livrării biodieselului către KazMunayGas Trading şi ulterior către partenerii săi din România se precizează foarte clar că produsul şi portul de încărcare a mărfii este din Canada”, se mai spune în răspunsul pentru MEDIAFAX.

    Cu toate acestea, în dosarul dintre OMV Supply and Trading şi Kazmunaygaz Trading (fostă Vector Energy), unul dintre judecători notează că firma de trading a grupului Rompetrol ar fi trebuit să fie mult mai atentă şi mai riguroasă, întrucât compania exportatoare din Canada nu avea un istoric nici de producător şi nici de comerciant pentru astfel de cantităţi de biodiesel.

    Instanţa din Londra reţine că volumul contractat de Rompetrol de la compania canadiana Bioversel (firma exportatoare) reprezenta o treime din producţia anuală a Canadei.

    Mai mult, instanţa a evidenţiat că vasele companiei angajate de Rompetrol pentru a transporta biodieselul au făcut mai multe curse între Lake Erie (Pennsylvania – USA) şi Quebec, chiar înainte de a încărca biodieselul destinat pieţei româneşti. În aceste condiţii, chiar reprezentanţii KazMunayGas recunosc în instanţă că se poate trage concluzia de bun simţ că biodieselul provenea din SUA.

    Instanţa mai notează şi că, în mod ironic, în contract nu se specifica în mod clar care sunt cosecinţele dacă biodieselul nu provine din Canada, sau dacă certificatele de origine nu sunt conforme, deşi în draftul propus iniţial de Vector Trading (actual Kazmunaygas), dar rescris de OMV, exista o astfel de caluză.

    Dacă în cazul OMV Petrom pierderea a fost mică în comparaţie cu nivelul afacerilor derulate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în ceea ce-l priveşte pe celălalt cumpărător, compania Bioromoil.

    Bioromoil a intrat în insolvenţă în toamna anului 2012, după ce ANAF a calculat datorii suplimentare de circa 25 de milioane de euro. Firma dezvoltase şi o fabrică de producere a biodieselului lângă Brăila, pentru care a beneficiat şi de fonduri europene.

    Sumele la care KazMunayGas Trading este obligată până în prezent să le achite în acest caz se ridică la peste 70 de milioane de dolari, adică mai mult de o treime din ce s-a angajat grupul kazah să plătească statului pentru răscumpărarea acţiunilor Rompetrol.

    KMG International susţine că instanţa care a judecat cazurile respective a avut în vedere numai susţinerile existente în raportul OLAF, care a derulat investigaţia şi a ignorat să ia în considerare buna credinţă a KazMunayGas Trading, care a fost doar un intermediar. Pe de altă parte, mai notează compania, la momentul importului în România, pe baza actelor furnizate de KazMunayGas Trading, nu a existat nicio suspiciune din partea autorităţilor referitor la cantitatea de biodiesel importată.

    “Considerăm că nu există niciun fundament pentru acordarea altor daune, indiferent de natură lor, decât contravaloarea taxelor impuse de autorităţile vamale prin procesele verbale de control, în măsură care instanţele din România vor stabili definitiv şi irevocabil că acestea au fost în mod corect stabilite de către organele de control”, se mai spune în poziţia GazMunayGas International.

    Potrivit unor surse, Rompetrol, la fel ca şi Petrom, a plătit deja suma constatată de Fisc, reprezentând echivalentul a circa 26 de milioane de euro către buget, deşi a contestat decizia ANAF.

    Pe de altă parte, KazMunayGas Trading a acţionat în instanţă compania candiană Bioversel, încercând să recupereze din prejudiciu.

    “Este prematur în acest moment o astfel de estimare, procedura de punere în executare a hotărârii arbitrale a Curţii din Londra fiind într-o faza incipientă. Compania va continua să ia toate măsurile legale pentru acoperirea de către furnizorul din Canada a prejudiciului produs”, precizează KazMunayGas International, răspunzând în ce măsură ar putea recupera prejudiciile.

    OMV Petrom nu a dorit să comenteze informaţiile, iar reprezentanţii Bioromoil nu au putut fi contactaţi.

    Cu activităţi de rafinare, petrochimie, retail, trading, explorare, producţie şi servicii industriale, grupul Rompetrol este prezent în 12 ţări şi are peste 7.000 de angajaţi.

  • Ioana Petrescu a tăiat indemnizaţii pentru AGA de la CEC şi EximBank de jumătate de milion de euro

     Reprezentanţii statului în AGA de la cele două bănci primeau pentru fiecare şedinţă o indemnizaţie echivalentă cu 25% din remuneraţia preşedintelui instituţiei de credit, iar de regulă se convoca AGA aproape în fiecare lună.

    Ordinele emise de Ioana Petrescu prevăd posibilitatea aprobării unei a doua şedinţe AGA remunerate în ultimele şase luni ale anului, dar numai dacă există motive întemeiate.

    Potrivit unor surse din MFP, economiile pentru cele două bănci însumează circa 500.000 de euro, dacă este luat în calcul costul total cu indemnizaţiile, incluzând contribuţiile şi taxele aferente, şi o medie de 12 AGA pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor anunţă menţinerea cotei unice în 2015, din cauza “aspectelor tehnice”

     “Sigur menţinem cota unică de impozitare pentru companii. Sincer nu cred că se poate realiza din 2015. Există mai multe aspecte tehnice (…) În viitorul foarte apropiat nu văd să se poată face. Presupune schimbări majore, cum se declară şi se plăteşte”, a arătat Petrescu.

    Ministrul Finanţelor a recunoscut că trecerea la impozitarea progresivă este trecută atât în programul de guvernare, cât şi în strategia fiscal-bugetară, ca o formă de relaxarea a fiscalităţii pentru persoanele cu venituri reduse, dar a refuzat să răspundă la întrebarea directă dacă este de părere că ar trebui să se renunţe la cota unică.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, deschide conferinţa ZF pe tema fiscalizării economiei

    Tot în deschidere va lua cuvântul preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, invitat special al conferinţei fiind Todd J. Zywicki – Editor, Supreme Court Economic Review, George Mason University School of Law. Ceilalţi speakeri sunt Cosmin Vladimirescu – Country Manager MasterCard Romania, Florin Dănescu – preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB şi Daniel Anghel – Membru în Board-ul FIC.

    Conform statisticilor europene (Eurostat), Romania se clasează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de colectare a veniturilor bugetare raportat la PIB, cu consecinţe asupra creşterii procentului economiei subterane, care, potrivit calculelor Comisiei Europene, se ridică la 29,1%, fiind unul dintre cele mai ridicate din UE.

    Astfel, un studiu publicat anul trecut arată că România se află pe locul doi în ceea ce priveşte nivelul economiei subterane ca valoare absolută în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013. În acelaşi timp, gradul de utilizare a plăţilor electronice din totalul plăţilor efectuate în Romania este de doar 6%, cel mai scazut în UE, după Bulgaria.

    Potrivit unui comunicat al Ziarului Financiar, se poate observa corelaţia între gradul de dezvoltare a plăţilor electronice într-o ţară, nivelul economiei gri şi gradul de colectare. O propunere legislativă guvernamentală recentă prevede limitarea plăţilor cash şi a comisionului interbancar şi este vazută ca o soluţie la dezvoltarea plăţilor electronice.

    În acest context, Ziarul Financiar aduce la aceeaşi masă factori de decizie, specialişti şi reprezentanţi ai marilor companii ce activează în domeniul financiar, la o dezbatere asupra dezvoltării plăţilor electronice ca soluţie la fiscalizarea economiei cu efecte vizibile în îmbunătăţirea gradului de colectare, trecând în revistă şi experienţa din alte ţări.

  • Ponta spune că Jiru a fost propus de o lună la conducerea CEC, dar este aşteptat acordul lui Cinteză

    “Propunerea este făcută de ministrul Finanţelor de o lună şi aşteaptă avizul Băncii Naţionale, al domnului Cinteză. Jiru a mai fost preşedinte al aceleiaşi bnci, şi vicepreşedinte deci sunt convins că va lua avizul, dar este o procedură şi nu vreau să intru în curtea altora”, a spus Ponta la România TV.

    La jumătatea lunii aprilie, premierul declara că o soluţie de înlocuire a lui Radu Gheţea la conducerea CEC poate fi găsită în acea săptămână, având în vedere că acesta are un contract care expiră abia la anul şi trebuie găsită o soluţie prin care banca să nu plătească aceste despăgubiri.

    În urmă cu două luni, premierul Victor Ponta, atunci ministru interimar de Finanţe, a declarat agenţiei MEDIAFAX că l-a propus pe secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru la conducerea CEC Bank, în locul lui Radu Gheţea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro